Inainte, martie 1962 (Anul 19, nr. 5293-5319)

1962-03-01 / nr. 5293

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL F.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I ANUL XVII­­ NR. 5293 J 4^ | JOI 1 MARTIE 1962 | ----------------­­ Veniți alătu­ri de noi! Veni di­n noi! In raionul Balș s-a încheiat colectivizarea agriculturii Luptînd pentru înfăptuirea Di­­rectivelor celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R., organele și organi­zațiile de partid, sfaturile populare și celelalte organizații de masă, oa­menii muncii de pe ogoarele raio­nului Balș au înfăptuit colectiviza­rea agriculturii raionului. Mergând cu încredere pe calea arătată de partid, calea belșugului și bunăstă­rii, 21.896 familii, ceea ce reprezin­tă 98,1 la sută din numărul fami­liilor de țărani muncitori din raion, s-au unit în 36 gospodării colective unde își lucrează înfrățite 57.591 ha., adică 98,7 la sută din supra­fața colectivizabilă a raionului. A­cest succes de o însemnătate deo­sebită demonstrează încă o dată încredere deplină a țărănim­­ii mun­citoare în politica înțeleaptă a par­tidului nostru, creșterea conștiinței socialiste a țărănimii muncitoare, justețea politicii partidului de în­tărire continuă a alianței muncito­­rești-țărănești. Un rol hotărîtor în înfăptuirea colectivizării raionului l-a constituit munca politică de masă desfășurată de către organele și organizațiile de partid, munca culturală desfășu­rată în comune, precum și nume­roasele vizite organizate la gospo­dăriile colective fruntașe din raio­nul Balș și din regiunea noastră, unde țăranii întovărășiți au avut putința să se convingă cu ochii lor de viața fericită și îmbelșugată a colectiviștilor. Prin colectivizarea deplină a a­­griculturii raionului Balș, se deschid în fața acestuia minunate perspec­tive de dezvoltare. Cu puteri unite și cu ajutorul tehnic și primit în permanență din material partea statului, țărănimea colectivistă de aci va spori de la an la an pro­ducția agricolă vegetală și anima­lă, va contribui la creșterea ni­velului de trai al întregului po­por muncitor. Chemarea colectiviștilor din raionul Balș către țăranii întovărășiți și cu gospodării individuale din raionul Olteț Țărani muncitori din comunele și satele raionului Olteț! Cu inimile pline de bucurie, noi țăranii colectiviști din raionul Balș, sărbătorim astăzi unul dintre cele mai mărețe evenimente din viața noastră, încheierea procesului de colectivizare a agriculturii raionului. Suntem­ minăm­ și fericiți că trăim aceste zile minu­nate, cînd uniți într-o mare familie pășim cu toții pe drumul bunăstării și fericirii noastre și a copiilor noștri. Urmînd cu încredere politica înțeleaptă a parti­dului nostru scump, Partidul Muncitoresc Român, un număr de 21.896 familii ne am organizat în 36 gos­podării agricole colective și am adunat laolaltă o suprafață de 57.591 hectare și un număr mare de atelaje. Prin unirea noastră în gospodării colective, ne-am hotârît să muncim cu fermitate și vrednicie pentru a obține recolte tot mai mari, să dăm pâmîntului mai multe întrebuințări, să-l folosim mai chibzuit și după toate regulile agrotehnice înaintate, să creăm pe lin­gă fiecare gospodărie colectivă puternice ferme de vaci, crescătorii de porci, de păsări, stupi de albine și altele. Suntem­ convinși că numai făcând din gospodăriile noastre colective, gospodării puternice, ne vom ridica permanent nivelul de viață, ne vom hrăni mai bine, ne