Inainte, iunie 1962 (Anul 19, nr. 5372-5397)

1962-06-01 / nr. 5372

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL F.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ----------- -----------------—.................................... - ----------------» ..................... ............... ANUL XVII - NR. 5372­4 PAGIN» 2.0 BANI VINERI 1 IUNIE 1962 I­ etapă superioară în munca de concepție Un factor deosebit de important pe linia ridicării nivelului tehnic al pro­ducției, a­ modernizării transforma­toarelor în ritmul impus de tehnica avansată, îl constituie munca de proiectare. Pînă nu­ de mult, efortu­rile colectivului nostru de proiectanți erau concretizate printr-o serie de realizări remarcabile, dar care erau departe de a asigura ansamblului fabricației caracteristici și indici teh­­nico-economici superiori. Aceasta, deoarece produsele noastre se pro­iectau separat, fără a avea o con­cepție și o linie constructivă unitară. In prezent, munca de proiectare în cadrul serviciului tehnic, se orien­tează către o etapă nouă, supe­rioară, aceea a proiectării de serii de transformatoare. Acest mod de tratare a problemei prezintă mai multe avantaje și anume: asigură un optim economic pe ansamblul e­­conomiei naționale, deoarece în calcu­lui tehnico-economic de stabilire a nivelului pierderilor sunt luate în considerație nu numai costurile de fabricație, ci și costurile de exploa­tare ale transformatoarelor , permite o concepție constructivă unitară, ba­zată pe utilizarea la o gamă largă de p­roduse a cît mai multe repere și ■­abansamble comune, fapt care sim­­­plifică considerabil procesul de fa­bricație ,■ creează premizele necesare introducerii unei tehnologii avansate etc. Primul pas în această direcție l-am obținut în anul 1961, cînd am elaborat seria unitară de transfor­matoare cu înfășurări din aluminiu, pînă la 1600 kVA și 35 kV inclusiv Efectul economic ce se obține prin asimilarea totală în fabricație a aces­tei serii poate fi ilustrat prin urmă­toarele exemple sumare: reducerea nivelului pierderilor față de vechile construcții de transformatoare con­duce la economisirea anuală a unei puteri instalate în sistemul energe­tic național de circa 40.000 UA, utilizarea reperelor și sub­­ansamblelor , comune și soluții­le tehnice noi introduse în construcție permit o reducere anuală a timpului de execuție echivalentă cu tim­pul în care s-ar putea realiza peste 150 de transformatoare de 630 kVA. Din punct de vedere teh­nologic permite executarea operații­lor cu ajutorul unui număr foarte restrîns de dispozitive diferite. Pentru colectivul nostru de ingi­neri proiectând, tehnologi și tehni­cieni constructori, elaborarea acestei serii de transformatoare a prilejuit maturizarea concepției constructive și tehnologice. In munca noastră, am simțit permanent sprijinul comuniști­lor, al muncitorilor și­ tehnicienilor din producție care s-au preocupat pentru realizarea produselor proiec­tate la un înalt nivel calitativ, au manifestat interes deosebit față de soluțiile constructive noi introduse în fabricație și au venit chiar cu propu­neri originale pentru îmbunătățirea unor repere sau simplificarea unor operații. Exemplu în acest sens pot fi dați tovarășii Dumitru Popescu, Il­ie Barbu, fruntași în producție. Iulian Peter — maistru și­ alții. Maistrul Nuță Ion, a adus un aport considerabil in îmbunătățirea cons­trucției transformatoarelor de 400 kVA la 35 kV. Cu citva timp