Inainte, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5398-5423)

1962-07-01 / nr. 5398

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJIVA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII - NR. 5398 PAGINI 20 BANI DUMINICA 1 IULIE 1962 In întrecere pentru s Pregătirile au fost terminate Invățînd din experiența acumulată in anii trecuți, in acest an, consiliul G.A.S. Halinga a luat măsuri din timp pentru repararea utilajului necesar în campania de recoltare a păioaselor. Așa se explică faptul că, de multă vreme combinele au fost reparate și acum sunt scoase în cîmp, pe tar­lalele cu griu și orz. In fiecare zi inginerii gospodăriei de stat Halînga verifică lanurile de orz și griu pentru a stabili momentul optim pentru re­coltar­e. De îndată ce lanurile de păioase se vor dovedi bune pentru recoltat, mecanizatorii vor porni cu toate for­țele la muncă. NICOLAE C. MARIN coresp. * Paralel cu executarea lucrărilor de Întreținere a culturilor, membrii gospodăriei colective „23 August" din comuna Bugiulești, raionul Oltețu, se pregătesc intens în vederea strîn­­gerii recoltei de păioase. In acest scop a fost pusă în stare de func­țiune batoza pe care o posedă gos­podăria. Consiliul de conducere al gospodăriei a luat din timp măsuri pentru aprovizionarea cu saci și asigurarea spațiului necesar depo­zitării griului. Magaziile au fost repa­rate din vreme, iar in aceste zile se dezinfectează. Pentru a evita aglomerarea munci­lor în această perioadă, colectiviștii se străduiesc să termine toate lu­crările de întreținere a culturilor. DINU BADESCU cere«». la timp al recoltei Au terminat recoltatul orzului organizîndu-și bine munca folosind combinele și secerătorile­ și legători lucrătorii G.A.S. Leu au reușit să termine în scurt timp re­coltatul celor 100 hectare de orz. Totodată, ei au strîns imediat paie­le au executat arătură pe întrea­ga suprafață recoltată și au și în­­sămînțat cu culturi duble mai bine de 60 ha. S-au evidențiat în mod deosebit, prin depășirea zilnică a sarcinilor de plan : combinerul lancu Mircea, șeful de brigadă Ion Fugaciu și tractoristul Ion St. Badea. In cursul zilei de mîine, lucrătorii gospodăriei vor începe recoltatul celor 890 hectare cu griu. CHERA ILIE organizator de partid Ö­&lt BtUACL £(i­­fteÖ-LtCLt­lL dată, ea p^așlta a țintua Colectiviștii din comuna Urzica, raionul Corabia, sunt de mult pre­gătiți pentru a strînge recolta de păioase. Pină acum toate lucră­rile de întreținere a culturilor au fost aplicate. In aceste zile colecti­viștii au început să aplice și cea de-a patra prașilă la porumb. In orice caz, zilele acestea ei vor începe din plin recoltatul păioa­selor, pentru că, din observațiile făcute în lan, tarlalele cu griu din soiul de înaltă productivitate au ajuns la coacerea deplină Lucrul acesta impune colectiviști­lor din Urzica să-și organizeze în așa fel munca încît recoltatul pă­­ioaselor să se termine în cel mult opt zile lucrătoare. Dovedind multă hărnicie, colec­tiviștii de aici efectuează toate muncile la timp. Dovadă o consti­tuie faptul că pînă în prezent au recoltat orzul la vreme și au termi­nat și cea de a treia prașilă. In mod deosebit, la toate lucră­rile din actuala campanie agricolă efectuate pînă acum s-au eviden­țiat colectiviștii din brigada a patra. ION COCOCI coresp. — Frumos porumb avem! — spune tov. C. Costescu, președintele gospodăriei colective „Calea feri­cirii“ din comuna Orevița, raionul Vințu Mare. De acord cu el