vom face case noi în care să se găsească tot ce-i trebuie unui om civilizat, demn de societatea noas­tră socialistă, vom face satele noastre tot mai fru­moase, mai înfloritoare în care să fie numai belșug și fericire. In această zi de mare sărbătoare, gîndurile noas­tre se îndreaptă spre noi dragi vecini și frați țărani muncitori din raionul Oltețu, care ne cunoaștem prin suferințele pe care le-am îndurat împreună sub bi­ciul moșierilor și chiaburilor cînd munceam din zori pînă în noapte și nu ne alegeam cu nimic, eram flămînzi și goi, noi și familiile noastre. De aceea, astăzi, la marea noastră sărbătoare, cînd ne-am cununat cu belșugul — gospodăria agri­colă colectivă — gîndul ni-l îndreptăm spre noi și vă chemăm alături de noi, alături de milioanele de fa­milii ale țăranilor muncitori din patria noastră care au pășit cu încredere în marea familie colectivistă. TARANI MUNCITORI DIN RAIONUL OLTET ! Veniți alături de noi cu toată încrederea ! Veniți în marea familie a țăranilor colectiviști ! Porniți mai repede și cu încredere pe drumul arătat de partidul nostru scump ! Veniți cu hotărîre, cu dragoste și cu puteri unite, să facem ca să rodească tot mai mult ogoarele pe care le muncim, ca în casele noastre să pătrundă belșugul și să se statornicească fericirea pe care am dorit-o din totdeauna ! Suntem­ siguri că dacă astăzi la noi în Balș este mare sărbătoare, nu peste mult timp și voi, veți ra­porta Partidului că v-ați alăturat țărănimii colecti­viste din patria noastră și că împreună cu toții vom munci să dăm un avînt mai mare agriculturii, vom munci pentru făurirea unei vieți îmbelșugate, pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru înflorirea și întărirea scumpei noastre patrii, REPU­BLICA POPULARA ROMINA ! ADUNAREA REPREZENTANȚILOR COLECTIVIȘTILOR DIN RAIONUL BALȘ ■ Uliu >lllll' æ lllll> †11111' >lll­i> >HIII> >11111' ș w § §ș # §§£ £ § îi#Ii3? •lllll' In activitatea de săpare a sondelor — viteze ridicate Recent a avut loc la Zătreni confe­rința organizației de sindicat prilejui­tă de adunarea de dare de seamă și alegeri. Cu această ocazie, harnicii sondori și-au luat următoarele anga­jamente : — vom spori viteza de săpare a son­delor la forajul de explorare cu 5 la sută față de prevederile planului; — vom extinde forajul cu turbina pînă la 76 la sută din întregul volum de foraj; — vom spori productivitatea muncii planificată cu 7,5 la sută față de rea­lizările anului 1961; — vom reduce prețul de cost la fo­rajul de explorare cu 1,1 la sută față de prevederile planului, iar peste pre­țul de cost planificat vom obține eco­nomii în valoare de cel puțin 670.000 lei. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul întreprinderii de foraj Zătreni și-au stabilit pentru realizarea angaja­mentelor luate în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la întrecerea socialistă, măsuri eficiente care să a­­sigure înfăptuirea înainte de termen a prevederilor de plan, eliminarea foraju­lui steril și reducerea prețului de cost. lățind calitatea, obținem mai multe economii Muncitorii, maiștrii și tehnicienii din secția 11-a a Uzinelor mecanice Tr. Severin au făcut o temeinică analiză a resurselor de care dispun, stabilind că obiectivul principal al întrecerii so­cialiste trebuie să-l constituie calita­tea producției, creșterea productivită­ții muncii și obținerea de cît mai multe economii. In urma acestei analize, colectivul a hotărît să descarce unele materiale