în urmă am luat cunoștință din coloanele ziarului „înainte“, despre prețioasa inițiativă. Exigentă — măiestrie — calitate — pornită în cadrul întrecerii socialiste de către colectivele întreprinderilor constructoare de mașini și ale uzine­lor de reparații. Și colectivul nostru de ingineri proiectanți a îmbrățișat cu multă satisfacție această inițiati­vă. Sub conducerea organizației de partid ne-am intensificat și mai mult eforturile in munca de proiectare pentru îmbunătățirea calității pro­duselor la nivelul tehnicii mondiale. Colectivul de ingineri proiectanți își îndreaptă in prezent atenția spre elaborarea unor serii de transfor­­matoare de mare putere, în scopul de a lichida neomogenitatea carac­teristicilor tehnice și lipsa unei linii constructive unitare existente în a­­ceastă gamă de produse. Simultan, prin reproiectarea și realizarea unor transformatoare de mare putere de 4 MVA, 6,3 MVA, 25 MVA și 40 MVA, se experimentează unele so­luții constructive originale in rea adaptării lor la noile serii vede­de transforma­toare. Spre a ridica munca de concepție pe o treaptă și mai superioară, co­lectivul nostru de ingineri a propus spre studiu conducerii uzinei mai multe măsuri cum ar fi : revizuirea studiului de vitru în­ cadrul serviciu­lui tehnic în sensul organizării unei grupe de circui ?i a unor grupe de constructori ,specializate pe ansam­­ble constructive; intensificarea muncii de cercetare științifică în colaborare cu laboratorul cerntral al uzinei și altele. MARIUS ȘARPE inginer proiectant în serviciul tehnic transformatoare, uzina „Electropu­tere" — Craiova la atelierele de zonă C.F.R. Craiova a fost instalat un strung nou „Caruse­". In clișeu , șeful de partidă Ion Majină discutând cu Gh G­fe­­novici despre operația de strunjire a unui bandaj la rotile de vagoane. X­lie Reactivarea sondei a fost terminată primele flori ale primăverii își fă­ceau apariția. In bătaia razelor calde ale soarelui de aprilie. Un troliu seroi­ transportabil înainta încet pe serpentinele magis­tralei care brăzdează pădurea, o­­colind tacticos sondele structurii Bil­loni. După el — o baracă pe sanie și un cărucior cu scule. Acestea erau urmate de sondorii brigăzii de repa­rații capitale condusă de maistrul Pîrcălăbescu Alexandru, care se în­dreptau spre sonda 58. Sonda se oprise de mult timp și intrase în fondul inactiv. „Și asta era o sondă bună — spuse sondorul șef — mă mir cum de s-a oi­ rit". Munca nu a fost de loc ușoară, dar și muncitorii acestei brigăzi erau harnici și pricepuți. încercările făcute pentru consolidarea nisipului, folo­sind în acest scop filtrul inelar cu nisip și parchet, nu au dat rezultate. Marșurile la paț continuau tot așa de bine noaptea, ca și ziua. Son­dorii șefi, manipulind graficul cu iault simț de răspundere, roteau zi și noapte masa cu ajutorul căreia se frezau parchetul și filtrul fixate la puț; încet dar sigur, freza cobora mereu spre talpa sondei. Și momen­tul așteptat nu a întîrziat. Intr una din zile, indicatorul de greutate a marcat o creștere simțitoare a ten­siunii din cablu ; apoi, freza a scă­pat in gol, lucru pe care sondorul șef l-a anunțat celorlalți printr-un strigăt de bucurie. Cu același elan au continuat apoi operațiile de repunere a sondei în producție, de această dată la conso­lidarea stratului folosindu-se una din metodele cele mai avansate, conso­lidarea cu ajutorul nisipului presat in strat, metodă care s-a dovedit foarte eficace și