Inainte, martie 1961 (Anul 18, nr. 4982-5009)

1961-03-01 / nr. 4982

i Fagffll I 44414444 14 4J4 44 Scrisori despre activitatea culturală in campania electorală O bună parte din scrisorile ce ne­­ sosesc zilnic la redacție oglindesc , felul în care se desfășoară activi­­­­tatea cultural-educativă și artistică in unitățile culturale din regiunea­­ noastră.­­ Despre felul în care devii șco­lii elementare nr. 1 din co­muna Leu, raionul Craiova. Intim­ r pină alegerile de deputați de la 5­­ martie a.c. ne scrie corespondan­­­­tul nostru GABRIEL DUMEI­RES­ i­CU. Corespondentul ne face cunos­­­­cut faptul că în cinstea acestui mare­­ eveniment, elevii școlii au reușit să­­ colecteze peste 1600 kg. fier vechi. In această acțiune s-au evidențiat în mod deosebit elevii Grigore Con­stantin, Ilie Bufteanu, Draga Ioana, Cîrstea Lizica, Tița Maria, Iancu Dan, Popa Costel și alții. Pentru­ lărgirea cunoștințelor lor culturale, o .­re parte din elevii acestei școli participă la lecturile colective asu­pra piesei lui I. L. Caragiale, „O scrisoare pierdută". ametiți muncii din comuna Fratoștița, raionul Filiași au trăit un eveniment deosebit care s-a înfăptuit în cinstea alegerilor d­e de­putați de la 5 martie a.c.; darea în folosință a noului local de cămin cultural. Despre acest eveniment ne-a scris zilele trecute corespon­dentul nostru GH. BAROS. Cores­­­­pondentul ne mai face cunoscut­­ faptul că la realizarea acestei con­­­ [UNK]­strucții s-au economisit 10.000 lei. Sala noului cămin cultural are o ■ > capacitate de 600 locuri. S­ecretarul cercului literar „Al. , Vlahuță" din Tr. Severin, tov. ARISTICA BAGHINA, ne informea­­­ [UNK]­ză că ~ilele trecute comitetul de fe­­­­mei din localitatea respectivă a or­­­­ganizat, în colaborare cu cercul li­terar, o interesantă reuniune lite­rară. Cu acest prilej și-au dat con­cursul citind din versurile proprii mai mulți poeți severineni.­espre frumoasa activitate a formațiilor artistice din satul Iablanița, comuna Pădina Mare, ra­ionul Vințu Mare ne scrie tov. ION BOBILCA. Autorul acestei scrisori apreciază activitatea formațiilor că­minului cultural care, împletind pre­gătirea pentru participarea la cel de-al VI-lea concurs cu problemele [ campaniei F.D.P. a găsit posibili­­­­tatea să prezinte programe variate­­ in sat, la Pădina Mare și in alte localități învecinate. Spectatorii au apreciat în mod deosebit evoluția brigăzii artistice de agitație din acest sat, care a interpretat un pro­gram plin de conținut despre succe­sele înfăptuite sub conducerea parti­dului in anii puterii populare în sa­tul respectiv, în raion și în regiunea Oltenia. C­a redacție a sosit o scrisoare și din partea lui DUMITRU ION elev al Școlii elementare de 7 ani din comuna Coțofenii din Față raionul Craiova. Se înțelege că micul corespondent ne scrie despre pre­ocuparea colegilor lui. Cind s-a aflat că la data de 5 martie a.c. mr avea loc alegeri pentru deputați în Ma­rea Adunare Națională și pentru sfat­urile populare, pionierii din a­­ceastă localitate s-au hotărît să con­tribuie și ei cu ceva pentru cin­stirea acestui eveniment. Și, au ho­­tărit să colecteze cantitatea de 1500 kg, fier vechi. Pionierii au reușit să stringă deja cantitatea de 2100 kg. fier vechi. Candidați ai F. D. P. din raionul Balș DOROBANȚII I. ILIE, mecanizator la