sunt și tovarășii Eustațiu Năvligu și Ion Vlăduț, care au ținut să se foto­grafieze în mijlocul acestui frumos Ian de porumb. Foto : E. TRIFAN treiv­te? pittii lanuri !S-ar părea că nu exista nici un motiv să compari Înălțimea lanurilor de orz ș­i griu ale gospodăriei colective „9 Mai" din Vânători, raionul Ca­­lafat cu mărimea nă­meților de zăpadă că­zuți in iarna trecută. Și totuși este, deoa­rece colectiviștii din Vânători au dirijat mustul zăpezilor mari ca să fie supt de griu, ca acesta să crească mare, cu spic bogat... ■— Spic cu­ vrabia— spune Petre Siminico, președintele gospodă­riei colective. Ceea ce am văzut apoi in cîmp ne-a a­mintit de un tablou de iarnă. Ce contrast ! Va­ra, la recoltat, să-tî a­­mintești de un tablou de iarnă. Și totuși așa este. Astă iarnă pe nămeții cei mari ne-am nimerit prin Vânători. Alunei, oamenii croiau pirtii prin nămeți, cu lopeți de lemn, cu căr­­pătoare, dădeau zăpada in vițtul „munților“ de gheață și își croiau drum pre colectivă, la sfa­tul popular , pe toate ulițele. Acum, impinziți in șiruri lungi, ca de cocori, pe marginea tar­lalelor de griu, croiesc „pîrtie“ prin lanurile mari. De data aceasta „pirtia“ o fac cu se­­c­erile. ...Oameni mulți la se­cerat. Peste 500 colecti­viști din Vinători. In prima zi ei au strîns re­­colta de orz de pe 40 de hectare. A doua zi au pornit să croiască „pîr­tie" prin lanurile mari de Tabloul insă, un griu, este redat in întregime. In largul lanului de griu, ajuns de tot la coacerea deplină combinerii Florea Drinceanu, Cons­tantin Dindere, Marin Lică, Dinu Zaharia, Constantin Buzatu și fratele lui, N­ie Buzatu, toți șase combineri de aici ml nu iese mașinile. A Început și recoltatul ar­nului. „Pu­tia in la­nuri a fost croită cu o 7.1 Înainte. Acum se recoltează cu combinele. Cînd cocoșii anunță zorii zilei, colectiviștii din Vînători și combi­nerii silit in cîmp Zumzetul ca de bondar al motoarelor și vize­iul combinelor sînt a­­companiate de cintecul melodios al flăcăilor și fetelor din Vinători. E cintecul belșugului, al fericiri. Toți colecti­viștii sînt plini de bucu­rie , și Petre Lipanu, E­­le­na Vărzaru, Alexan­dru Ciucă din brigada însii și Marin Nicolae, Ion Simistroc din bri­gada a doua to­t colec­tiviștii din Vinători. In cintecul lor plin de bucurie mulțumesc partidului că i-a învă­țat să facă ceea ce au făcut: gospodăria co­lectivă izvor al bu­năstării. Dar pe colectiviștii din Vinători și pe me­canizatorii din brigada permanentizată aici nu-i interesează numai recolta din acest an. Tot de pe acum ei se îngrijesc de asigurarea recoltelor bogate ce­ au plănuit să obțină în anul viitor. Aceasta este explicația faptului că în urma combinelor, mi­riștile eliberate de paie sunt imediat arate. De altfel, lucrul este or­ganizat in două schim­buri. Combinerii mai sus amintiți recoltează griul ziua, iar colecti­viștii string paiele și sacii în urma lor. Noap­tea, tractoriștii din schimbul doi efectuează arături adinei de vară Merită să amintim aici că tractoristul Tudor Tartanu efectuează ală­turi în fiecare noapte pe suprafețe mai mari de 5 ha. Cit despre calita­tea lucrului — o apre­ciază colectiviștii: — Lucru bun, tova­răși. Noi mulțumim tractoriștilor care mun­cesc alături de noi pe tarlalele unite. 