se va folosi în cu­­rînd și la alte sonde. In felul acesta operațiile de reactivare a sondei au fost terminate cu succes. V. POPESCU coresp. ! ! * -**- ** KCIllsillE . Un nou succes al constructorilor Pe șantierul conductei de ali­mentare cu apă a orașului­­ Craiova, muncitorii, inginerii și­­ tehnicienii aparținînd întreprin­derii nr. 6 construcții-montaj Craiova obțin în fiecare zi suc­cese tot mai importante. Zilele acestea, harnicul colectiv care lucrează la turnarea rezervoa­­­­relor de mare capacitate a ra­portat un nou succes : termina­­r­rea turnării pereților la primul rezervor de 5000 m.c. După întărirea betonului și ,­­ decofrarea cofrajelor, construc­­ț­­­torii vor trece la precomprimare.­ ­ La Baia de Aramă­­ i se construiește un bloc de locuințe Așa după cum ne-a informat­­ recent corespondentul nostru­­ voluntar H. Cușma, la reședin­­­­ța raionului Baia de Aramă a­­ început lucrarea de construcție­­ a unui bl­oc cu opt apartamente, l­­ care va fi dat în folosință în i j­cursul acestui an. Noul bloc va fi utilat cu toate­­ dependințele și va fi construit­­ de către TRCL Oltenia. In pre­­­­­­zent se lucrează la fundație. Concursuri pe tema: „Să ne cunoaștem \ meseria" \ Comitetul U.T.M. din cadrul [ a uzinei „Electroputere" Craiova a inițiat organizarea unor­­ concursuri „Cine știe cîștigă" pe t­­ema „Să ne cunoaștem mese­­­­ria".­­ Cîștigătorii concursurilor vor­­ fi stimulați cu premii constînd­­ din cărți, serviete, stilouri și alte obiecte. Seară literară . Comisia culturală a comitetu­­­­lui sindicatului de la Spitalul­­ nr. 3 din Craiova a oferit bolna­­­­vilor din diferite secții și salaria­ i un­or spitalului o interesantă­­ , seară literară cu tema : „Maia­ f 1­kovski - poet și operă".­­ Seara literară a fost deosebit­­­­ de interesantă și datorită ariilor­­ de muzică pe motive din ope­­­­rele poetului, interpretate de­­ către Mirela Racoceanu. M. BOTEZ, coresp. In loto, briga­dierul Alexandru Dincă de la G.A.C. din Izbiceni, raio­nul Cor­abia, expli­că celor din bri­gada sa tehnica polenizării la lotul de hibridare a ro­șiilor. Alo ! Redacția ! Tovarăși, nu uitați că azi I iunie, e ziua mea ! — Știm. Regina a III-a e consacra­tă zilei voastre. (Foto: OF.ORUI; STOICA). Pe ogoarele regiunii ■ Tov. Ștefan Glăvan, corespon­dent voluntar, ne informează că la G.A.C. din Bechet, raionul Corabia, se lucrează de zor la întreținerea culturilor. După ce au terminat în­treținerea culturilor de toamnă și prașila­r la mai multe culturi pră­­șitoare, colectiviștii din Bechet au trecut la efectuarea celei de-a doua prașt­e pe 60 ha. cu floarea-soarelui și la efectuarea stropitului viei pe 200 ha.­­ După cum ne informează tov. M. Postolache, și la G.A.C. din Balta, raionul Craiova, lucrările de întreți­nere a culturilor sunt­­ in toi. De curind s-au terminat: prașila intii pe o suprafață de­ 192 ha. cu porumb­răritul sfeclei de zahăr pe o su­prafață de 15 ha., cea de-a doua pră­șilă pe 20 ha. cu floarea-soarelui și pe 75 ha. cu fasole. La grădina de le­gume și zarzavaturi s-a instalat o pompă pentru irigare . Membrii gospodăriei colective din Frățila, raionul Oltetu, ne in­formează tov. Nicolae Sandu, se străduiesc să lichideze rămînerea in urmă la întreținerea culturilor. Pînă zilele trecute ei se aflau pe terminal cu prășitul Horii soarelui ce se în­tinde pe o suprafață de 260 ha. Printre brigăzile care se evidențiază la întreținerea culturilor se numără cele conduse de tovarășii: Petre San­du, Ion Ve­cu și Constantin Sebas­tian.