S.M.T. Olari, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală comu­nală nr. 24 Olari. MILITARU ST. ION, președintele G. A. C. 1 Noiembrie"—Balș, candidat al F.D.P. în circumscrip­ția electorală­­ orășenească nr. 10. BIOLARU C. EC­AT­ERIN­A, colec­tivistă G.A.C. „7 Noiembrie" co­muna In­ea­datm­, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală regională nr. 36. Dr. CHIRCĂ ȘTEFAN, medic al circumscripției sanitare Oboga, can­didat al F.D.P. in circumscripția electorală raională nr. 27. DIACONESCU 10 AN, director la I.I.S. „litir-Balș, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală regională nr. 39 și circumscripția electorală raională nr. 32. ■i. ILIESCU RAD­ITA, învățătoare la școala elementară de 4 ani, spini Spineni, candidat al F.D.P. în­ cir­cumscripția electorală orășenească nr. 23. Spectacol pe««« peronul gării Locomotiva fluieră prelung. E sem­nalul intrării trenului intr-o nouă gară: Tg. Jiu. Călător­ii, ca de obicei, ies la ferestrele vagoanelor. In țară se apare mica dar cocheta gară a ora­șului de pe malul Jiului. Cadrul e o­­bișnuit: forfotă, animație... De­odată însă, atenția călătorilor este atrasă de un anunț al stației de amplificare a gării. Stimați călătorii Pentru dum­neavoastră, brigada artistică de agi­tație a școlii medii nr. 3 din Tg. lui dă un spectacol-fulger, consacrat a­­legerilor“. In momentul imediat următor, pe peronul gării, devenit „scenă", fără gong, fără cortină, brigada artistică de agitație își începe programul. A Olteniei regiune Azi e­ o falnică minune Despre care s-ar cădea Să spunem și-aici ceva ...Din adincuri țîșnesc valuri de țiței La Rovinari, cărbunii ne-mi ii­pmă și ei La Preajba-i Combinatul, Podari­-s o avere, Crescu-n Craiova nouă și mîndra ■— Electroputere. Și țiite-așa, pe calea versului, prin fața călătorilor se perindă tabloul măreț al realizărilor înfăptuite în axa regimului democrat popular, pe me­leagurile noastre, sub conducerea par­­tidului. Imaginea viitorului, a luminosului nostru viitor, este redată și ea succint dar sugestiv. Și părinții mei și frații își propun azi candidații Pentr-un desenal măreț Pentru visul îndrăzneț Dar au fost și alte vremuri, cind se alegeau și astfel de deputați. „Scri­soarea unui fost agent electoral“, care demască în mod plastic alegerile din trecut, prilejuiește aducere amin­te pentru cei vîrstnici­ și reflecții pen­tru cei tineri. Iar reflecțiile acestea devin parcă și m­­ai puternice, atunci cînd brigada creează momentul con­trastului. Poeziile „în cabina de vot", „In Sfatul țării“, și „Primul vot" transmit călătorilor sentimentul dem­nității, al responsabilității fiecăruia față de conducerea treburilor obștești ale țării. ...Cele opt minute cit stă trenul în gară au trecut. Au trecut însă in mod plăcut și instructiv. Călătorul — aflat cu treburi pe drumurile patriei — a trăit pină și în această mică gară marea semnificație a alegerilor de astăzi. O dată cu fluierul prelung al loco­motivei, ropotele de aplauze care au izbucnit, poate mai fierbinți ca ori­­cînd, se pierd în depărtare. Dar ele vor apare din nou, și la alte trenuri, ca, aceeași înflăcărare. C. PRIESCU Mici" artiști amatori In actuala campanie electorală formațiile artistice sunt nelipsite de la căminele culturale și Casele ale­gătorului. In timpul lor liber partici­pă cu programe artistice și elevii. De pildă, nu