Inainte, martie 1961 (Anul 18, nr. 4982-5009)
1961-03-01 / nr. 4982
i Fagffll I 44414444 14 4J4 44 Scrisori despre activitatea culturală in campania electorală O bună parte din scrisorile ce ne sosesc zilnic la redacție oglindesc , felul în care se desfășoară activitatea cultural-educativă și artistică in unitățile culturale din regiunea noastră. Despre felul în care devii școlii elementare nr. 1 din comuna Leu, raionul Craiova. Intim r pină alegerile de deputați de la 5 martie a.c. ne scrie corespondantul nostru GABRIEL DUMEIRES iCU. Corespondentul ne face cunoscut faptul că în cinstea acestui mare eveniment, elevii școlii au reușit să colecteze peste 1600 kg. fier vechi. In această acțiune s-au evidențiat în mod deosebit elevii Grigore Constantin, Ilie Bufteanu, Draga Ioana, Cîrstea Lizica, Tița Maria, Iancu Dan, Popa Costel și alții. Pentru lărgirea cunoștințelor lor culturale, o .re parte din elevii acestei școli participă la lecturile colective asupra piesei lui I. L. Caragiale, „O scrisoare pierdută". ametiți muncii din comuna Fratoștița, raionul Filiași au trăit un eveniment deosebit care s-a înfăptuit în cinstea alegerilor de deputați de la 5 martie a.c.; darea în folosință a noului local de cămin cultural. Despre acest eveniment ne-a scris zilele trecute corespondentul nostru GH. BAROS. Corespondentul ne mai face cunoscut faptul că la realizarea acestei con [UNK]strucții s-au economisit 10.000 lei. Sala noului cămin cultural are o ■ > capacitate de 600 locuri. Secretarul cercului literar „Al. , Vlahuță" din Tr. Severin, tov. ARISTICA BAGHINA, ne informea [UNK]ză că ~ilele trecute comitetul de femei din localitatea respectivă a organizat, în colaborare cu cercul literar, o interesantă reuniune literară. Cu acest prilej și-au dat concursul citind din versurile proprii mai mulți poeți severineni.espre frumoasa activitate a formațiilor artistice din satul Iablanița, comuna Pădina Mare, raionul Vințu Mare ne scrie tov. ION BOBILCA. Autorul acestei scrisori apreciază activitatea formațiilor căminului cultural care, împletind pregătirea pentru participarea la cel de-al VI-lea concurs cu problemele [ campaniei F.D.P. a găsit posibilitatea să prezinte programe variate in sat, la Pădina Mare și in alte localități învecinate. Spectatorii au apreciat în mod deosebit evoluția brigăzii artistice de agitație din acest sat, care a interpretat un program plin de conținut despre succesele înfăptuite sub conducerea partidului in anii puterii populare în satul respectiv, în raion și în regiunea Oltenia. Ca redacție a sosit o scrisoare și din partea lui DUMITRU ION elev al Școlii elementare de 7 ani din comuna Coțofenii din Față raionul Craiova. Se înțelege că micul corespondent ne scrie despre preocuparea colegilor lui. Cind s-a aflat că la data de 5 martie a.c. mr avea loc alegeri pentru deputați în Marea Adunare Națională și pentru sfaturile populare, pionierii din această localitate s-au hotărît să contribuie și ei cu ceva pentru cinstirea acestui eveniment. Și, au hotărit să colecteze cantitatea de 1500 kg, fier vechi. Pionierii au reușit să stringă deja cantitatea de 2100 kg. fier vechi. Candidați ai F. D. P. din raionul Balș DOROBANȚII I. ILIE, mecanizator la S.M.T. Olari, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală comunală nr. 24 Olari. MILITARU ST. ION, președintele G. A. C. 1 Noiembrie"—Balș, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală orășenească nr. 10. BIOLARU C. ECATERINA, colectivistă G.A.C. „7 Noiembrie" comuna Ineadatm, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală regională nr. 36. Dr. CHIRCĂ ȘTEFAN, medic al circumscripției sanitare Oboga, candidat al F.D.P. in circumscripția electorală raională nr. 27. DIACONESCU 10 AN, director la I.I.S. „litir-Balș, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală regională nr. 39 și circumscripția electorală raională nr. 32. ■i. ILIESCU RADITA, învățătoare la școala elementară de 4 ani, spini Spineni, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală orășenească nr. 23. Spectacol pe««« peronul gării Locomotiva fluieră prelung. E semnalul intrării trenului intr-o nouă gară: Tg. Jiu. Călătorii, ca de obicei, ies la ferestrele vagoanelor. In țară se apare mica dar cocheta gară a orașului de pe malul Jiului. Cadrul e obișnuit: forfotă, animație... Deodată însă, atenția călătorilor este atrasă de un anunț al stației de amplificare a gării. Stimați călătorii Pentru dumneavoastră, brigada artistică de agitație a școlii medii nr. 3 din Tg. lui dă un spectacol-fulger, consacrat alegerilor“. In momentul imediat următor, pe peronul gării, devenit „scenă", fără gong, fără cortină, brigada artistică de agitație își începe programul. A Olteniei regiune Azi e o falnică minune Despre care s-ar cădea Să spunem și-aici ceva ...Din adincuri țîșnesc valuri de țiței La Rovinari, cărbunii ne-mi iipmă și ei La Preajba-i Combinatul, Podari-s o avere, Crescu-n Craiova nouă și mîndra ■— Electroputere. Și țiite-așa, pe calea versului, prin fața călătorilor se perindă tabloul măreț al realizărilor înfăptuite în axa regimului democrat popular, pe meleagurile noastre, sub conducerea partidului. Imaginea viitorului, a luminosului nostru viitor, este redată și ea succint dar sugestiv. Și părinții mei și frații își propun azi candidații Pentr-un desenal măreț Pentru visul îndrăzneț Dar au fost și alte vremuri, cind se alegeau și astfel de deputați. „Scrisoarea unui fost agent electoral“, care demască în mod plastic alegerile din trecut, prilejuiește aducere aminte pentru cei vîrstnici și reflecții pentru cei tineri. Iar reflecțiile acestea devin parcă și mai puternice, atunci cînd brigada creează momentul contrastului. Poeziile „în cabina de vot", „In Sfatul țării“, și „Primul vot" transmit călătorilor sentimentul demnității, al responsabilității fiecăruia față de conducerea treburilor obștești ale țării. ...Cele opt minute cit stă trenul în gară au trecut. Au trecut însă in mod plăcut și instructiv. Călătorul — aflat cu treburi pe drumurile patriei — a trăit pină și în această mică gară marea semnificație a alegerilor de astăzi. O dată cu fluierul prelung al locomotivei, ropotele de aplauze care au izbucnit, poate mai fierbinți ca oricînd, se pierd în depărtare. Dar ele vor apare din nou, și la alte trenuri, ca, aceeași înflăcărare. C. PRIESCU Mici" artiști amatori In actuala campanie electorală formațiile artistice sunt nelipsite de la căminele culturale și Casele alegătorului. In timpul lor liber participă cu programe artistice și elevii. De pildă, nu de mult, artiștii amatori din cadrul Casei de copii din Tr. Severin au pornit cu mult entuziasm și voie bună spre căminul cultural din satul Schela-Cladovei, unde au prezentat un frumos program artistic cu ajutorul cadrelor didactice din această școală. Cu străduința profesorului de muzică, în această școală s-a format și o mică orchestră de mandoline, din rîndul căreia se evidențiază în mod deosebit elevul C. Veleanu. Cu prilejul acestui spectacol a ieșit în evidență și solistul Ion Vărzan. GH. FALANGA—coresp. Vie activitate la Casele alegătorului La Grojdibod Pe baza planurilor de muncă întocmite cu obiective concrete, în fiecare zi la Casele alegătorului din comuna Grojdibod, raionul Corabia se desfășoară o vie activitate. Zilnic se discută cu alegătorii despre prevederile cuprinse în legea electorală, despre realizările oamenilor muncii in anii regimului democrat popular etc. R. NEDEA—coresp. In comuna Ceptea O bogată activitate se desfășoară și la Casa alegătorului din Ceptea — raionul Filiași. Aceasta se desprinde și din notările făcute în caietul