­­ Scrisori cu conținut similar des­pre întreținerea culturilor am primit zilele acestea și de la corespondenții voluntari: Emanoil Cinteză din Să­­celi, raionul Gilort •; Nicolae Opri­­șan din Cordun, raionul Streh­aia ; Ion Băloi de la G.A.S. Recea ; Minei Rouă din Oprișor, raionul Vințu Mare ; Augustin Jitianu din Rusă­­nești, raionul Corabia. I. Preoteasa din Șopîrlița, raionul Balș; Dumitru Roșu din Albuiești, raionul Strehaia, Aurel Sirbu din Celei, raionul Co­rabia­, Victor Porumbel din Bengești, raionul Gilort. Sesiunea sfatului popular al raionului Balș sprijinul continuei dezvoltări a­­ ursufmb­irii .De la corespondentul nostru N. IUperiui Recent a avut loc sesiu­nea sfatului popular al raionului Balș, consacrata adoptârii celor mai eficiente măsuri, menite să ducă la îndeplinirea sarcinilor ce decurg din holitu­rile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale și recentei sesiuni a Sfatului popular al regiunii Oltenia. La sesiunea sfatului popular al ra­ionulu­­i B­u­ș au participat deputați, președinți de gospodării colective, ingineri și teh­nicieni agronomi, me­dici și tehnicieni veterinari, directori de C.A.S. și S.M.T., activiști de partid și de stat etc. Tocarașul Nicolae Cornea, prim­­secretar al comitetului raional Balș al P.M.R. a prezentat raportul pri­vind însemnătatea deosebită a se­siunii estraordin­are a Marii Adunări Naționale și sarcinile ce revin din hotărîrile acesteia pentru raionul Balș. S-a dat apoi citire deciziei comite­tului executiv al sfatului popular ra­ional cu privire la constituirea con­siliului agricol al raionului Balș și a comitetului executiv al acestuia. Pre­ședintele consiliului agricol este in­ginerul agronom Ioana Iulian, iar vicepreședinți medicul veterinar Tra­­ian Frăn­oiu și inginerul agronom Gheorghe Jiplea Luînd cuvîntul pe marginea rapor­tului prezentat, precum și a planu­lui de muncă al consiliului agricol raional, numeroși deputați și invitați au relevat importantele rezerve eco­­nomico-naturale care există în raio­nul Balș pentru continua întări­re e­­conomico-organizatorică a celor 36 de gospodarii colective și în gene­ral pentru dezvoltarea agriculturii. De pilda, Gheorghe Enache, directo­rul G.A.S. Iancu Jianu a în raionul Balș există largi arătat că posibili­­tăți pentru punerea in valoare a te­renurilor slal­ productive și nepro­ductive situate in pantă și supuse eroziunii solului, prin plantarea lor cu viță de vie și pomi. De asemenea, iov. M. Mi­­trea, inginer agronom, șeful sec­ției viti pomicole a consiliului a­­gricol raional a propus ca gos­podăriile colective să fie mai temei­nic ajutate în ceea ce privește mi­nerea în valoare a terenurilor slab productive. Propuneri valoroase menite să ducă la punerea în valoare a condi­țiilor economico-naturale ale agricul­turii raionului Balș au făcut și alți tovarăși printre care : Pop Liviu, pro­fesor la Institutul agronomic ,Tudor Vladimirescu" din Craiova, ing. agr. Gheorghe Jiplea, Ștefan Radu de la G.A.C. din Voineasa, Mihai Pană directorul G.A.S. Șopîrlita și a­zii In planul de măsuri al consiliu­l­ui­ agri­col raional se prevede ca prin lu­crări de defrișare a arboretelor de invazie, a viilor hibrize și a unor pășuni slab productive, prin lucrări de imbunătățiri funciare, pînă în a­­nul 1965 suprafața arabilă a raionu­lui să crească cu cel puțin 990 ha De asemenea, producția medie în