de mult, artiștii amatori din cadrul Casei de copii din Tr. Severin au pornit cu mult entuziasm și voie bună spre căminul cultural din satul Schela-Cladovei, unde au prezentat un frumos program artistic cu ajutorul cadrelor didactice din această școa­lă. Cu străduința profesorului de mu­zică, în această școală s-a format și o mică orchestră de mandoline, din rîndul căreia se evidențiază în mod deosebit elevul C. Veleanu. Cu pri­lejul acestui spectacol a ieșit în e­­vidență și solistul Ion Vărzan. GH. FALANGA—coresp. Vie activitate la Casele alegătorului La Grojdibod Pe baza planurilor de muncă în­tocmite cu obiective concrete, în fie­care zi la Casele alegătorului din co­muna Grojdibod, raion­ul Corabia se desfășoară o vie activitate. Zilnic se discută cu alegătorii despre prevede­rile cuprinse în legea electorală, des­pre realizările oamenilor muncii in anii regimului democrat popular etc. R. NEDEA—coresp. In comuna Ceptea O bogată activitate se desfășoară și la Casa alegătorului din Ceptea — raionul Filiași. Aceasta se desprin­de și din notările făcute în caietul de însemnări ce există aci. Tov. Ma­rian A. Safta din Groșerea exprimă mulțumiri pentru faptul că a avut posibilitatea de a se documenta în unele probleme care-l interesau, stu­diind monografia comunei, colecții ele reviste și ziare etc. Aprecieri poziti­ve asupra funcționării Casei alegăto­rului a notat și tov. I. Jianu. In loca­lul Casei alegătorului au fost afișate lozinci, grafice, afișe, pentru a face cunoscute realizările din anii puterii populare. Acestea servesc din plin celor ce vor­ să se documenteze sau să cunoască succesele obținute de oamenii muncii, sub conducerea P.M.R. Intr-una din zilele cînd era de ser­viciu tov. C. Căciuloiu, s-au prezentat la Casa alegătorului cetățenii Flo­­riana Mărgineanul ,Voica Pînzaru, Neamțu Emanoil și Neamțu Cons­tantin care au primit relații despre legea electorală, în legătură cu re­zolvarea unor probleme gospodărești etc. La Casa alegătorului este organizat un program bogat de activitate: studierea legii electorale, conferințe, întîlniri, audiții colective la radio etc. Tinerii din comună care votează pen­tru prima oară au stat de vorbă cu­ tov. Safta Constantin — președintele comitetului executiv al statului popu­lar comunal. Tov. Ion C. Căprioară a vorbit despre „Grija pentru sănăta­tea oamenilor muncii în anii puterii populare“, iar tov. C. Pîrvulescu a făcut o expunere despre realizările obținute de poporul român în anii re­gimului de democrație populară. Des­pre rolul maselor populare în condu­cerea treburilor obștești a vorbit tov. Tiță Constantin. Casa alegătorului din Ceplea a de­venit un puternic centru de activita­te politică și culturală în această cam­panie electorală. La Băilești în vederea alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare, în orașul Băilești au fost deschise cinci Case ale alegă­torului, la care se desfășoară o vie activitate. Frumos amenajate, dotate cu cărți și broșuri care înfățișează realizările înfăptuite de oamenii mun­cii în anii puterii populare. Casele a­­legătorilui din Băilești su­­t vizitate ce cu­ mai mulți cetățeni. = <•> Cifre și fapte din comuna Ghioroiu • Ca și în celelalte comune și ora­ i I­șe ale țării noastre, în comuna Gh­io­­­ \­roiu din raionul Oltețu, int anii pu­­i­u­terii populare s-au înfăptuit o serie­­ • de transformări.