în secție, să organizeze mai bine trans­portul în cadrul secției, economisind astfel 1400 lei. In cadrul atelierului de debitare, u­­nele repere vor fi confecționate din tabla rămasă de la piesele mai mari debitate la ghilotină. In felul acesta, lunar se va face o economie de 4800 kg. metal. Îmbunătățirea calități constituie preocuparea de căpetenie și a colecti­vului din atelierul de confecții. Aci se va extinde tăierea la fierăstrăul meca­­nic, care pe lingă îmbunătățirea cali­tății asigură și reducerea consumului de­ oxigen cu un metru cub pe vagon, cu 1 kg. de carbit și cu 1 kg. electro­zi, aducînd atelierului de sudură e­­conomii în valoare de 1620 lei. In cadrul aceleiași secții, se va îm­bunătăți procesul tehnologic de su­dură, aplicîndu-se sudura electrică prin „pas de pelerin“ la traversele frontale. Prin noul procedeu, la atelie­rele debitare, confecții și sudură și la atelierul de asamblare șasiu se vor reduce toleranțele cu 30 la sută, pro­ductivitatea muncii va crește cu 5 la sută, iar producția de vagoane va spori cu 3 la sută-ALEX. CHICITA ILIE ENACHE GH. BOESCU corespondenți Comuna Rocșoreni — o mare familie . Peste noapte, spre surpriza tu­turor, mantia argintie se mai în­­groșase cu un sfirtar iar acum, di­mineața, cerul continua să cearnă în văzduh fulgi mărunți de zăpădă. Manea Romul, președintele sfatu­lui popular comunal din Rocșoreni, intră în biroul secretarului comite­tului comunal de partid — Ce facem, tovarășe Bodin­? Văd că zăpada asta își găsi toc­mai acum să cadă, cînd avem și noi inaugurarea. Le-am promis oa­menilor că vine brigada artistică a casei raionale de cultură, că vin lăutarii să ne distreze așa cum se cuvine și acum iată-ne in în­curcătură cu vremea asta. — N-ai auzit că autocamionul trimis de la Strehaia nici n-a pu­tut urca măcar dealul — răspunse secretarul — și s-a întors cu în­cărcătură cu tot ?! La Secu doar cu tractorul poți trece... Către orele 10, sala căminului cultural se umpluse pină la refuz. Un mare număr de focșoreni și in­vitați din comunele învecinate au venit să ia parte la inaugurarea gospodăriei agricole colective. In așteptarea începerii festivității, mul­ți se strinseseră in jurul aparatului de radio al căminului. Cineva a mai făcut rost de citeva baterii și astfel „înviorat", aparatul de radio a pornit să-și reverse in sală cinte­­cele sale ,pline de armonie și fru­­­musețe. Grupuri, grupuri, rocșorenii se strinseseră la vorbă. Printre ei se aflau comuniștii Gheorghe Bologa, Ovidiu Bărbulescu, Gheorghe Mă­­nescu, Ion Bunica, Ion Guiu. Ei sînt cum s-ar zice, „veteranii“, au făcut primii cereri pentru înființa­rea gospodăriei. — Avem multe posibilități de dezvoltare și dacă am fi înființat colectiva mai din vreme, apoi as­tăzi am fi ajuns departe — le spu­nea celor de față Constantin Bu­zata, tehnicianul agronom al comu­nei. Aici merge foarte bine și cultura cereale­lor, și legumi­cultura, dar mai ales pomicul­tura și viti­cultura. Creșterea vitelor, va fi și ea o sursă de mari venituri pen­tru noi. — E drept, cunoaștem și noi că așa este — interveni in dis­cuție Ovidiu Bărbulescu, unul din­tre cei mai harnici și pricepuți gos­podari ai satului. Am obținut noi cînd eram întovărășiți cu 500-600 kg cereale mai mult la hectar decit atunci cînd ne munceam peticite de pămint singuri, d-apoi acum dnd avem la dispoziție tractoare, cînd ave­m­ semințe de soi, cînd avem din plin ajutorul statului! Ne ră­­mîne doar să muncim