1.H POPESCU ii ::Citiți în pag. IV-a : :: — „Problema dezarmării ge­ je­­­­nerale și totale are o inser­­i: I! natale covîrșitoare pentru II || destinele păcii in lume”. |: — Cuvîntarea radiodifuzată I| II a lui Ben Khedd­a, președinte­ || || le Guvernului Provizoriu al || |: Republicii Algeria. II — Republica Ghana ia cea || |j de-a doua aniversare a pro- i| II clamării sale. ji — „Să se abroge legea Mc­ |­ P Carran". || a ii Fruntași la recoltat și întreținerea culturilor z­ilele acestea, membrii gospodăriei colective ,,16 Februarie" na Gatane Vechi, raionul din comu­Băilești, desfășoară cu multă însuflețire lu­crările agricole din campania de vară. Ei au secerat orzul de pe 23 ha. și au început seceratul și treieratul griului de pe suprafața de peste 400 ha., precum și recoltarea mazărei de pe suprafața de 23 ha. Totodată au co­sit finul de pe 120 ha., lucerna și ovăzul de pe suprafața de 30 ha. O dată cu strînsul recoltei de pă­ioase și plante furajere colectiviștii c­in Catane Vechi execută lucrările de întreținere a culturilor de pri­măvară. Pînă de curînd ei au apli­cat prașila a patra pe lotul de 150 ha. cultivate cu porumb pentru 5000 kg. boabe la ha. în cultură neiri­­gată. In toate acțiunile de strîngere a re­coltei și de întreținere a culturilor s-au evidențiat numeroși colectiviști. Cele mai bune rezultate le-au ob­ținut brigăzile de cîmp 2, 4, 5 și 6, conduse de tov. Șt Ghinea, Stan Gh. Luca, Marin I. Radu și M. Ungu­­reanu, precum și colectiviștii Ion Mărgărit, Gh. Ionașcu, Ion D. Ștefan, I. Chimișliu și mulți alții. In munca politică de mobilizare a colectiviștilor la efectuarea lucrări­lor agricole de vară s-au evidențiat agitatorii Marin Pădeanu, Șt. Cotigă, M. Radu, Șt. Petcușin, Andrei Marin și alții, care sunt și fruntași în Colectivul de muncă de la Uzina de mașini și unelte agricole ,,7 Noiembrie" din Craiova a reușit să-și îndeplinească sarcinile de pian pe semestrul I al anului 1962. Printre cei care au depus o muncă susținută la îndeplinirea pianului se numără și tinerii : Ion Tănăsescu, Marica Aurora, Ghiță Oprea, Gheorghe lonescu, Ilinca Popescu, Viorel Teică, Florea Zaharia, Gheorghe Enache și Ion Trîncă din fotografia alăturată. Sonda 305 produce din nou Sondorii secției complexe Cra­iova luptă zi de zi pentru a înfăp­tui Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. în ceea ce pri­vește sporirea producției de țiței. Sub directa îndrumare a organiza­ției de partid, sondorii din brigada parcului 114 au reușit după o muncă însuflețită, să obțină rezultate re­marcabile în extracția țițeiului și toto­dată au făcut ca sonda 305 să producă din nou. Datorită faptului că sonda a fost inundată de un strat de apă, sondorii și conducerea secției au intervenit de urgență pentru a salva sonda de la pericolul ce o amenința. In acest scop a fost adusă brigada de intervenție condusă de Gagiu Bog­dan care a acordat o atenție deose­bită cerințelor secției în Îndeplinirea sarcinilor de plan, depunînd toate eforturile­­ și aplicînd metode avan­sate la instrumentația sondei, finind cont și de propunerile muncitorilor in ce privește folosirea celor mai efica­ce metode de lucru pentru ca son­da să producă, s-a trecut de la ex­ploatarea naturală la exploatarea prin gaz list. După ce au fost terminate toate instalațiile, s-a făcut prima probă de injectare a gazelor și pistonare pentru a forța sonda să producă. Fo­losind mai multe metode, sonda a în­ceput să producă cu intermitență. Totuși, mai era ceva de făcut, pen­tru ca sonda să producă un continuu. Dar iată că pe magistrala ce urcă către parcul 114 își fac apariția ingi­nerii : Nestor Baicu — șeful secției, Gheorghe Vulcănescu, Iuliza