Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)
1962-10-02 / nr. 5476
Au terminat fnsămintatul orzului și secarei Pregătindu-se intens pentru campania de insămințări din toamna aceasta, membrii gospodăriei colective din satul Iablanița, raionul Vințu Mare au avut posibilitatea ca, atunci cînd specialiștii au stabilit perioada optimă de începere a insămînțărlor, să treacă cu toate forțele la executarea acestei lucrări. Ca urmare, numai în citeva zile bune de lucru, membrii acestei gospodării colective au terminat însămințatul orzului și secarei pe cele 100 ha. planificate. Concomitent cu însămințatul acestor culturi, colectiviștii din Iablanița au acordat atenția cuvenită și pregătirilor în vederea însărințării griului și semănatului acestei culturi. Pină acum, ei au pregătit mai bine de jumătate din suprafața ce va fi însămînțată cu grîu, iar circa 60 ha. au fost deja însămințate. VASILE BOBILCA, coresp. Început promițător Membrii gospodăriei colective „16 Februarie 1933" din comuna Castranova, raionul Caracal au recoltat pînă mai zilele trecute porumbul pentru boabe de pe suprafața de 700 ha. Producția medie obținută depășește 2300 kg. la ha. Paralel cu recoltarea porumbului s-au tăiat și ridicat cocenii , care au și fost transportați la aria de furaje a gospodăriei. Mecanizatorii din brigada a treia de tractoare de la SMT Zănoaga au și arat 300 ha. teren. Iar pe 160 ha. s-au efectuat lucrări pregătitoare (grăpar, biscuit, tăvălugit) în vederea însămințărilor. TOMA DUMITRESCU, coresp: In frunte cu comuniștii, membrii gospodăriei colective „23 August" din satul Braniște comuna Lăcusteni, raionul Caracal au pregătit temeinic însămîntările de toamnă. Au fost condiiionate 39 tone de grîu necesar însămintărilor. Din cele 150 ha. de teren pe care se va cultiva păioase, 70 ha. vor fi însămînțate cu soiul de grîu nr. 301. Suprafața de 60 ha. va fi însămînțată cu secară pentru boabe și secară masă verde. Pînă acum citeva zile erau pregătite pentru insămințări peste 90 ha. urmînd ca paralel cu eliberarea terenului de coceni, să se pregătească și restul terenului pentru însămînțările de toamnă. Avînd teren bine pregătit au și pornit la însămînțâri. Pină acum, 40 ha. au și fost însămințate. MIHAI BUZATU, coresp. In raionul Segarcea Perioada, optimă culturii păioaselor a sosit. Bunii gospodari din raionul Segarcea profită de fiecare oră bună de lucru din acest timp, efectuind în ritm susținut însămînțările de toamnă. Mai mult de 1000 ha erau însămînțate cu păioase pînă acum citeva zile. Membrii gospodăriilor agricole colective „Steagul păcii" din comuna Ostroveni că și colectiviștii din comuna Goicea Mică, mobilizindu-și toate fortele pentru buna desfășurare a campaniei de insămințări, numai în două zile însămînțaseră peste 350 ha cu grîu, orz și secară , și ceilalți colectiviști din raion lucrează intens la însămînțări. Cu citeva zile în urmă, așa cum ne-a informat inginerul agronom Alexandri Emil, colectiviștii din Măceșul de Sus au terminat recoltatul porumbului pentru boabe. Producția medie de porumb la ha. este de 3.900 kg., iar pe o parcelă de 450 ha. s-au obținut 5000 kg. porumb boabe la ha. Dar să vedem cum s-au pregătit suprafețele de teren ce urmează a fi însămînțate în această gospodărie. Să vedem în ce stadiu se află cu însămînțatul păioaselor. Din suprafața de 1520 ha, pe care colectiviștii au hotărît să o cultive cu păioase în această toamnă, pină zilele trecute erau arate mai mult de 600 ha., iar însămînțate cu orz și secară peste 170 ha. Membrii gospodăriei agricole colective „1907" mai pregătiseră, pe lingă aceste suprafețe, încă 250 ha. teren cu ajutorul brigăzii permanente de tractoare condusă de I. Manolescu. Pe această suprafață se executaseră arături adinei, se tăvălugise terenul, după care s-a fărîmițat și mai bine pămîntul cu cele 3 discuri ale brigăzii a XII-a. Intr-un cuvînt, culturii griului, secarei și orzului i se pregătise un corespunzător pat germinativ. Suprafețele de teren cu o fertilitate mai redusă au fost îngrășate cu gunoi de grajd. Este vorba de unele parcele unde solul are mai mult nisip. Pe aceste terenuri au fost transportate și încorporate sub brazdă cantități însemnate de gunoi de grajd. In scopul obținerii unor producții mari de grîu în anul viitor, colectiviștii — urmînd sfatul inginerului agronom și aplicind în practică întocmai cele învățate la cursurile agrozootehnice — se străduiesc să efectueze împreună cu mecanizatorii de pe lingă gospodăria lor lucrări de cea mai bună calitate și la timpul potrivit. Lor