cu hărnicie pentru ca, in cițiva ani să facem o gospodărie puternic dezvoltată, să ne facem traiul și mai fericit. Știți doar ce ne-a învățat Consfătuirea pe țară a țăranilor colectiviști... — Dacă vom planta cu pomi fructiferi o suprafață doar de 50 ha pe terenurile degradate, vă dați sea­ma ce venituri mari vom avea in plus? — intră în vorbă un altul dintre cei prezenți. Sute de mii de leii — răspunse tot el. — Vom avea o viață frumoasă — adăugă tînărul inginer agronom repartizat doar de citeva zile la Rocșoreni. Așa au ajuns la bună­stare și colectiviștii din Valea Rea, din Cîrciu, pe care i-au­ vizitat cu toții, ca să nu .............................. mai vorbim de cei din raioanele Segarcea, Cala­fat sau Cora­bia ; mulți din­tre ei gătesc a­­cum la aragaz, au aparate de ra­dio, și-au făcut case, și-au luat mobilă, motociclete. Asta-i traiul la care și noi o să ajungem. Ovidiu Văduva, unul dintre foc­șorenii care au făcut cereri pentru colectivă ceva mai recent, trăgea cu urechea la grupul care discuta. Se bucura sincer auzindu-i. Ar fi vrut să vorbească și el, dar parcă ii era greu deoarece s-a hotărît a­­bia la urmă să facă și el cererea. Iși aduse aminte că de-atitea ori îl sfătuiseră comuniștii Ștefan Bo­áii, Ion Stoica și Constantin Bu­zatu­. Cînd ei se străduiau să-i do­vedească că in colectivă-i adevărata bunăstare, el le dădea același răs­puns : „mai stau, nu mă grăbesc, intîi să se mai înscrie și alții /" Vizita făcută la colectiviștii din Valea Rea, conferințele audiate la căminul cultural, dezbaterea Sta­tutului model al G.A.C., calculele comparative au izbutit să-l con­vingă , să-l facă să înțeleagă că locul lui e alături de cei mulți — în marea familie a colectiviștilor. Acum, privindu-i pe acești oameni simți nevoia să se veselească. N­ îmboldi pe vecinul de alături și o întrebă: — Nu mai vin, mă Gheorghe, lăutarii ? — Nu, nene Văduva, văd că nu veniră... Către orele 11 oamenii se așezară pe scaune. Dumitru I. Popescu și Constantin Buzata continuau să-și fumeze pe îndelete țigările, își ocu­pară și ei locurile. Festivitatea de inaugurare începu. După ce se pre­zentă informarea comitetului de i­­nițiativă, oamenii s-au înscris la cuvînt, bucurindu-se sincer de pers­pectiva vieții luminoase ce li se deschide in față. Au ascultat apoi sfaturile secretarului comitetului raional de partid și într-o atmos­feră entuziastă aproape toți rocșo­renii — 277 de familii cu 973 ha teren — s-au unit pentru totdea­una in marea familie a gospodă­riei colective. Ca președinte l-au ales pe omul cel mai iubit, pe cel mai harnic și priceput dintre ei, pe comunistul Gheorghe Bologa. Și in bucuria aceasta generală, oamenii și-au amintit și de muzică. Cîntecul a prins să se reverse in case și pe ulițele satului. N-au ve­nit lăutarii. Dar ei, colectiviștii, tot au jucat. Au cintat și au jucat pînă noaptea tirziu... Al. STANESCU I civiLtWUlCLlti 'lllll> 'lllll' UHU' <HIN­' HIM' > ZI DE ZI — Haideți băieți! E ora 13 , cred că tovarășa directoare ne așteaptă — se auzi vocea tîr­ărului Stochină Cornel. — Să mergem ! — răspunseră în cor ceilalți tineri care se adunaseră în grup în mijlocul comunei Greci din raionul Strehaia. Oare unde vroiau să meargă acești tineri ? La căminul cultural, care in anul trecut a fost dat în folosință. El este un nou prilej de mîndrie pentru în­treaga populație a comunei Greci, care a contribuit la realizarea acestei cons­trucții. Asemănător se petrec lucrurile