de însemnări ce există aci. Tov. Marian A. Safta din Groșerea exprimă mulțumiri pentru faptul că a avut posibilitatea de a se documenta în unele probleme care-l interesau, studiind monografia comunei, colecții ele reviste și ziare etc. Aprecieri pozitive asupra funcționării Casei alegătorului a notat și tov. I. Jianu. In localul Casei alegătorului au fost afișate lozinci, grafice, afișe, pentru a face cunoscute realizările din anii puterii populare. Acestea servesc din plin celor ce vor să se documenteze sau să cunoască succesele obținute de oamenii muncii, sub conducerea P.M.R. Intr-una din zilele cînd era de serviciu tov. C. Căciuloiu, s-au prezentat la Casa alegătorului cetățenii Floriana Mărgineanul ,Voica Pînzaru, Neamțu Emanoil și Neamțu Constantin care au primit relații despre legea electorală, în legătură cu rezolvarea unor probleme gospodărești etc. La Casa alegătorului este organizat un program bogat de activitate: studierea legii electorale, conferințe, întîlniri, audiții colective la radio etc. Tinerii din comună care votează pentru prima oară au stat de vorbă cu tov. Safta Constantin — președintele comitetului executiv al statului popular comunal. Tov. Ion C. Căprioară a vorbit despre „Grija pentru sănătatea oamenilor muncii în anii puterii populare“, iar tov. C. Pîrvulescu a făcut o expunere despre realizările obținute de poporul român în anii regimului de democrație populară. Despre rolul maselor populare în conducerea treburilor obștești a vorbit tov. Tiță Constantin. Casa alegătorului din Ceplea a devenit un puternic centru de activitate politică și culturală în această campanie electorală. La Băilești în vederea alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare, în orașul Băilești au fost deschise cinci Case ale alegătorului, la care se desfășoară o vie activitate. Frumos amenajate, dotate cu cărți și broșuri care înfățișează realizările înfăptuite de oamenii muncii în anii puterii populare. Casele alegătorilui din Băilești sut vizitate ce cu mai mulți cetățeni. = <•> Cifre și fapte din comuna Ghioroiu • Ca și în celelalte comune și ora i Ișe ale țării noastre, în comuna Ghio \roiu din raionul Oltețu, int anii puiuterii populare s-au înfăptuit o serie • de transformări. • In satul Poienari s-a construit \ ‘ un frumos local de școală de patru T • ani cu două săli de clasă, cancelarie și laborator. : 1• Drumurile comunei, cit și casele multor gospodari sunt luminate , azi de becurile electrice, iar un număr de circa 7-10 de țărani mun • îcitori și-au cumpărat difuzoare și aparate de radio. 1 • In comuna Ghioroiu s-au construit în ultimii ani : un magazin • I universal, sediul sfatului popular ; • comunal, iar în prezent sînt pe ter •minate lucrările localului școlii de 7 ani, la ce datorită participării j = prin muncă voluntară a cetățenilor i • și folosirii unor materiale din resurese locale, s-au realizat economii în î I • valoare de 140.000 lei, față de deviz. • • S-a reparat și amenajat în • •treaga rețea de drumuri din co jumună, iar cele 38 de poduri și 1 podețe, impracticabile altădată, au fi fost reparate sau construite din f I nou. i I . In anii puterii populare 185 de familii și-au construit case noi, iar 1 • 30 la sută din numărul total al fa •amiliilor existente în comună și-au I • cumpărat mobilă. j I MARIN GH. MARIN, coresp. I 7 If 3 7 IT T ff A I Măsuri pentru nfrumusețarea orașului Animați de dorința de a afla preocuparea pe care o manifestă colectivul de muncă al Craiova față de pregătirea I.G.O. bunei gospodăriri a orașului pentru perioada de primăvară, ne-am adresat tov. Constantin Dinulescu, director al I.G.O., cu rugămintea de a răspunde la întrebarea: Ce măsuri pregătitoare ați întreprins in scopul măririi gradului de curățenie publică a orașului Craiova, in scopul unei bune gospodăriri și