Emil și secretarul organizației P.M.R. — Cfr­­ian Constantin. După ce și-au spus părerile asupra sondei, inginerul șef a dat dispoziții să se instaleze o con­ductă de abur pentru a permite încăl­zirea la distribuitor și în capul de erupții. Depunînd toate eforturile, mecani­cii și sondorii din brigadă au­ reușit ca numai in două zile să termine instalația de încălzire, iar la prima probă, sonda 305 a început să pro­ducă In continuu, răcin­d în felul a­­cesta ca sonde să prindă iarăși viață. Printre cei care s-au evidențiat în această acțiune putem enumeră echipa de mecanici condusă de tov. Jinga Nicolae, brigada de interven­ție condusă de Iov. Gagiu Bogdan, tovarășii: Dumitrescu Constantin, Cenușoiu Constantin și Boceanu Gheorghe — ajutori de brigadieri, Hondor Dumitru, Văcăroiu Ion și Duță Alexandru — mecanici cazangii și Popescu Ion — electrician, GH. V­IRT­AN, coresp. In plenara consiliului agricol raional MASURI OPERATIVE Zilele acestea la reședința raionu­lui Gilort a avut loc plenara consi­liului agricol raional, la care au participat președinți de sfaturi popu­lare comunale, președinți ai gospo­dării­lor agricole colective, ingineri și specialiști din agricultura raionu­lui. In cadrul plenarei a fost prezentat un material de analiză, în care ingi­nerul Motocii Pantelimon, președin­tele consiliului agricol raional a fă­cut o succintă analiză a mersului lucrărilor de întreținere a culturi­lor și a pregătirii în vederea strîn­­gerii recoltei de păioase. Din mate­rialul prezentat s-a desprins faptul că în aceste zile colectiviștii din ra­ionul Gilort lucrează cu toate for­țele la aplicarea celei de-a treia pra­­șile la porumb, sfeclă de zahăr, floa­­rea-soarelui, cartofi și alte culturi. Punînd un accent deosebit pe strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei din acest an, plenara a sta­bilit că cu forțele existente în raion, recolta de păioase de pe suprafața de 13.500 hectare va putea fi strînsă în maximum șase zile lucrătoare. In acest scop au fost stabilite toate mă­surile, așa incit cele 29 de batoze și 10 combine să funcționeze cu în­treaga lor capacitate de lucru. In fe­lul acesta, zilnic in raionul Gilort vor putea fi recoltate 400 hectare de păioase. De fapt, acesta constituie angajamentul tuturor oamenilor muncii din agricultura raionului Gi­lort. Măsuri concrete au fost stabilite de plenara consiliului agricol raio­nal și in ce privește asigurarea fon­dului de semințe, efectuarea ară­turilor odinei de vară, însilozarea u­­nor cantități tot mai mari de furaje pentru hrana animalelor în timpul iernii etc. G. NICOLAE coresp.. Schimb de experiență Zilele acestea a avut loc un schimb de experiență organizat la cercul de citit din circumscripția electorală nr. 127 Craiova, de către comitetul oră­șenesc al femeilor in colaborare secția de invățământ a statului popu­lar orășenesc. Au participat preșe­dintele comisiilor de fem­ei din cir­cumscripțiile electorale ale cartieru­lui nr. 9, cadrele didactice de la școala elementară nr. 1, precum și numeroase femei din cartier. Cu acest prilej s-a discutat asu­pra metodelor folosite pentru a­­tragerea a cu­ mai mulți cetățeni și in special femei la cercul de citit. MARIN­ACHE MARIA coresn. In prima etapă a campionatului republican de călărie — obstacole desfășurată pe hipodromul din parcul Poporului din Craiova s-a înregistrat o participare numeroasă. In ziua a doua a concursului, la proba de ca­tegorie ușoară s-au înscris nu mai