aproa­pe zi de zi în comuna Greci. La cămi­nul cultural, tinerii se antrenează în partide de șah, participă la audiții de radio sau la o citire în colectiv. In dorința de a se organiza o orchestră a artiștilor amatori, la acest cămin cul­tural s-au adus și instrumente muzi­cale, un acordeon, o chitară și patru viori. ION GHEORGHIȚA, coresp. (Corespondența participă la concursul nostru) . Preocuparea de seam­ă a muncitorilor de la fabrica de placaj din ca­drul C.I.L. Tg. Jiu este „calitatea". Ei se străduiesc să dea produse de bună calitate care să le facă cinste ln clișeu: la mașina de îmbinat furnire maistrul George­scu Constan­tin utemist, explică unor muncitoare cum să lucreze pentru a obține produse de calitate. Măsuri pentru o mai bună deservire a populației Urmînd indicațiile cuprinse în Di­rectivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii so­cialiste, colectivul de meșteșugari din cadrul cooperativei meșteșugărești „Flamura roșie“-Craiova, s-a angajat ca în acest an să aplice în practică o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice menite să ducă la o mai bună deservire a populației. In cinstea conferinței regionale a cooperației meșteșugărești, acest co­lectiv raportează că a și îndeplinit u­­nele din măsurile stabilite la începu­tul anului. Astfel, a fost deschis un curs de croială după noua linie a mo­dei la care participă șefii de unități, șefii de echipă și croitorii care do­resc să se familiarizeze cu noutățile modei. In același timp au fost create și echipe tip pe faze de operații în toate unitățile cooperativei. Tot pentru o bună deservire a popu­lației, încă de la 1 ianuarie s-a in­­trodus lucrul în două schimburi, a­­sigurînndu-se astfel pe lingă o deser­vire mai rapidă folosirea rațională a spațiului și a utilajelor existente in fiecare secție. In clișeu, șeful de echipă Cons­tantin Gr. Văduva discutînd cu strungarul Ion Bărboi asupra exe­cutării unei piese. - ----­ Muncitorii din atelistul de strun­gărie din cadrul schelei de extrac­ție din Bilteni acordă o deosebită atenție calității pieselor ce le e­­xecută. Vești de la I. M. Rovinari Angajamentele prind viață Recent, colectivul de muncă din ca­drul sectoarelor carieră și subteran de la I. M. Rovinari a făcut bilanțul rea­lizărilor obținute în cursul lunii ianua­rie. Astfel, s-a constatat, că la produc­ția globală planul a fost depășit cu 5,6 la sută, iar la producția marfă cu 3,8 la sută. Dând viață angajamentelor luate, co­lectivul de mineri a reușit să obțină în prima lună a anului economii în va­loare de 168.000 lei. Se mută în locuințe noi în vederea îmbunătățirii necontenite a condițiilor de viață ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din cadrul I. M. Rovinari, pentru acest an se pre­vede a se da în folosință o suprafață locuibilă de 600 m.p. din care 480 m.p. în cadrul coloniei I. M. Rovinari și 120 m. p. în orașul Tg. Jiu. Ca urmare a acestor prevederi, recent patru familii de mineri de la I. M. Rovinari s-au mutat în locuințe noi. Este vorba de familiile tovarășilor Petre Popescu — tractorist, Vasile Runcianu — miner, ing. Nicolae Păsărin și Toma Turceanu. . .Tot în aceste zile, în cadrul coloniei Rovinari a început construcția a două blocuri cu 16 apartamente și a școlii de opt clase. CONSTANTIN POPA, coresp. >lUil> .lin >aili> >iii> >uai> til> • >lü> 'IIH>‘ Uliii' 'ill' 'ill' Iliül' 'Ilül' » 'HÍ' 'ül' 'Ilii!' 