­­­­ • In satul Poienari s-a construit \ ‘ un frumos local de școală de patru T • ani cu două săli de clasă, cance­­­­­­larie și laborator. : 1• Drumurile comunei, cit și ca­­­­sele multor gospodari sunt luminate­­ , azi de becurile electrice, iar un­­­­ număr de circa 7-10 de țărani mun­ • î­citori și-au cumpărat difuzoare și­­­­ aparate de radio. 1 • In comuna Ghioroiu s-au con­­­­­­struit în ultimii ani : un magazin • I universal, sediul sfatului popular ; • comunal, iar în prezent sînt pe ter­ •­­­minate lucrările localului școlii de­­­­ 7 ani, la c­­e datorită participării j = prin muncă voluntară a cetățenilor i • și folosirii unor materiale din resur­­­­e­se locale, s-au realizat economii în î I • valoare de 140.000 lei, față de deviz. • • S-a reparat și amenajat în­ • •­treaga rețea de drumuri din co­ j­u­mună, iar cele 38 de poduri și­­ 1 podețe, impracticabile altădată, au f­i fost reparate sau construite din f I nou. i I . In anii puterii populare 185 de­­­­ familii și-au construit case noi, iar 1 • 30 la sută din numărul total al fa­ •­a­miliilor existente în comună și-au I • cumpărat mobilă. j I MARIN GH. MARIN, coresp. I 7 If 3 7 IT T ff A I Măsuri pentru nfrumusețarea orașului Animați de dorința de a afla preocuparea pe care o manifestă colectivul de muncă al Craiova față de pregătirea I.G.O. bunei gospodăriri a orașului pentru pe­rioada de primăvară, ne-am adre­sat tov. Constantin Dinulescu, di­rector al I.G.O., cu rugămintea de a răspunde la întrebarea: Ce mă­suri pregătitoare ați întreprins in scopul măririi gradului de curățe­nie publică a orașului Craiova, in scopul unei bune gospodăriri și salubrizări a acestuia? Iată mai jos răspunsul la această întrebare: Printre altele, în centrul aten­ției colectivului întreprinderii noas­tre stă desigur și problema unei cit mai bune sa­lubrizări raiului s­p>rirea lui de a o­­nostru, grad n­­onră­scop, chiar tenie publică. In acest încă de pe acum noi am măsuri pentru a încadra un nu­măr sporit de muncitori la între­ținerea străzilor și, de asemenea, cu citva timp in urmă, parcul de utilaje al întreprinderii noastre s­a mărit cu încă patru hipo-matură­­tori, 8 autocamioane noi pentru transportul gunoiului menajer și două auto­stropitori, care vor ușura cu mult efortul fizic al muncitori­lor. Am rezolvat în condiții mai optime decit in alți ani problema apei necesare stropitului străzilor și spațiilor verzi, prin aceea că am înlocuit apa potabilă cu apă pro­venită din alte surse decit acelea ce alimentează orașul. O altă latură a activității noas­tre căreia colectivul de muncă s-a străduit să-i acorde multă atenție încă din perioada lunilor de iarnă o constituie și întreținerea parcuri­lor și zonelor verzi. In acest sens, au fost arate o serie de măsuri pregătitoare cum ar fi amenajarea unei pepiniere floricole, pregătirea a trei milioane bucăți răsad de fiori, amenajarea răsadnițelor exis­tente de material săditor pentru flori, procurarea diferitelor­­ specii de răsaduri de flori etc. Totodată s-au luat ornamentale măsuri pentru curățirea de frunzele căzu­te toamna trecută pe o suprafață de 100.000 m.p. teren din Parcul Poporului, pentru fasonarea a 2.000 arbori din același parc, precum și defrișarea arbuștilor paraziți pe o suprafață de 5 ha. Am sta­bilit necesarul de parii ornamentali