salubrizări a acestuia? Iată mai jos răspunsul la această întrebare: Printre altele, în centrul atenției colectivului întreprinderii noastre stă desigur și problema unei cit mai bune salubrizări raiului sp>rirea lui de a onostru, grad nonrăscop, chiar tenie publică. In acest încă de pe acum noi am măsuri pentru a încadra un număr sporit de muncitori la întreținerea străzilor și, de asemenea, cu citva timp in urmă, parcul de utilaje al întreprinderii noastre sa mărit cu încă patru hipo-maturători, 8 autocamioane noi pentru transportul gunoiului menajer și două autostropitori, care vor ușura cu mult efortul fizic al muncitorilor. Am rezolvat în condiții mai optime decit in alți ani problema apei necesare stropitului străzilor și spațiilor verzi, prin aceea că am înlocuit apa potabilă cu apă provenită din alte surse decit acelea ce alimentează orașul. O altă latură a activității noastre căreia colectivul de muncă s-a străduit să-i acorde multă atenție încă din perioada lunilor de iarnă o constituie și întreținerea parcurilor și zonelor verzi. In acest sens, au fost arate o serie de măsuri pregătitoare cum ar fi amenajarea unei pepiniere floricole, pregătirea a trei milioane bucăți răsad de fiori, amenajarea răsadnițelor existente de material săditor pentru flori, procurarea diferitelor specii de răsaduri de flori etc. Totodată s-au luat ornamentale măsuri pentru curățirea de frunzele căzute toamna trecută pe o suprafață de 100.000 m.p. teren din Parcul Poporului, pentru fasonarea a 2.000 arbori din același parc, precum și defrișarea arbuștilor paraziți pe o suprafață de 5 ha. Am stabilit necesarul de parii ornamentali de diferite specii ce urmează a fi plantați în Parcul Poporului și pe marginile străzilor din oraș. In dorința ca in acest an Parcul Poporului să poată oferi cetățenilor cele mai bune condiții de recreere, colectivul de muncă al întreprinderii se preocupă în prezent de revizuirea și repararea O întrebare la zi a 100 bănci mobile, pentru Parcul Poporului și pentru alte spații verzi din oraș. Pentru a realiza o mai bună îngrijire a parcului natural din lunca Mofleni s-a hotărît împrejmuirea acestei zone verzi naturale pe o lungime de 6 km și s-au luat măsurile preliminare — întocmirea planului, procurarea materialelor etc. — pentru trasarea și amenajarea aleilor din lunca Mofleni, pentru construcția gardului. Trebuie să mai adaug și un alt amănunt: pentru asigurarea materialului sădilor de flori necesare, atit parcurilor din oraș, cât și peluzelor de pe marginea străzilor au fost revizuite și amenajate răsadnițe în suprafață de 1.200 m.p. In prezent, colectivul nostru de muncă se află in plină activitate pentru realizarea practică a măsurilor luate in domeniul salubrizării și înfrumusețării orașului. Avem convingerea că în această muncă vom fi sprijiniți intens de cetățenii orașului Craiova și în special de tinerii care manifestă dorința fermă de a-și vedea orașul cet mai frumos și ce mai bine gospodărit. Scrisorile capătă o rezolvare atentă La biroul de primire a reclamațiilor și sesizărilor oamenilor muncii ai sfatului popular raionul Strehaia lucrează tov. Eugenia Stegaru. In munca aceasta, ea dovedește multă conștiinciozitate și se străduie ca scrisorile ce țin pe adresa sfatului popular din partea cetățenilor să fie rezolvate cu grijă și în timpul stabilit. Tovarășa se ocupă și urmărește ca sesizările și propunerile cetățenilor să fie repartizate la timp celor care trebuie să facă cercetări și să le rezolve, urmărește modul cum se face aceasta, aduce la cunoștința autorilor lor cum au fost soluționate și măsurile luate. , Iată, la nr. 1/1961, e înregistrată o sesizare a învățătorului Petre Iordache, din comuna Valea Marcului, prin care arată că i s-a calculat greșit salariul de încadrare și să i se achite diferența de