puțin de 70 de concurenți Dar iată rezultatele tehnice pînă la închiderea ediției. In prima probă de categorie u­­șoară (obstacolele sînt înălțate la 1,20 m.) rezervată juniorilor, cel mai bun din 26, s-a dovedit Anghel Do­­nescu de la Steaua, cu calul Stejar. Cu zero puncte penalizare și 31 ,8/10, Donescu a ocupat primul loc Tot Donescu a ocupat locul doi cu calul Sebeș, dar cu un timp mai slab, respectiv 35"1/10. Pe locul trei s-a clasat sibianul Hant Weis. Cel mai bun rezultat dintre călăreții craio­­veni l-a înregistrat Emilia Podaru, cu Ropot, care s-a clasat pe locul P­ORT Participare numeroasă în campionatul de călărie cinci după baraj, s-a Ieri după-amiază disputat tot proba, de catego­rie ușoară barema A. La această pro­bă s-au înregistrat nu mai puțin de 70 participări. Concursul con­tinuă astăzi cu probele de cate­gorie semimijlo­­cie și dresaj. E. ZAMFIRESCU In fotografia alăturată , cal și călăreț sărind peste obstacolul inălțat la peste 1 metru. Colectivul C.C.L. „Alimentara“ Craiova a primit steagul de unitate fruntașă pe țară Lucrătorii O.C.L. „Alimentara“ din Craiova, au trăit ieri clipe de adîncă bucurie. Intr-o adunare festivă ce a avut loc în sala clubului „1 Mai“, li s-a înmînat steagul de unitate frun­tașă pe țară din ramura alimentară pentru succesele deosebite obținute în muncă în cursul anului 1961. Luptînd pentru ridicarea nivelului de servire a populației, pentru obți­nerea de cit mai multe economii la cheltuielile de circulație, colectivele de muncă din unitățile acestei or­ganizații comerciale, îndrumate de către organizația de partid și spriji­nite de comitetul sindicatului au reu­șit să depășească planul la desfacere pe anul trecut cu aproape 9 milioane lei și să înregistreze un volum de economii la cheltuielile de circulație in valoare de 468.000 lei față, de 100.000 lei cu­ a fost angajamentul. Continuînd să muncească cu avint tot mai sporit în întrecere, printr-o mai bună organizare a muncii, apro­vizionarea la timp cu produse alimen­tare, prin găsirea unor metode de ser­vire a oamenilor muncii la un nivel tot mai superior, înființarea a încă șapte unități moderne etc., lucrătorii O.C.L. „Alimentara" din Craiova au încheiat primul semestru din acest an depășind planul de desfacere cu 8.187.000 lei și realizînd economii peste plan (pe cinci luni) la cheltu­ielile de circulație de 275.000 lei și beneficii peste plan în valoare de 523.000 lei. Printre unitățile fruntașe care au obținut cele mai bune realizări în în­trecere se numără : magazinul nr. 105 condus de comunista Maria Ungu­­reanu, magazinul cu autoservire nr. 3 condus de tov. Constantin Dumi­­trescu, magazinul nr. 1 condus de tov. Cristea Georgescu și altele. A. POPESCU Planul semestrial îndeplinit înainte de termen Noi întreprinderi din orașul Tr. Severin au îndeplinit planul semes­trial înainte de termen. Astfel, la O.C.L. Comerț mixt planul de pro­ducție a fost îndeplinit cu opt zile înainte de termen în proporție de 103,18 la sută, întrecerea socialistă care s-a desfășurat într-un ritm sus­ținut a influențat și asupra cheltuie­lilor de circulație, la acest capitol economisindu-se peste plan suma de 186.000 lei. In întrecere s-au evidențiat colec­tivele unităților de textile conduse de Elena Catană, Maria Peșter, Du­mitru Șerban, cele de la unitățile conduse de Ion Cimpeanu, Vasile Jianu, etc. ¥ Și la IOIL Tr. Severin planul­­ i triaj a fost îndeplinit cu șase zile îna­inte de termen. In această