Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)

1962-10-02 / nr. 5476

Au terminat fnsăm­intatul orzului și secarei Pregătindu-se intens pentru campania de insămințări din toamna aceasta, membrii gospodăriei colective din satul Iablanița, raionul Vințu Mare au avut posibilitatea ca, atunci cînd specialiștii au stabilit perioada optimă de înce­pere a insămînțărlor, să treacă cu toa­te forțele la executarea acestei lucrări. Ca urmare, numai în citeva zile bune de lucru, membrii acestei gospodării colective au terminat însămințatul or­zului și secarei pe cele 100 ha. plani­ficate. Concomitent cu însămințatul acestor culturi, colectiviștii din Iablanița au a­­cordat atenția cuvenită și pregătirilor în vederea însăr­­ințării griului și se­mănatului acestei culturi. Pină acum, ei au pregătit mai bine de jumătate din suprafața ce va fi însămînțată cu grîu, iar circa 60 ha. au fost deja însăm­in­­țate. VASILE BOBILCA, coresp. Început promițător Membrii gospodăriei colective „16 Februarie 1933" din comuna Castra­­nova, raionul Caracal au recoltat pînă mai zilele trecute porumbul pentru boabe de pe suprafața de 700 ha. Pro­ducția medie obținută depășește 2300 kg. la ha. Paralel cu recoltarea porum­bului s-au tăiat și ridicat cocenii , care au și fost transportați la aria de furaje a gospodăriei. Mecanizatorii din brigada a treia de tractoare de la SMT Zănoaga au și arat 300 ha. teren. Iar pe 160 ha. s-au efectuat lucrări pregătitoare (grăpar, biscuit, tăvălu­­git) în vederea însămințărilor. TOMA DUMITRESCU, coresp: In frunte cu comuniștii, membrii gospodăriei colective „23 August" din satul Braniște comuna Lăcusteni, ra­ionul Caracal au pregătit temeinic în­sămîntările de toamnă. Au fost condi­­iionate 39 tone de grîu necesar însă­mintărilor. Din cele 150 ha. de teren pe care se va cultiva păioase, 70 ha. vor fi însămînțate cu soiul de grîu nr. 301. Suprafața de 60 ha. va fi în­­sămînțată cu secară pentru boabe și secară masă verde. Pînă acum citeva zile erau pregătite pentru insămințări peste 90 ha. urmînd ca paralel cu eli­berarea terenului de coceni, să se pre­gătească și restul terenului pentru în­­sămînțările de toamnă. Avînd teren bine pregătit au și pornit la însămîn­­țâri. Pină acum, 40 ha. au și fost în­­sămințate. MIHAI BUZATU, coresp. In raionul Segarcea Perioada, optimă culturii păioaselor a sosit. Bunii gospodari din raionul Segarcea profită de fiecare oră bună de lucru din acest timp, efectuind în ritm susținut însămînțările de toamnă. Mai mult de 1000 ha erau însămînțate cu păioase pînă acum citeva zile. Membrii gospodăriilor­­ agricole colec­tive „Steagul păcii" din comuna Os­­troveni că și colectiviștii din comuna Goicea Mică, mobilizindu-și toate for­­tele pentru buna desfășurare a cam­paniei de insămințări, numai în două zile însămînțaseră peste 350 ha cu grîu, orz și secară , și ceilalți colec­tiviști din raion lucrează intens la în­­sămînțări. Cu citeva zile în urmă, așa cum ne-a informat inginerul agronom Ale­­xandri Emil, colectiviștii din Măceșul de Sus au terminat recoltatul porum­bului pentru boabe. Producția medie de porumb la ha. este de 3.900 kg., iar pe o parcelă de 450 ha. s-au ob­ținut 5000 kg. porumb boabe la ha. Dar să vedem cum s-au pregătit suprafețele de teren ce urmează a fi însămînțate în această gospodărie. Să vedem în ce stadiu se află cu însă­­mînțatul păioaselor. Din suprafața de 1520 ha, pe care colectiviștii au ho­­tărît să o cultive cu păioase în a­­ceastă toamnă, pină zilele trecute erau arate mai mult de 600 ha., iar însămînțate cu orz și secară peste 170 ha. Membrii gospodăriei agricole co­lective „1907" mai pregătiseră, pe lingă aceste suprafețe, încă 250 ha. teren cu ajutorul brigăzii permanente de tractoare condusă de I. Manolescu. Pe această suprafață se executaseră arături adinei, se tăvălugise terenul, după care s-a fărîmițat și mai bine pămîntul cu cele 3 discuri ale bri­găzii a XII-a. Intr-un cuvînt, culturii griului, secarei și orzului i se pregă­tise un corespunzător pat germinativ. Suprafețele de teren cu o fertilitate mai redusă au fost îngrășate cu gunoi de grajd. Este vorba de unele parcele unde solul are mai mult nisip. Pe a­­ceste terenuri au fost transportate și încorporate sub brazdă cantități în­semnate de gunoi de grajd. In scopul obținerii unor producții mari de grîu în anul viitor, colecti­viștii — urmînd sfatul inginerului a­­gronom și aplicind în practică întoc­mai cele învățate la­ cursurile agro­zootehnice — se străduiesc să efec­tueze împreună cu mecanizatorii de pe lingă gospodăria lor lucrări de cea mai bună calitate și la timpul potrivit. Lor nu le este indiferent nici soiul cel mai potrivit de grîu pe care îl vor însămînța. Cea mai mare parte a te­renului va fi însămînțată in această toamnă cu soiul de grîu nr. 301 (cir­ca 600 ha), urmînd după aceea în or­dine soiul San Pastore și Rezostaia. In ceea ce privește sămînța nece­sară, trebuie arătat că ea se găsește depozitată în cele mai bune condi­­tiuni, după ce mai întîi a fost con­diționată. Gospodăria dispune de for­te mecanice suficiente, așa încît în 15 zile semănatul păioaselor se va efec­tua in întregime, viteza medie de lu­cru fiind de 160 ha. la însămînțâri. Multe sînt gospodăriile agricole co­lective din raionul Segarcea care în aceste zile au trecut cu toate forțele la însămînțatul culturilor de toamnă. Ritmul însămințărilor crește de la o zi­­ la alta. Toate lucrările se efec­tuează mecanizat. Cele 3 SMT-uri: Segarcea, Birca și Bechet acordă maxi­mum de sprijin gospodăriilor agricole colective pentru ca acestea să efec­tueze la timp și de bună calitate lu­crările din campania de toamnă. Peste 37 de brigăzi de tractoare deservesc unitățile agricole socialiste ale raio­nului. 408 tractoare cu pluguri sunt minuite cu iscusință de mecanizatori cu experiență (Ștefan Căpriceanu, Tu­­dor Paul, Ion Manolescu, Ion Călin, Gheorghe Roșu și alții). Pe cele 332 de semănători de cereale găsești în aceste zile zeci de colectiviști care urmăresc cu atenție buna desfășurare a semănatului. Zilele următoare sînt zile hotărî­­toare în desfășurarea campaniei de insămințări. De aceea, trebuie antre­nate toate forțele în scopul terminării grabnice a Însămințărilor. TRIȚA LUCIAN Colectiviștii sînt in cimp­ l­asta cîmpie a Băileștilor pare în aceste zile un imens șantier. Mii de colectiviști, sute de tractoare și alte mașini agricole mînuite cu pricepere de harnicii mecanizatori au împînzit cîmpul. Se recoltează porumbul sfecla de zahăr, se ară și se pregă­si­tește terenul pentru însămînțările din această toamnă, se seamănă. Drumu­rile de tarla, au devenit parcă nein­­căpătoare pentru sutele de care și că­ruțe ce transportă roada cîmpului la pătule și din sat pînă la timp pre­țiosul îngrășămînt natural ce se aș­terne în strat subțire sub brazdele adînci trase de tractoare. In capete­le tarlalelor au apărut, aidoma unor uriașe șiruri de mărgele, grămezile de coconi strinși pentru a da cale li­beră tractoarelor. La Bistreț, Catane, Covei, Calicea, Tîrnava, Cioroiu Nou, Plosca, Rudari, Urzica Mare, Corlate — peste tot iureșul muncii caracte­ristic campaniilor agricole i-a cuprins pe toți colectiviștii. — In cei 10 ani de la înființare ne-am convins că mare însemnătate are pentru recoltă dacă muncești cum trebuie. Și noi ne străduim să mun­cim așa, mai ales de cînd avem în mijlocul nostru un inginer agronom. Și președintele colectivei din Bistreț — Florea Bimbirică — a scos din bu­zunar un caiet ce cuprindea zeci de însem­nări legate de campania de în­­sămințări. Și din noianul de cifre a prezentat pe cele mai importante: — Pînă acum am asigurat întregul necesar de semințe, le-am condiționat și tratat. Din aproape 1700 ha cultivate cu porumb pentru boabe, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, peste 1300 ha au fost eliberate,­ cinci sute și ceva de hectare au fost pregătite pen­tru însămințări, iar aproape 100 au fost semănate cu grîu și secară. De la începutul campaniei și pînă acum, toate tractoarele au lucrat fără în­trerupere ziua și noaptea. Avem niș­te tractoriști... o bomboană de bă­ieți. Cei mai mulți sînt colectiviști de-ai noștri. Se lucrează greu, mai a­­les la pregătitul terenului, dar noi ne-am propus să terminăm în vreo trei săptămîni. Acum suntem­ preocu­pați nu numai de terminarea semăna­tului la vreme, dar și de calitatea în­­sămînțărilor. Pe semănători am pus oameni cu multă experiență, dintre aceia care și anii trecuți au fost la a­­celeași locuri de muncă. Vrem ca toate cele 1615 ha. cîte vom semăna în toamna aceasta cu păioase să pară — după răsărirea plantelor — un co­vor compact, fără goluri. Munca intensă a cuprins și pe co­lectiviștii din alte comune ale raio­nului. La