'ill' 'Ili' 'Hi' 'ill' nil' >UUl' 'ill "111; ill' Ü 'ill' 'ill' 'Hill' 'ill' 'ill' » üli' >ÍH' <HHI' Ulii 'Hill' 'HUI' nil' ill' 'ii >ili' >iil' oil' 'iii' 'II1U> La Craiova a avut loc: Tragerea la sorți pe țară a obligațiunilor C.E.C. cu cîștiguri ieri după amiază, in sala de spec­tacole a Casei de cultură a sindi­catelor din Craiova, a avut loc tragerea la sorți pe țară a obli­gațiunilor C.E.C. 5 la sută cu ciș­­tiguri, organizată la Craiova de către Casa centrală de economii și consemnațiuni a R.P.R. ca stimu­lent pentru rezultatele deosebite ob­ținută in muncă de către lucrătorii Direcției regionale C.E.C. Oltenia. E locul să amintim că Direc­ția regională C.E.C. Oltenia și-a realizat planul pe anul trecut în proporție de 119 la sută, iar în acest an, numai de la 1 ianuarie și pînă la 20 februarie, planul a fost depășit cu 47 la sută. Cu acest prilej, tov. Ioana Stan­­coveanu, vicepreședinte al comitetu­lui executiv al Sfatului popular re­gional Oltenia, a vorbit despre im­portanța pe care o are C.E.C.-ul in viața economică a statului nos­tru. A urmat apoi tragerea la sorți după care festivitatea s-a terminat cu vizionarea unui frumos film ar­tistic. Navigatorii fluviali nu­ este de plăcut să faci o călătorie obișnuită sau o excursie pe Dună­re. Vasele „Cerna-Vodă“, „Rîndunica“ și „Tr. Amă­­gurele“ ale Direcției re­gionale a navigației ci­vile Tr. Severin îți asi­gură un confort irepro­șabil. Colectivul de muncă al acestei unități navale, îndrumat de organizația de partid, a depus efor­turi susținute pentru îm­bunătățirea condițiilor de transport a pasageri­lor dunăreni cât și pen­tru creșterea randamen­tului activității portuare. Rezultatele muncii n-au intinat să iasă la iveală. Iată citeva cifre grăi­toare care oglindesc strădania navigatorilor și a muncitorilor do­cheri. In anul trecut pla­nul de transport fluvial la călători-kilometri fost depășit cu 23 la su­­­tă, iar în activitatea por­tuară planul la mii tone manipulate a fost reali­zat în procent de 105,8 la sută. Procentul de mecanizare a fost depă­șit cu aproape trei pro­cente. Aceste realizări au dus­ la reducerea pre­­țului de cost cu 13,3 la sută, obținîndu-se econo­mii peste plan în valoa­re de 1.400.000 lei. Rezultatele obținute sunt intr-adevăr oglinda muncii entuziaste orga­nizată pe baza Directi­velor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii so­cialiste. Succesele navigatori­lor și docherilor de la D.R.N.C. Tr. Severin nu s-au oprit aci. întrecerea socialistă continuă, mai bine organizată, iar re­zultatele sînt mai sem­nificative. Acest lucru îl demonstrează faptul că pe prima lună a anului planul producției globale a fost realizat în procent de 141 la sută, iar in­dicele de mecanizare a operațiilor de încărcare- descărcare în porturi a crescut cu patru procen­te dr­n folosirea de noi utilaje. Dar să facem cunoș­tință și cu fruntașii în­trecerii socialiste care și-au adus o contribu­ție însemnată la obține­rea acestor succese. Printre ei se numără co­munistul Dumitru Bobi­­cică — comandant al navei „Tr. Măgurele“ împreună cu întregul e­­chipaj, utemistul Maria­n Bordea — lăcătuș, Ion Văduva — dochor. Con­stantin Trandafir — co­mandant al navei „Rîn­­duni­ca“ și mulți alții. Harnicul colectiv al D.R.N.C. Tr. Severin este hotărît ca și anul acesta să-și îndeplineas­că în mod ritmic planul de producție la toți in­dicii, să asigure condiții mai optime călătorilor dunăreni și excursioniș­tilor. C. POPESCU Mărțișorul, simbol al primăverii.

Next