perioad­­fost date peste plan sortimente­­ de mobilă în valoare de 250.000 lei In mod deosebit s-au eviden­t secția de tîmplărie nr. 1 condusă de comunistul Nicolae Preda și secția poligrafie condusă de comunistul Constantin Lungu. N. NACU, coresp CP • o Libertate scump plătită Puține popoare sunt acelea care și-au plătit atit de scump libertatea ca poporul algerian. Puține sunt popoarele care au dovedit atita ero­ism ca acest popor. Cei peste 130 de ani de robie colonială și cei a­­proape opt ani de război necruțător n-au fost în stare să înfrîngă năzu­ința de viață liberă a fiecăruia din fiii săi Războiul, care a durat nici mai mult nici mai puțin de 2894 de zile, a fost lung și sîngeros, și după „so­cotelile“ de la Paris trebuia să se sfirșească cu înfrîngerea patrioților algerieni. împotriva poporului răscu­lat a fost arunca­tă o armată de pradă cu un efec­tiv de 600.000 de oameni, înzestrată cu mijloace de luptă din cele mai moderne. Fiecare zi de război costa Franța 3 miliarde de franci, iar Algeria — numeroa­se victime. Dar, socotelile colonia­liștilor au dat greș, poporul alge­rian a luptat și a învins. In urma tratativelor de la Evian— desfășurate în urmă cu două luni și jumătate. — Franța a fost nevoită să recunoască independența Algeriei și integritatea teritoriului ei. Ea s-a declarat de acord cu crearea unui stat național suveran, cu toate atributele suveranității in politica internă și externă și a recunoscut guvernul provizoriu drept singurul reprezentant cu puteri depline al poporului algerian. Nu se poate vorbi însă de suferin­țele prin care a trecut populația Algeriei, fără a aminti și de dezmă­țul teroriștilor O.R.S. puși in slujba celor mai înverșunați colonialiști și a căror lozincă de căpătâi era : „Al­geria franceză!“. Aceștia și-au inten­sificat acțiunile criminale îndeosebi in timpul tratativelor de la Evian și după aceea: „Ei ( — participanții la tratative — n.r.) pot semna orice vot. Aceasta nu privește O.A.S., care va zădărnici acordurile!“ — se spu­nea în manifestele și în radioemisiu­­nile-pirat ale ultracolonialiștilor. A doua zi după încheierea cu succes a acestor tratative, bandele O.A.S. au pornit la atac in Alger și în Oran. Ele au jefuit depozite de armament, au ucis sute de locui­tori pașnici din cartierele arabe au organizat atacuri banditești asupra băncilor, au atacat soldați ai arma­tei franceze și membri ai forțelor de menținere a ordinei. Nu puține au fost zilele in care au pierit mai mulți oameni de­cât îna­inte de acordului încheierea de înce­tare a focului. Dar tactica „pă­­m­intului pîrjolit" adoptată colonialiștii de altra n-a putut abate po­porul algerian din calea sa... In dimineața acestei zile însorite, în Algeria se deschid 6500 centre de votare. Cei peste 6 milioane de algerieni care au trecut virsta de 21 de ani se vor prezenta în fața urnelor pentru a cere cu hotărîre in­dependența Algeriei. Mult singe și multe lacrimi au curs pentru a apropia această zi. Astăzi, la Alger și Oran, Djelfa și Brezina, Valién și Tin-Zaouaten, Amguid și Edjele, in cele mai înde­părtate oaze și cătune este sărbă­toare cum n-a fost niciodată. Spe­ranța s-a împlinit la capătul unor sacrificii greu de descris. Indepen­dența Algeriei nu mai este un vis, ori Fata Morgana în care nu credea nici cămila din Sahara. Indepen­dența Algeriei este un fapt real, care nu mai poate fi contestat de nimeni. Victoria este de partea e­­roicului popor algerian. ION CUCUI Hre teme !»

Next