sediul gospodăriei colective „7 Noiembrie" din Băn­ești nu gă­sești în aceste zile pe nimeni. Toată lumea e în timp, acolo unde se re­coltează, se­ară, se seamănă. Sute de colectiviști participă zilnic la muncă, se întrec pentru terminarea la vreme­a semănăturilor ce și le-au propus să le facă in această toamnă. Și primele rezultate îi mulțumesc : o bună parte din suprafața ce va fi semănată cu culturi păioase a fost pregătită.. Pregătirile făcute cu mult timp înainte, au contribuit la obținerea u­­nor succese frumoase în campania de însămînțări și la gospodăriile colec­tive din Tîrnava, Cornu, Rast și­ mul­te altele. Și munca unită a colecti­viștilor și mecanizatorilor va face ca aceste rezultate să fie mai frumoase, va face ca peste puțin timp acea parte din vasta cîmpie a Băileștilor stabilită a fi însămînțată cu grîu, orz și secară, să fie acoperită de plantele plăpînde. GH. FECIORU IVe scriu corespondenții petroliști SUCCESELE MUNCITORILOR DE LA I.T.A.B.T. După primele 8 luni ale anului, co­lectivul întreprinderii de transporturi ateliere și bază tubulară din Tg. Jiu și-a depășit prevederile de plan cu 9,2 la sută, obținînd beneficii peste plan în valoare de circa 960.000 lei. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pentru anul 1963, metalurgiștii de la START au constatat cu satisfac­ție că au de realizat un plan sporit față de realizările preliminare ale a­­nului 1962 cu 0,7 la sută. In acest scop, ei și-au prevăzut măsuri eficien­te legate de îmbunătățirea controlului materialului tubular, creșterea cali­tății reparațiilor la instalațiile petro­liere etc. P. STEFANESCU, coresp­ IUBESC MESERIA ALEASA In schela Țicleni funcționează mai multe școli de calificare, la cursurile cărora participă muncitori petroliști dornici să-și desăvîrșească, cu spriji­nul inginerilor, calificarea profesio­nală. Și în secția energetică funcțio­nează cursul de calificare pentru elec­tricieni. Printre cei care au reușit să se evidențieze în mod deosebit în muncă și învățătură sînt tovarășii Ni­­colae Istodor — șef de echipă — Ste­lian Danciu, Nicolae Ștefan, Ion Dră­­cea, Matei Cojan, Nicolae Papuc — cazangii, Angh­el Holdun, Ion Pleșca, Ion S.umezeanu — fochiști, N. Clopo­­taru, Gh. Gologan,­­ I. Ungureanu — electricienii și alții. Ei se preocupă îndeaproape să dovedească dragoste pentru meseria aleasă, punînd în prac­­tică cunoștințele căpătate și făcînd ca prin aceasta munca să fie mai spornică. CONSTANTIN BUIOCA șef de echipă Schela de extracție Țicleni O NOUA SONDA REDATA IN PRODUCȚIE Petroliștii din brigăzile de reparații, capitale care activează în schela Bu­­­ceni s-au avîntat cu entuziasm în în­trecere pentru a fi la înălțimea sar­cinilor ce le revin. Recent, membrii brigăzii de reparații condusă de către tovarășii Bogdan Gagiu au lucrat la sonda 505 din secția I-a producție. Sîrguința cu care a lucrat brigada a fost încununată de succese. Sonda nr. 505 a fost redată în producție cu un debit sporit de hidrocarburi. VULPE PROCOPIE și GHEORGHE VIRTAN corespondenți OPERATOARE FRUNTAȘE Centrala telefonică din schela Bîl­­teni este deservită de un grup de ti­nere operatoare care se străduiesc să asigure în mod nemijlocit servicii te­lefonice de calitate. In mod deosebit s-au remarcat, prin atitudinea fată de abonați, tovarășele Elena Lázár, Ma­ridéra Berea, Ana Oărfă, Stela Po­­pescu și Elena Ciuculete. ANA MOLDOVEANU, coresp. Solii poporului nostru și-au început vizita în Indonezia DJAKARTA ! Trimisul special A­­gerpres, Ion Gălățeanu, transmite: Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu to­varășii Ion Gheorghe Maurer, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, mini­strul afacerilor externe, face o vizită de prietenie in Indonezia la invitația, președintelui și primului ministru al Republicii Indo­nezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23 ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sunt ar­borate drapele, de stat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Ro­mâne, drapelul forțelor armate ale Re­publicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romîne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelentei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne". In întîmpinarea înalților oaspeți ro­­mini au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Re­­p­ublicii Indonezia, dr.