de diferite specii ce urmează a fi plantați în Parcul Poporului și pe marginile străzilor din oraș. In dorința ca in­ acest an Par­cul Poporului să poată oferi ce­tățenilor cele mai bune condiții de recreere, colectivul de muncă al întreprinderii se preocupă în pre­zent de revizui­rea și repararea O întrebare la zi a 100 bănci mobile, pentru Parcul Poporu­lui și pentru alte spații verzi di­n oraș. Pentru a realiza o m­ai bună îngrijire a parcului na­tural di­n lunca Mofleni s-a hotărît împrejmuirea acestei zone verzi naturale pe o lungime de 6 km și s-au luat măsurile preliminare — întocmirea planului, procurarea ma­terialelor etc. — pentru trasarea și amenajarea aleilor din lunca Mofleni, pentru construcția gardu­lui. Trebuie să mai adaug și un alt amănunt: pentru asigurarea mate­rialului sădilor de flori necesare, atit parcurilor din oraș, cât și pe­luzelor de pe marginea străzilor au fost revizuite și amenajate ră­sadnițe în suprafață de 1.200 m.p. In prezent, colectivul nostru de muncă se află in plină activitate pentru realizarea practică a mă­surilor luate in domeniul salubri­zării și înfrumusețării orașu­lui. Avem convingerea că în această muncă vom fi spri­jiniți intens de cetățenii orașului Craiova și în special de tinerii care manifestă dorința fermă de a-și vedea orașul cet mai frumos și ce­ mai bine gospodărit. Scrisorile capătă o rezolvare atentă La biroul de primire a reclamațiilor și sesizărilor oamenilor muncii ai sfa­­tului popular raionul Strehaia lucrea­ză tov. Eugenia Stegaru­. In munca aceasta, ea dovedește multă conștiin­ciozitate și se străduie ca scrisorile ce țin pe adresa sfatului popular din partea cetățenilor să fie rezolvate cu grijă și în timpul stabilit. Tovarășa se ocupă și urmărește ca sesizările și propunerile cetățenilor să fie repartizate la timp celor care trebuie să facă cercetări și să le re­zolve, urmărește modul cum se face aceasta, aduce la cunoștința autori­lor lor cum au fost soluționate și mă­surile luate. , Iată, la nr. 1/1961, e înregistrată o sesizare a învățătorului Petre Iorda­­che, din comuna Valea Marcului, prin care arată că i s-a calculat greșit sa­lariul de încadrare și să i se achite diferența de bani pe anul trecut. Ce­rerea a fost dată spre cercetare sec­țiunii de învățămînt și cultură după ce un inspector s-a ocupat con­si­dret de ea a constatat că cele sesi­zate sînt reale. Printr-o adresă s-a făcut cunoscut celui în cauză că ce­rerea a fost rezolvată favorabil și el își va primi drepturile bănești ce i se cuvin. In registru am întîlnit și numele al­tor cetățeni, conținutul altor cereri, și ceea ce este îmbucurător, în dreptul celor mai multe și mențiunea „rezol­vat“. Dar această mențiune nu în­seamnă numai că cererile s-au trimis uneia dintre secții și că acestea sunt în studiu. Rezolvat înseamnă aci, că s-a cercetat, s-a făcut ceva. Am pornit pe urmele uneia dintre scrisori în dreptul căreia era o asemenea men­țiune. E vorba de sesizarea unui cores­pondent voluntar adresată ziarului „Romînia Liberă“ și trimisă de acesta comitetului executiv al sfatului popular raional. Corespondentul arăta că dru­mul între localitățile Greci și Plopi este inpracticabil. Fiind repartizată secției drumuri aceasta a luat măsuri și a transportat pe acest drum 700 m.c. balast și pietriș, prin contribu­ție în muncă și