bani pe anul trecut. Cererea a fost dată spre cercetare secțiunii de învățămînt și cultură după ce un inspector s-a ocupat considret de ea a constatat că cele sesizate sînt reale. Printr-o adresă s-a făcut cunoscut celui în cauză că cererea a fost rezolvată favorabil și el își va primi drepturile bănești ce i se cuvin. In registru am întîlnit și numele altor cetățeni, conținutul altor cereri, și ceea ce este îmbucurător, în dreptul celor mai multe și mențiunea „rezolvat“. Dar această mențiune nu înseamnă numai că cererile s-au trimis uneia dintre secții și că acestea sunt în studiu. Rezolvat înseamnă aci, că s-a cercetat, s-a făcut ceva. Am pornit pe urmele uneia dintre scrisori în dreptul căreia era o asemenea mențiune. E vorba de sesizarea unui corespondent voluntar adresată ziarului „Romînia Liberă“ și trimisă de acesta comitetului executiv al sfatului popular raional. Corespondentul arăta că drumul între localitățile Greci și Plopi este inpracticabil. Fiind repartizată secției drumuri aceasta a luat măsuri și a transportat pe acest drum 700 m.c. balast și pietriș, prin contribuție în muncă și voluntară. In registrul de la biroul de primire și rezolvare a cererilor și sesizărilor oamenilor muncii sunt trecute pină la 15 februarie a.c. 75 de asemenea scrisori. 52 din ele au fost rezolvate complet, 23 sunt în curs de rezolvare la diferite secții. A. BACESCU coresp. CINEMATOGRAFE CRAIOVA „Patria“ filmul: Mama f India. „Marxim Gorki“ i filmul: Batalionul negru. „30 Decembrie“ iii ș•mul: Fantezie de iarnă. „23 August" • filmul: Cuibul vulturilor. „Tineretului“ filmul: Pe cărările junglei. „8 Mai“ filmul: Băieții noștri. î JOI 2 MARTIE DIN PROGRAMUL II \ 14.00 Buletin de f ș, știri. 14.03 manldări din Rece • program. 14.08 Din comoara folclorului ] nostru. 14.30 De , toate pentru toți • (reluare). 15.00 5 ; Muzică ușoară. 15.20 Lucrări sinio- • unice de compozitori romîni. 16.00 = • Radiojurnal și buletin meteorologic. 1 16.15 Din muzica popoarelor din în Africa. 16.30 Soliști de frunte ai Ș j scenei noastre lirice. 17.00 Muzică s î ușoară. 17.20 Cîntecele vieții noi. . 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Concert distractiv interpretat de fantas ră. 18.00 Buletin de știri. 18.05 l = Tineri soliști la microfon. 18.25 • Cîntece de alegeri și jocuri populare. 18.45 Să învățămi limba rusă. • cîntînd. 19.00 Anunțuri, reclame și la muzică. 19.30 Carnet de reporter. 1 ? 20.00 „Interpreți de frunte ai muzicii populare românești“. 20.45 Cîntă Gică Petrescu. 21.00 Radio • s jurnal, sport și buletin meteorolo •gic. 21.45 Părinți și copii. Au mai rămas 2 zile Loto"€entral •1 pînă la închiderea vînzării biletelor pentru marea tragere specială a Mărțișorului. în afara premiilor în bani se acordă premii suplimentare 20 autoturisme și alte numeroase obiecte. Oferiți celor dragi de „mărțișor“ un bilet Loto-Central. incfîifiere, cisigurindu-se condiții bune de cazare. Doritorii se vor adresa întreprinderii de Construcții Siderurgice Hunedoara, (serviciul producției). întreprinderea Poligrafică Craiova anunță vacant posturile Inginer mecanic Doritorii se vor prezenta la sediul întreprinderii. Se cere 4 ani vechime în specialitate. Salariu între 1450—1700 lei. Așezat pe malul drept al rîului Gilort, la poalele unui deal golaș — dealul Cimpu Mare așa cum îi zic localnicii, — Tg. Cârbunești poate trece astăzi fără echivoc în rîndul localităților care îmbină armonios peisajul nou industrial și edilitar cu pitorescul natural, deosebit, al împrejurimilor. Căci ce poate fi mai frumos, mai încîntător pentru ochiul omului decît frumusețea pădurilor, a dealurilor și rîurilor zglobii la care se adaugă o nouă frumusețe — frumusețea făurită de mina și mintea omului. Și aici la Tg. Cârbunești, ca de altfel mai în toate localitățile patriei noastre, această