nu le este indiferent nici soiul cel mai potrivit de grîu pe care îl vor însămînța. Cea mai mare parte a terenului va fi însămînțată in această toamnă cu soiul de grîu nr. 301 (circa 600 ha), urmînd după aceea în ordine soiul San Pastore și Rezostaia. In ceea ce privește sămînța necesară, trebuie arătat că ea se găsește depozitată în cele mai bune conditiuni, după ce mai întîi a fost condiționată. Gospodăria dispune de forte mecanice suficiente, așa încît în 15 zile semănatul păioaselor se va efectua in întregime, viteza medie de lucru fiind de 160 ha. la însămînțâri. Multe sînt gospodăriile agricole colective din raionul Segarcea care în aceste zile au trecut cu toate forțele la însămînțatul culturilor de toamnă. Ritmul însămințărilor crește de la o zi la alta. Toate lucrările se efectuează mecanizat. Cele 3 SMT-uri: Segarcea, Birca și Bechet acordă maximum de sprijin gospodăriilor agricole colective pentru ca acestea să efectueze la timp și de bună calitate lucrările din campania de toamnă. Peste 37 de brigăzi de tractoare deservesc unitățile agricole socialiste ale raionului. 408 tractoare cu pluguri sunt minuite cu iscusință de mecanizatori cu experiență (Ștefan Căpriceanu, Tudor Paul, Ion Manolescu, Ion Călin, Gheorghe Roșu și alții). Pe cele 332 de semănători de cereale găsești în aceste zile zeci de colectiviști care urmăresc cu atenție buna desfășurare a semănatului. Zilele următoare sînt zile hotărîtoare în desfășurarea campaniei de insămințări. De aceea, trebuie antrenate toate forțele în scopul terminării grabnice a Însămințărilor. TRIȚA LUCIAN Colectiviștii sînt in cimp lasta cîmpie a Băileștilor pare în aceste zile un imens șantier. Mii de colectiviști, sute de tractoare și alte mașini agricole mînuite cu pricepere de harnicii mecanizatori au împînzit cîmpul. Se recoltează porumbul sfecla de zahăr, se ară și se pregăsitește terenul pentru însămînțările din această toamnă, se seamănă. Drumurile de tarla, au devenit parcă neincăpătoare pentru sutele de care și căruțe ce transportă roada cîmpului la pătule și din sat pînă la timp prețiosul îngrășămînt natural ce se așterne în strat subțire sub brazdele adînci trase de tractoare. In capetele tarlalelor au apărut, aidoma unor uriașe șiruri de mărgele, grămezile de coconi strinși pentru a da cale liberă tractoarelor. La Bistreț, Catane, Covei, Calicea, Tîrnava, Cioroiu Nou, Plosca, Rudari, Urzica Mare, Corlate — peste tot iureșul muncii caracteristic campaniilor agricole i-a cuprins pe toți colectiviștii. — In cei 10 ani de la înființare ne-am convins că mare însemnătate are pentru recoltă dacă muncești cum trebuie. Și noi ne străduim să muncim așa, mai ales de cînd avem în mijlocul nostru un inginer agronom. Și președintele colectivei din Bistreț — Florea Bimbirică — a scos din buzunar un caiet ce cuprindea zeci de însemnări legate de campania de însămințări. Și din noianul de cifre a prezentat pe cele mai importante: — Pînă acum am asigurat întregul necesar de semințe, le-am condiționat și tratat. Din aproape 1700 ha cultivate cu porumb pentru boabe, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, peste 1300 ha au fost eliberate, cinci sute și ceva de hectare au fost pregătite pentru însămințări, iar aproape 100 au fost semănate cu grîu și secară. De la începutul campaniei și pînă acum, toate tractoarele au lucrat fără întrerupere ziua și noaptea. Avem niște tractoriști... o bomboană de băieți. Cei mai mulți sînt colectiviști de-ai noștri. Se lucrează greu, mai ales la pregătitul terenului, dar noi ne-am propus să terminăm în vreo trei săptămîni. Acum suntem preocupați nu numai de terminarea semănatului la vreme, dar și de calitatea însămînțărilor. Pe semănători am pus oameni cu multă experiență, dintre aceia care și anii trecuți au fost la aceleași locuri de muncă. Vrem ca toate cele 1615 ha. cîte vom semăna în toamna aceasta cu păioase să pară — după răsărirea plantelor — un covor compact, fără goluri. Munca intensă a cuprins și pe colectiviștii din alte comune ale raionului. La sediul gospodăriei colective „7 Noiembrie" din Bănești nu găsești în aceste zile pe nimeni. Toată lumea e în timp, acolo unde se recoltează, seară, se seamănă. Sute de colectiviști participă zilnic la muncă, se întrec pentru terminarea la vremea semănăturilor ce și le-au propus să le facă in această toamnă. Și primele rezultate îi mulțumesc : o bună parte din suprafața ce va fi semănată cu culturi păioase a fost pregătită.. Pregătirile făcute cu mult timp înainte, au contribuit la obținerea unor succese frumoase în campania de însămînțări și la gospodăriile colective din Tîrnava, Cornu, Rast și multe altele. Și munca unită a colectiviștilor și mecanizatorilor va face ca aceste rezultate să fie mai frumoase, va face ca peste puțin timp acea parte din vasta cîmpie a Băileștilor stabilită a fi însămînțată cu grîu, orz și secară, să fie acoperită de plantele plăpînde. GH. FECIORU IVe scriu corespondenții petroliști SUCCESELE MUNCITORILOR DE LA I.T.A.B.T. După primele 8 luni ale anului, colectivul întreprinderii de transporturi ateliere și bază tubulară din Tg. Jiu și-a depășit prevederile de plan cu 9,2 la sută, obținînd beneficii peste plan în valoare de circa 960.000 lei. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pentru anul 1963, metalurgiștii de la START au constatat cu satisfacție că au de realizat un plan sporit față de realizările preliminare ale anului 1962 cu 0,7 la sută. In acest scop, ei și-au prevăzut măsuri eficiente legate de îmbunătățirea controlului materialului tubular, creșterea calității reparațiilor la instalațiile petroliere etc. P. STEFANESCU, coresp IUBESC MESERIA ALEASA In schela Țicleni funcționează mai multe școli de calificare, la cursurile cărora participă muncitori petroliști dornici să-și desăvîrșească, cu sprijinul inginerilor, calificarea profesională. Și în secția energetică funcționează cursul de calificare pentru electricieni. Printre cei care au reușit să se evidențieze în mod deosebit în muncă și învățătură sînt tovarășii Nicolae Istodor — șef de echipă — Stelian Danciu, Nicolae Ștefan, Ion Drăcea, Matei Cojan, Nicolae Papuc — cazangii, Anghel Holdun, Ion Pleșca, Ion S.umezeanu — fochiști, N. Clopotaru, Gh. Gologan, I. Ungureanu — electricienii și alții. Ei se preocupă îndeaproape să dovedească dragoste pentru meseria aleasă, punînd în practică cunoștințele căpătate și făcînd ca prin aceasta munca să fie mai spornică. CONSTANTIN BUIOCA șef de echipă Schela de extracție Țicleni O NOUA SONDA REDATA IN PRODUCȚIE Petroliștii din brigăzile de reparații, capitale care activează în schela Buceni s-au avîntat cu entuziasm în întrecere pentru a fi la înălțimea sarcinilor ce le revin. Recent, membrii brigăzii de reparații condusă de către tovarășii Bogdan Gagiu au lucrat la sonda 505 din secția I-a producție. Sîrguința cu care a lucrat brigada a fost încununată de succese. Sonda nr. 505 a fost redată în producție cu un debit sporit de hidrocarburi. VULPE PROCOPIE și GHEORGHE VIRTAN corespondenți OPERATOARE FRUNTAȘE Centrala telefonică din schela Bîlteni este deservită de un grup de tinere operatoare care se străduiesc să asigure în mod nemijlocit servicii telefonice de calitate. In mod deosebit s-au remarcat, prin atitudinea fată de abonați, tovarășele Elena Lázár, Maridéra Berea, Ana Oărfă, Stela Popescu și Elena Ciuculete. ANA MOLDOVEANU, coresp. Solii poporului nostru și-au început vizita în Indonezia DJAKARTA ! Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie in Indonezia la invitația, președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23 ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sunt arborate drapele, de stat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romîne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelentei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne". In întîmpinarea înalților oaspeți romini au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române în Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști români. Avionul „IL-18" a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținând forțelor armate indoneziene și după câteva minute a aterizat. Din avion a coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezentând toate genurile de forțe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi". Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon,și a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus: Sîntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată ■ că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noștri,tovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporului și guvernului romín. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că, în scurta dr. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutrește sentimente de adîncă prietenie fată de poporul român, că noi, indonezienii, muncim și luptăm cu dirzenie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. TRAIASCA PRIETENIA DINTRE ROMINIA ȘI INDONEZIA A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viata și munca harnicului și talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului, Republicii Populare Române, în numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viața țării dv.. Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrșit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuințe naționala a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei , viața internațională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre, situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se președintelui îndoire, zici, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a spus : Sunt încă vii in amintirea noastră vizitele d. in România, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internationale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la calea prieteniei dintre țările și popoarele noastre Ingăduiți-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea legăturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinați. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziană : SALAM HANGAT KEPORA RADEJAT INDONESIA 1 (salut călduros poporului indonezian) și a adresat urări pentru prietenia rominoindoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintele Sukarno și-au strîns manile cu căldură. Președintele Sukarno a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un mare număr de (Continuare în pagina 4-a) S-a deschis noul an universitar leii, in orașul Craiova, unul din cele 13 centre universitare din țară, studenții au pășit în noul an de învățămint superior. Cu două săptămini mai tîrziu decit elevii, ei au umplut sălile de cursuri cu aceeași animație juvenilă, cuprinși de aceeași dorință să continue asaltul cetății științei și culturii după reconfortartul „armistițiu“ al vacantei. ★ ...Epocă de belșug a anului, cu toamnă instalată pe deplin. In prima zi de octombrie, caldă, cu decor galben-ruginiu, in două locuri din Craiova aici freamătul evenimentelor inaugurale. * Institutele agronomic și pedagogic și-au deschis încă o dată porțile. Aici se pregătesc la un înalt nivel specialiștii și metodele pentru obținerea bogatelor avansuri pe care colectiviștii le-au primit tot in aceste zile, dincolo se pregătesc minuțios cadre de profesori ce vor semăna germenii cunoștințelor avansate în sufletele fiilor de muncitori și colectiviști... Cită deosebire de obiect, dar și cită asemănare ce merge pină la identificare, în atingerea țelului comun al luminii și bunăstării! Unde să întîmpim mai întîi acest An nou original, anacronic, care începe la 1 octombrie ? Iată-ne la Filarmonica de stat din oraș. Sala a devenit neîncăpătoare. Este multă animație. Băieți și fete așteaptă cu emoție deschiderea festivă a anului universitar. Ei sunt studenții tinărului institut pedagogic. Cu toți sunt radioși, entuziaști, dornici de a începe lecțiile în spațioasele săli de cursuri și in laboratoarele bine înzestrate. Cei din anul I, s-au integrat in marea masă a studenților. De pe acum se leagă cunoștințe noi. — ELENA TRÄNCULESCU : Pășesc prima dată pragul institutului. Am reușit la facultatea de istorie-geografie. Un vechi vis care s-a împlinit... — CONSTANTIN NICOLAE. Sunt în anul III la științe naturale... (Clișeul alăturat). Și aparatul de fotografiat s-a prins în obiectiv. Desigur, proaspăta studentă va afla multe despre institutul unde va învăța trei ani. Clipele trec repede. Cunoștințe noi, impresii de vacanță, proiecte de viitor... In sală, murmurul s-a pierdut. Se deschide festivitatea. Tradiționala urare de bun venit și succes în noul an universitar este rostită de conferențiarul Neculce Popescu, directorul institutului pedagogic de trei ani. ,.Institutul pedagogic are numai cițiva ani de existență. La început au fost numai două facultăți. De la an, la an, numărul lor a crescut, ajungînd la cinci. Condițiile de viață ale studenților s-au Îmbunătățit din ce în ce mai mult. Cămine noi, cantină, bibliotecă cu mii de volume... Prima promoție de absolvenți își proiesează nobila misiune în comune, unde noul și-a pecetluit istoricește prezenta...