voluntară. In registrul de la biroul de primire și rezolvare a cererilor și sesizărilor oamenilor muncii sunt trecute pină la 15 februarie a.c. 75 de asemenea scri­sori. 52 din ele au fost rezolvate com­plet, 23 sunt în curs de rezolvare la diferite secții. A. BACESCU coresp. CINEMATOGRAFE CRAIOVA „Patria“ fil­­­­mul: Mama f India. „Ma­­r­xim­ Gorki“ i filmul: Ba­­­­talionul ne­­­­gru. „30 De­­­­cembrie“ iii­ ș•­mul: Fantezie de iarnă. „23 August" • filmul: Cuibul vulturilor. „Tinere­­­­tului“ filmul: Pe cărările junglei.­­ „8 Mai“ filmul: Băieții noștri. î JOI 2 MARTIE­­ DIN PROGRAMUL II \ 14.00 Buletin de f ș, știri. 14.03 manldări din Rece­ • pro­­­­gram. 14.08 Din­­ comoara folclorului ] nostru. 14.30 De , toate pentru toți • (reluare). 15.00 5 ; Muzică ușoară. 15.20 Lucrări sini­o- • u­nice de compozitori romîni. 16.00 = • Radiojurnal și buletin meteorologic.­­ 1­ 16.15 Din muzica popoarelor din î­n Africa. 16.30 Soliști de frunte ai Ș j scenei noastre lirice. 17.00 Muzică s î ușoară. 17.20 Cîntecele vieții noi. .­­ 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Con­­­­­­cert distractiv interpretat de fanta­­s­­ ră. 18.00 Buletin de știri. 18.05 l = Tineri soliști la microfon. 18.25­­ • Cîntece de alegeri și jocuri popu­­­­­­lare. 18.45 Să învățăm­i limba rusă. •­­ cîntînd. 19.00 Anunțuri, reclame și l­a muzică. 19.30 Carnet de reporter. 1 ? 20.00 „Interpreți de frunte ai mu­­­­­­zicii populare românești“. 20.45­­­­ Cîntă Gică Petrescu. 21.00 Radio­ • s jurnal, sport și buletin meteorolo­­­ •­gic. 21.45 Părinți și copii. Au mai rămas 2 zile Loto"€entral •1 pînă la închiderea vînzării biletelor pentru marea tragere spe­cială a Mărțișorului. în afara premiilor în bani se acordă premii suplimen­tare 20 autoturisme și alte numeroase obiecte. Oferiți celor dragi de „măr­țișor“ un bilet Loto-Central. incfîifiere, cisigurindu-se condiții bune de cazare. Doritorii se vor adresa întreprinderii de Construcții Siderurgice Hunedoara, (serviciul producției). întreprinderea Poligrafică Craiova anunță vacant postur­ile Inginer mecanic Doritorii se vor prezenta la sediul între­prinderii. Se cere 4 ani vechime în spe­cialitate. Salariu între 1450—1700 lei. Așezat pe malul drept al rîului Gi­­lort, la poalele unui deal golaș — dealul Cimpu Mare așa cum îi zic localnicii, — Tg. Cârbu­nești poate trece astăzi fără echivoc în rîndul lo­calităților care îmbină armonios peisa­jul nou industrial și edilitar cu pi­torescul natural, deosebit, al împreju­rimilor. Căci ce poate fi mai frumos, mai încîntător pentru ochiul omului decît frumusețea pădurilor, a dealuri­lor și rîurilor zglobii la care se adaugă o nouă frumusețe — frumusețea fău­rită de mina și mintea omului. Și aici la Tg. Cârbu­nești, ca de altfel mai în toate localitățile patriei noastre, această a doua frumusețe a a­­părut și s-a impus cu caracter revolu­ționar înlăturînd treptat din calea sa tot ceea ce e vechi, tot ce e urît. A­­vem temeiuri trainice cînd spunem aceasta. Ne gîndim nu numai la locu­rile care s-au­ transformat devenind aproape de nerecunoscut, ci și la viața oamenilor de aici care a devenit și ea cu totul alta. In anii regimului de­mocrat-popular, odată cu descoperirea și valorificarea bogățiilor subsolului acestor meleaguri, o parte din locui­torii Cărbuneștiului au devenit petro­liști și mineri pricepuți. Și