a doua frumusețe a apărut și s-a impus cu caracter revoluționar înlăturînd treptat din calea sa tot ceea ce e vechi, tot ce e urît. Avem temeiuri trainice cînd spunem aceasta. Ne gîndim nu numai la locurile care s-au transformat devenind aproape de nerecunoscut, ci și la viața oamenilor de aici care a devenit și ea cu totul alta. In anii regimului democrat-popular, odată cu descoperirea și valorificarea bogățiilor subsolului acestor meleaguri, o parte din locuitorii Cărbuneștiului au devenit petroliști și mineri pricepuți. Și în timp ce ei, părinții, muncesc să dea patriei cit mai mult petrol, cît mai mult cărbune, fiii lor învață astăzi la școli înalte, devin ingineri, profesori, strungari, doctori, mecanici, devin mineri, și petroliști ca și părinții lor. Tg. Cârbunești... Mult și-a schimbat înfățișarea așezarea aceasta. Aflindu-te sus pe platoul dealului Cîmpu Mare, ți se desfășoară în față o priveliște de nedesens — minunata panoramă a Cărbuneștiului. Urmărești mai întîi numeroasele autocamioane și alte rutiere care se află într-un continuu du-te-vino pe șoseaua betonată. In apropierea gării de puțin timp renovată, privirile ți se opresc îndelung asupra unei importante construcții industriale. E vorba de fabrica de pîine. Dată nu prea de mult timp în folosință ca asigură cu pline pe locuitorii Tg. Cărbuneștiului, pe petroliștii din schela Țicleni, pe minerii de la Baia de Fier. Tot în această parte a localității se află clădirile, depozitele de utilaje și materiale ale întreprinderii de construcții și montaje petrolifere Tg. Cărbunești, o fabrică de cărămidă, precum și diferite unități productive ale întreprinderii raionale de industrie locală. Imediat la poalele dealului își înalță silueta masivă noul și modemul •cinematograf „Tudor Vladimirescu“ construit anul trecut. In fața cinematografului, cam la o aruncătură de piatră depărtare, se •• ’ ■V/VAAAAI% .... . aflato alta construcție nouă: școala medie, edificiu unde fiii oamenilor muncii din raionul Gilort își satisfac setea de știință și cultură. In spatele primului edificiu de cultură a răsărit în poala dealului localul cel nou al poștei, a cărui construcție se apropie de sfîrșit, iar ceva mai departe, cum mergi pe șosea, pe dreapta, întîlnești clădirea tot nou construită a restaurantului, întîlnești magazinul universal, precum și alte multe unități ale comerțului cooperatist care au înlocuit dughenele și prăvăliile igrasioase ale negustorilor de altădată . Pină și aici pe platoul dealului, — loc preferat de Vizitatori pentru a se delecta cu frumusețea împrejurimilor, — noul și-a făcut triumfător apariția., Dacă pînă mai ieri pe acest platou ce se întinde pe cîteva zeci de hectare se zbenguia in voie vîntul, apoi astăzi drumul vîntului este barat de zidurile trainice ale noilor construcții ce se înalță chiar aci în coama dealului. Este vorba — așa cum precizează mîndru unul dintre localnici — de un mic cartier alcătuit din patru blocuri de locuințe cu etaj care însumează 56 apartamente. ...Urcat sus ,pe plafonul parterului unuia din blocurile de locuințe, un constructor s-a oprit tocmai acum din lucru. Privirile lui scurtează împrejjurimile, se opresc o clipă asupra policlinicii raionului, (local tot nou construit), asupra clădirii Sanepidului cercetează atent rețelele electrice ce împîlizesc în lung și în lat așezarea de la poalele dealului, ascultă atent la melodia ce se revarsă năvalnică din pîlnia unui difuzor, apoi își reia din nou munca, mai hotărît parcă, cu și mai mult avînt. Cine îi dă omului acesta un nou imbold în muncă? Să fie oare frumusețea împrejurimilor, imaginea nouă a Cărbuneștiului de as-iăzi, sau viața nouă, pe care, sub conducerea partidului, oamenii muncii și-o făuresc cu propriile lor mîini. M. STANESCU TE CsiMaNíf Tisana ÎNSEMNĂRI DE REPORTER .4 * 1 t