­­ Seimena, loc­țiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demni­tari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și o­­fițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest în frunte cu reverendul Ru­­manium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acredi­tați la Djakarta și alți membri ai cor­pului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasa­dorul R. P. Române în Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locui­tori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agenții­lor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști români. Avionul „IL-18" a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținând forțelor armate in­doneziene și după câteva minute a a­­terizat. Din avion a coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele dr. Su­karno care i-a salutat călduros. Tova­­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și­ dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheor­ghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Su­karno persoanele care îl însoțesc. Pre­ședintele Indoneziei a prezentat tova­rășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Re­publicii Indonezia. Au răsunat acor­durile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Re­­publicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, com­pusă din subunități reprezentând toa­te genurile de forțe armate ale Repu­blicii Indonezia a prezentat apoi ra­portul. Tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul in­donezian pentru eroi". Președintele dr. Sukarno s-a apro­piat de microfon,și a rostit un cu­­vînt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus: Sîntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pă­mîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scum­pii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. E­i au promis să vină în țara noastră și iată ■ că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noștri,­­tovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită în­semnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și dato­rită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colo­nialismul olandez. Astăzi a fost cobo­rît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că a­­ceasta este o zi deosebit de însem­nată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporului și gu­vernului romín. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recu­noștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că, în scurta dr. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutrește sentimente de a­dîncă priete­­nie fată de poporul român, că noi, indonezienii, muncim și luptăm cu dirzenie pentru cauza libertății, pen­tru construirea unei societăți pros­pere și juste, pentru socialism, pen­tru făurirea unei păci trainice în în­treaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. TRAIASCA PRIETENIA DINTRE ROMINIA ȘI INDONEZIA A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila in­vitație de a vizita frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viata și munca har­nicului și talentatului popor indone­zian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului, Republicii Populare Ro­mâne, în numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viața țării dv.. Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrșit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășim din toa­­tă inima alături de dv. bucuria pen­tru acest mare eveniment și ne expri­măm deplina satisfacție pentru reali­zarea acestei juste năzuințe naționala a poporului indonezian. Poporul ro­mân dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului in­donezian îndreptate spre prosperita­tea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei , viața internațională, meritelor deo­sebite ale scumpului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoa­re, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre, situate în regiuni geografice înde­părtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lu­mea întreagă. Adresîndu-se președintelui îndoire, zici, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a spus : Sunt încă vii in amintirea noastră vizitele d­. in România, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfac­ția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internatio­nale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la calea prieteniei dintre țările și popoarele noastre Ingăduiți-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita noastră­­ va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea legăturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indo­nezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pen­tru căldura și sentimentele de priete­nie cu care ne întîmpinați. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indo­neziană : SALAM HANGAT KEPORA RADEJAT INDONESIA 1 (salut căl­duros poporului indonezian) și a a­­dresat urări pentru prietenia romino­­indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintele Sukarno și-au strîns manile cu căldură. Președintele Su­karno a prezentat tovarășului Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej un mare număr de (Continuare în pagina 4-a) S-a d­eschis noul an universitar leii, in orașul Craiova, unul din cele 13 centre universitare din țară, studenții au pășit în noul an de în­văță­mint superior. Cu două săptă­­mini mai tîrziu decit elevii, ei au umplut sălile de cursuri cu aceeași animație juvenilă, cuprinși de ace­eași dorință să continue asaltul ce­tății științei și culturii după recon­­fortar­tul „armistițiu“ al vacantei. ★ ...Epocă de belșug a anului, cu toamnă instalată pe deplin. In prima zi de octombrie, caldă, cu decor gal­­ben-ruginiu, in două locuri din Cra­iova aici freamătul evenimentelor inaugurale. * Institutele agronomic și pedagogic și-au deschis încă o dată porțile. Aici se pregătesc la un înalt nivel specia­liștii și metodele pentru obținerea bo­gatelor avansuri pe care colectiviștii le-au primit tot in aceste zile, din­colo se pregătesc minuțios cadre de profesori ce vor semăna germenii cu­noștințelor avansate în sufletele fii­lor de muncitori și colectiviști... Cită deosebire de obiect, dar și cită asemănare ce merge pină la identificare, în atingerea țelului co­mun al luminii și bunăstării! Unde să întîmpim mai întîi acest An nou original, anacronic, care în­cepe la 1 octombrie ? Iată-ne la Filarmonica de stat din oraș. Sala a devenit neîncăpătoare. Este multă animație. Băieți și fete așteaptă cu­ emoție deschiderea fes­tivă a anului universitar. Ei sunt stu­denții tinărului institut pedagogic. Cu toți sunt radioși, entuziaști, dornici de a începe lecțiile în spațioasele săli de cursuri și in laboratoarele bine înzestrate. Cei din anul I, s-au inte­grat in marea masă a studenților. De pe acum se leagă cunoștințe noi. — ELENA TRÄNCULESCU : Pășesc prima dată pragul institutului. Am reușit la facultatea de istorie-geogra­­fie. Un vechi vis care s-a împlinit... — CONSTANTIN NICOLAE. Sunt în anul III la științe­ naturale... (Clișeul alăturat). Și aparatul de fotografiat s-a prins în obiectiv. Desigur, proaspăta stu­dentă va afla multe despre institutul unde va învăța trei ani. Clipele trec repede. Cunoștințe noi, impresii de vacanță, proiecte de viitor... In sală, murmurul s-a pierdut. Se deschide festivitatea. Tradiționala urare de bun venit și succes în noul an universitar este rostită de confe­­rențiarul Neculce Popescu, directorul institutului pedagogic de trei ani. ,.Institutul pedagogic are numai cițiva ani de existență. La început au fost numai două facultăți. De la an, la an, numărul lor a crescut, ajun­­gînd la cinci. Condițiile de viață ale studenților s-au Îmbunătățit din ce în ce mai mult. Cămine noi, can­tină, bibliotecă cu mii de volume... Prima promoție de absolvenți își proieseaz­ă nobila misiune în comune, unde noul și-a pecetluit istoricește prezenta...“. Și firul activității acestei creații a regimului democrat popular este pre­zentat in fața sutelor de studenți. Profesor, studenți din anii mai mari și din anul I au ținut să mulțumească încă o dată cu acest minunat pri­lej partidului părinte pentru grija deosebită ce o poartă tineretului. Cu multă nerăbdare au așteptat și studenții Institutului agronomic „Tu­dor Vladimirescu", festivitatea des­­schiderii cursurilor universitare. Cu mult timp înainte de ora fixată aces­tui eveniment, pe culoare și în curtea institutului puteau fi intîlnite discu­­tînd cu animație, grupuri de tineri. Aparatul fotografic a surprins cițiva studenți care-și împărtășeau impre­siile atît de proaspete (fotografia de jos), din minunatele excursii de 12 zile în Uniunea Sovietică, în țara in care comunismul