în timp ce ei, părinții, muncesc să dea patriei cit mai mult petrol, cît mai mult c­ăr­bune, fiii lor învață astăzi la școli înalte, devin ingineri, profesori, strun­gari, doctori, mecanici, devin mineri, și petroliști ca și părinții lor. Tg. Cârbu­nești... Mult și-a schim­bat înfățișarea așezarea aceasta. A­­flindu-te sus pe platoul dealului Cîmpu Mare, ți se desfășoară în față o pri­veliște de nedesens — minunata pa­­noramă a Cărbun­eș­­tiului. Urmărești mai întîi numeroa­sele autocamioane și alte rutiere care se află într-un con­tinuu du-te-vino pe șoseaua betonată. In apropierea gării de puțin timp renova­tă, privirile ți se opresc îndelung asupra unei importante construcții industriale. E vorba de fabrica de pîine. Dată nu prea de mult timp în folosință ca asi­gură cu pline pe locuitorii Tg. Cărbune­­știului, pe petroliștii din schela Țicleni, pe minerii de la Baia de Fier. Tot în această parte a localității se află clădirile, depozitele de utilaje și mate­riale ale întreprinderii de construc­ții și montaje petrolifere Tg. Cărbu­nești, o fabrică de cărămidă, precum și diferite unități productive ale între­prinderii raionale de industrie locală. Imediat la poalele dealului își înal­ță silueta masivă noul și modemul •cinematograf „Tudor Vladimirescu“ construit anul trecut. In fața cinema­tografului, cam la o aruncătură de piatră depărtare, se •• ’ ■V/V­AAAAI% .... . afla­to alta cons­trucție nouă: școa­la medie, edificiu unde fiii oamenilor muncii din raio­nul Gilort își satisfac setea de știință și cultură. In spatele primului edifi­ciu de cultură a răsărit în poala dea­lului localul cel nou al poștei, a cărui construcție se apropie de sfîrșit, iar ceva mai departe, cum mergi pe șo­sea, pe dreapta, întîlnești clădirea tot nou construită a restaurantului, întîl­nești magazinul universal, precum și alte multe unități ale comerțului coo­peratist care au înlocuit dughenele și prăvăliile igrasioase ale negustorilor de altădată . Pină și aici pe platoul dealului, — loc preferat de Vizitatori pentru a se delecta cu frumusețea împrejurimilor, — noul și-a făcut triumfător apariția., Dacă pînă mai ieri pe acest platou ce se întinde pe cîteva zeci de hectare se zbenguia in voie vîn­tul, apoi astăzi drumul vîntului este barat de zidurile trainice ale noilor construcții ce se înalță chiar aci în coama dealului. Este vorba — așa cum precizează mîndru unul dintre localnici — de un mic cartier alcătuit din patru blocuri de locuințe cu etaj care însumează 56 apartamente. ...Urcat sus ,pe plafonul parterului unuia din blocurile de locuințe, un constructor s-a oprit tocmai acum din lucru. Privirile lui scurtează împre­j­jurimile, se opresc o clipă asupra po­­­liclinicii raionului, (local tot nou con­struit), asupra clădirii Sanepidului cercetează atent rețelele electrice ce împîlizesc în lung și în lat așezarea de la poalele dealului, ascultă atent la melodia ce se revarsă năvalnică din pîlnia unui difuzor, apoi își reia din nou munca, mai hotărît parcă, cu și mai mult avînt. Cine îi dă omului a­­cesta un nou imbold în muncă? Să fie oare frumusețea împrejurimilor, i­­maginea nouă a Cărbuneștiului de as-i­­ăzi, sau viața nouă, pe care, sub con­ducerea partidului, oamenii muncii și-o făuresc cu propriile lor mîini. M. STANESCU TE CsiMaNíf Ti­sana ÎNSEMNĂRI DE REPORTER .4 * 1 t

Next