“. Și firul activității acestei creații a regimului democrat popular este prezentat in fața sutelor de studenți. Profesor, studenți din anii mai mari și din anul I au ținut să mulțumească încă o dată cu acest minunat prilej partidului părinte pentru grija deosebită ce o poartă tineretului. Cu multă nerăbdare au așteptat și studenții Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu", festivitatea desschiderii cursurilor universitare. Cu mult timp înainte de ora fixată acestui eveniment, pe culoare și în curtea institutului puteau fi intîlnite discutînd cu animație, grupuri de tineri. Aparatul fotografic a surprins cițiva studenți care-și împărtășeau impresiile atît de proaspete (fotografia de jos), din minunatele excursii de 12 zile în Uniunea Sovietică, în țara in care comunismul a creat științei posibilitatea să desprindă pe om și racheta sa din sfera de atracție a Pămintului, croindu-i cale liberă spre astre. Impresii de neuitat pentru studenții din fotografia noastră : Nicolae Manea, Nicolae Voica și Elena Orza. La ora zece, împreună cu cadrele lor didactice studenții institutului au fost prezenți în aulă. Și cei de la Facultatea de agricultură și aceia de la noua Facultate de horticultură. Cu toții au participat cu entuziasm la sărbătoarea din ziua de 1 octombrie, subliniind în repetate rinduri prin aplauze puternice, succesele pe care rînd pe rînd le enunța darea de seamă. S-au scos în evidență nenumărate fapte semnificative : de pildă, în cei 15 ani de existență, institutul craiovean a dat agriculturii nu mai puțin de 2.175 de ingineri agronomi și mecanizatori. Până in anul 1970, ogoarele unite ale patriei vor mai primi de la Craiova, încă 3.000 de specialiști. Ca în fiecare an universitar și de data aceasta studenții Institutului agronomic au mai primit un dar din partea partidului: un nou cămin, care peste câteva zile va găzdui mai mult de 300 de studenți. La sărbătoarea viitorilor ingineri au participat reprezentanți ai organelor regionale de partid și de stat și din partea unor organizații de masă. Cu acest prilej, tov. Valter Dinescu, șeful secției de propagandă și agitație a Comitetului regional P.M.R. Oltenia a adresat studenților și cadrelor didactice un salut din partea Comitetului regional de partid, pentru succesele obținute pînă acum, pentru contribuția adusă la ridicarea nivelului agriculturii din regiunea noastră. Vorbitorul le-a urat succes pentru noul an universitar. Luind apoi cuvîntul, tov. Mihai Dănescu, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. Oltenia, a insistat asupra aportului pe care trebuie să-l aducă organizația U.T.M. la pregătirea unor cadre de nădejde ale socialismului, la activitatea de educare comunistă a generațiilor de studenți. Au mai luat cuvîntul: prof. Ion Mihăilescu, tov. Mircea Dițu din partea Asociației studenților, precum și Maria Ispas din primul an al Fa cultății de horticultură. In încheiere, studenții merituoși din anul uiversitar trecut au primit premiile ce li se cuvin, P. HONDOC Deschiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism Ieri după-amiază in sala de festivități a Casei de cultură a sindicatelor din Craiova s-au deschis cursurile Universității serale de marxism-leninism de pe lângă Comitetul regional de partid Oltenia Au participat studenții și lectorii universității serale, colectivul cabinetului regional de partid. A luat cuvîntul tov. Gheorghe Paloș, secretar al Comitetului regional de partid Oltenia. După ce i-a felicitat pe studenți in numele Comitetului regional de partid, vorbitorul a arătat marea însemnătate pe care o are universitatea serală de marxism-leninism în pregătirea comuniștilor cu munci de răspundere din aportul de partid, de stat și din economia regiunii Oltenia și sarcinile ce le revin acestora privind ridicarea nivelului lor ideologic și politic, prin studierea aprofundată a teoriei marxist-leniniste și a politicii Partidului Muncitoresc Român in scopul aplicării în practică a celor învățate. Absolvenții de pină acum ai universității — a spus vorbitorul — au devenit cadre de bază cu o bogată pregătire ideologică și experiență luptători activi pentru traducerea in viață a politicii partidului de construire a societății noi, socialiste Anul acesta cursurile universității serale de marxism-leninism, in cadrul căreia vor funcționa trei secții — Economie politică, Istorie și Filozofie — vor fi urmate de peste 500 de cursanți. La baza cursurilor vor sta studierea în mod creator de către cursanți a problemelor teoretice și practice puse de Congresul al IlI-lea al partidului privind desăvârșirea construcției socialiste în țara noastră. In încheiere, vorbitorul a recomandat studenților să muncească în așa fel nicit să-și însușească temeinic și să înțeleagă in profunzime teoria marxist-leninistă, politica partidului nostru, astfel încît să poată contribui efectiv la înfăptuirea sarcinilor practice ale construcției socialiste. Tov. Vintilă Turcu, directorul cabinetului de partid regional, a expus apoi în fața studenților prima lecție : „Victoria definitivă a socialismului în R.P.R.".