hec­tar să ajungă în 1965 pe Întregul ra­ion la 1800 kg. grîu, 2400 kg. po­rumb boabe, 25.000 kg. sfeclă de za­hăr, 1600 kg. floarea-soarelui. Pînă în 1965 se vor planta 600 ha. cu vită din soiuri productive din care 80 ha. în acest an precum și 2700 ha. cu pomi din care 400 ha. tot în acest an. In cadrul lucrărilor sesiunii un nu­măr de 33 tovarăși au fost distinși cu medalii pentru merite deosebite în munca pentru colectivizarea a­­griculturii și întărirea economico-or­­ganizatorică a gospodăriilor colective. Luind cuvîntul în încheierea lucră­rilor sesiunii, tovarășul Ion Predes­­cu, președintele comitetului execu­tiv al Sfatului popular al regiunii Oltenia a subliniat însemnătatea deosebită a hotărîrilor istoricei se­siuni a Marii Adunări Naționale și a dat indicații prețioase pentru apli­carea lor in raionul Balș. Pregătiri în vederea st­ringer­ii recoltei de păioase O dată cu lucrările de întreținere a culturilor, mecanizatorii de la S.M.T. Birca, alături de membrii gospodăriilor colective pe care le deservesc se pregă­tesc intens pentru strîngerea recoltei de păioase din acest an. Fiecare bri­gadă își revizuiește și repară even­tualele defecțiuni la combine, batoze și tractoare. In scurt timp, aceste lu­crări vor fi terminate. Mecanizatorii din brigada permanen­tizată de la gospodăria agricolă colec­tivă din comuna Gighera, sunt gata încă de pe acum pentru strîngerea recoltei de păioase. Cele cinci com­bine și două batoze sînt în stare de funcțiune și așteaptă ca la timpul po­trivit să intre în lanurile de griu, orz și ovăz. Pînă atunci însă, tractoriștii folosesc tractoarele la lucrările de întreținere a culturilor prășitoare. D. PURCARESCU coresp. Tractoriști în întrecere Tractoriștii de la S.M.T. Plopșor muncesc cu spor la gospodăriile colective la care au fost repartizați. Ei se întrec pentru a da lucrări de calitate și a realiza planul înainte de termen. Printre aceștia se numă­ră tractoriștii din brigada a 11-a condusă de Durlici Dumitru, care și-au realizat planul în procent de 137 la sută. De asemenea, brigada a VI-a condusă de Orban Nicolae și-a realizat planul în procent de 110 la sută. Printre tractoriștii care au luptat pentru obținerea acestor reali­zări se pot număra : Călin Eugen, care și-a îndeplinit planul în pro­cent de 1 S1 la sută, Turcu Florea cu 161 la sută și Olaru Nicolae cu 118 la sută. ADRIANA BUSUIOCEANU coresp. OAMENI ȘI DEALURI - r­u­pă ce Iași în urmă orașul cu La freamătul său industrial și parcurgi cîtiva kilometri pe șoseaua ce duce spre Hurezani, un drum de țară pornește la stingă conducind pe că ător la Bătrinești — una din comunele mari ale raio­nului Tg. Jiu. pitoresc așezată pe două coline. Străbați satul­­ le ia un capăt la celălalt Mina omului gospodar se observă peste tot. Casele și ogrăzile strălucesc de curățenie. Pe timp, culturile sunt frumos dezvoltate. — Munca unită ne-a dat puteri nebănuite tovarășe — a ținut să spună Nicolae Avram, unul dintre cei mai destoinici colectiviști din Bălănești. Dealurile astea ce încon­joară comuna, pe cît stat­ele de semețe pe atit de vitrege au fost cu oamenii. Mărăcinișurile, viroa­­gele, pietrele spălate de pămint, a­u fost singurele „podoabe" pe care vitregiile naturii ni le-au lăsat. Zadarnic au încercat bunicii și părinții noștri să muncească aceste terenuri cu mijloace rudimentare și în condiții sociale de tristă a­­mintire, pentru că seceta și mai ales torentele ce se formau din