a creat științei po­sibilitatea să desprindă pe om și ra­cheta sa din sfera de atracție a Pă­­mintului, croindu-i cale liberă spre astre. Impresii de neuitat pentru stu­denții din fotografia noastră : Nicolae Manea, Nicolae Voica și Elena Orza. La ora zece, împreună cu cadrele lor didactice studenții institutului au fost prezenți în aulă. Și cei de la Facultatea de agricultură și aceia de la noua Facultate de horticultură. Cu toții au participat cu entuziasm la sărbătoarea din ziua de 1 octombrie, subliniind în repetate rinduri prin aplauze puternice, succesele pe care rînd pe rînd le enunța darea de seamă. S-au scos în evidență nenumărate fapte semnificative : de pildă, în cei 15 ani de existență, institutul craio­­vean a dat agriculturii nu mai puțin de 2.175 de ingineri agronomi și me­canizatori. Până in anul 1970, ogoare­le unite ale patriei vor mai primi de la Craiova,­ încă­ 3.000 de specialiști. Ca în fiecare an universitar și de data aceasta studenții Institutului a­­gronomic au mai primit un dar din partea partidului: un nou cămin, care peste câteva zile va găzdui mai mult de 300 de studenți. La sărbătoarea viitorilor ingineri au participat reprezentanți ai organe­lor regionale de partid și de stat și din partea unor organizații de masă. Cu acest prilej, tov. Valter Dinescu, șeful secției de propagandă și agi­tație a Comitetului regional P.M.R. Oltenia a adresat studenților și ca­drelor didactice un salut din partea Comitetului regional de partid, pen­tru succesele obținute pînă acum, pentru contribuția adusă la ridicarea nivelului agriculturii din regiunea noastră. Vorbitorul le-a urat succes pentru noul an universitar. Luind apoi cuvîntul, tov. Mihai Dănescu, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. Oltenia, a insistat a­­supra aportului pe care trebuie să-l aducă organizația U.T.M. la pregăti­rea unor cadre de nădejde ale socia­lismului, la activitatea de educare co­munistă a generațiilor de studenți. Au mai luat cuvîntul: prof. Ion Mihăilescu, tov. Mircea Dițu din par­tea Asociației studenților, precum și Maria Ispas din primul an al Fa­­ cultății de horticultură. In încheiere, studenții merituoși din anul ui­­versitar trecut au primit premiile ce li se cuvin, P. HONDOC Deschiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism Ieri după-amiază in sala de fes­tivități a Casei de cultură a sindi­catelor din Craiova s-au deschis cursurile Universității serale de marxism-leninism de pe lângă Co­mitetul regional de partid Oltenia Au participat studenții și lectorii u­­niversității serale, colectivul cabine­tului regional de partid. A luat cuvîntul tov. Gheorghe Pa­loș, secretar al Comitetului regional de partid Oltenia. După ce i-a feli­citat pe studenți in numele Comi­tetului regional de partid, vorbitorul a arătat marea însemnătate pe care o are universitatea serală de mar­xism-leninism în pregătirea comu­niștilor cu munci de răspundere din aportul de partid, de stat și din e­­­conomia regiunii Oltenia și sar­cinile ce le revin acestora privind ridicarea nivelului lor ideologic și politic, prin studierea aprofundată a teoriei marxist-leniniste și a politicii Partidului Muncitoresc Român in scopul aplicării în practică a celor învățate. Absolvenții de pină acum ai uni­versității — a spus vorbitorul — au devenit cadre de bază cu o bogată pregătire ideologică și experiență luptători activi pentru traducerea in viață a politicii partidului de con­struire a societății noi, socialiste Anul acesta cursurile universității serale de marxism-leninism, in ca­drul căreia vor funcționa trei sec­ții — Economie politică, Istorie și Filozofie — vor fi urmate de peste 500 de cursanți. La baza cursurilor vor sta studierea în mod creator de către cursanți a problemelor teore­tice și practice puse de Congresul al IlI-lea al partidului privind desă­vârșirea construcției socialiste în ța­ra noastră. In încheiere, vorbitorul a reco­mandat studenților să muncească în așa fel nicit să-și însușească temei­nic și să înțeleagă in profunzime teoria marxist-leninistă, politica partidului nostru, astfel încît să poa­tă contribui efectiv la înfăptuirea sarcinilor practice ale construcției socialiste. Tov. Vintilă Turcu, directorul ca­binetului de partid regional, a expus apoi în fața studenților prima lec­ție : „Victoria definitivă a socialis­mului în R.P.R.".

Next