cauza ploilor repezi de vară ar­deau firavele plante și furau stra­tul subțire de pămint de pe roca de piatră. Așa se face că, ani de-a rindul, aproape 1000 de hectare n-au adus nici un folos omului, răminind nemuncite. Acum însă, urmînd învățătura partidului și Hind uniți în gospodăria colectivă noi am început o luptă sistematică cu natura, obligind-o să ni se supună. Cadrele de specialiști, mașinile moderne pe care statul nostru democrat-popular ni le-a mis la indemiza ne sint de mare ajutor. Sub privirile atente ale in­ginerului agronom, puternicele tractoare desțelenesc pămintul, iar noi, colectiviștii, cu­miinile noastre fertilizăm terenul, modelăm pă­­mîntul, astupînd viroagele, amena­jăm terase. Ce frumos ar să arate dealurile astea cind vor fi acope­rite cu livezi de pomi, plaiuri de vii, pășuni și linele bogate în iarbă ! Și luind din mina inginerului agronom o coală mare de carton, acoperită de ciire scrise cu tuș negru, tovarășul Avram a intins-o pe masă. Să urmărim cîteva din­tre aceste cifre. După Încheierea colectivizării a­­griculturii în comună, gospodăria colectivă ,,Victoria socialismului" poseda 1570 ha., din care numai 600 ha. puteau fi cultivate cu grîu, porumb, * * 1 floarea-soarelui, fasole etc., restul find nefolosite. Din a­­ceastă cauză, locuitorii comunei de la poalele munților n-au avut posibilitatea să dezvolte și alte sectoare de producție. In 1965 însă, cind planul acestor oameni gos­podari va­­ tot una cu realitatea, întreaga suprafață va­g producti­vă. Valea și platourile vor H cul­tivate cu griu, porumb, fasole și soarea-soarelui, iar costișele pe care au crescut numai mărăcini­­șuri, vor fi imense livezi de pomi fructiferi și plaiuri de vii. La sfirșitul perioadei amintite, veniturile obținute de colecti­viștii de aci vor ajunge la 16 mi­­lioane lei anual, iar in anii urmă­tori volumul acestora va crește și mai mult. — Să știți că planul acesta în­drăzneț pe care colectiviștii noș­tri l-au întocmit și aprobat, nu va rămîne numai pe hu­lie — spunea tovarășul Dumitru Bogza, ingine­rul agronom al gospodăriei. In toamna anului trecut și in pri­măvara aceasta, aproape 400 ha. au fost „vizitate" de colectiviști. Mărăcinișurile au fost defrișate, viroagele astupate, in locul lor opărind minunate terase in care au fost deja plantați peste cincizeci de mii meri, peri, nuci și caiși, iar alte o sută douăzeci și unu hectare au fost plantate cu viță de vie din soiuri nobile. Colectiviștii din Bălănești sunt oameni harnici. Cuvîntul lor este tot una cu fapta. E de ajuns să se pornească o inițiativă că toți cei­lalți o susțin. Așa se propunerea comunistului face că, Vasile Vasiescu, președintele gospodă­riei, privind dezvoltarea sectoru­lui zootehnic — ramură de pro­ducție ce asigură o bună valori­ficare a minunatelor condiții na­turale de care dispune gospodăria, — a fost primită cu bucurie, de către colectiviști. — Noi ne pricepem să creș­tem animale — a­ spus atunci A­­drian Niculescu. Avem și condi­ții naturale suficiente. Cele cîteva sute hectare de pășuni și finețuri, vor asigura in mare parte hrana animalelor pe tot timpul anului. Mare atenție trebuie să acordăm mai ales creșterii vacilor de lapte și a oilor. De aceeași părere cu Adrian Niculescu au fost și alți colecti­viști din Bălănești. Din fonduri proprii și mai ales cu credite de la stat ei au cumpărat multe vaci de lapte și oi al căror număr se ridică acum la cîteva sute. GH. FECIORU

Next