Inainte, decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5528-5554)

1962-12-01 / nr. 5528

A f * I Ä ! T Î ANUL XIX­­ NR. 5528 4 PAGINI 20 BA SIMBATA 1 DECEMBRIE 1962 PREOCUPĂRI PENTRU PRODUCȚIA­ANULUI VIITOR In cadrul ocolului silvic Balș a avut loc analiza activității pe cele zece luni care­ au trecut din acest an. Această analiză a dat prilej muncitorilor, inginerilor și tehnicie­nilor din ocolul nostru să evidențieze realizările obținute în muncă și toto­dată să scoată in relief metodele bune de muncă folosite, pentru a fi extinse în anul viitor. Din darea de seamă expusă de către inginerul șef Marin­­ Smarandache a reieșit că sarcinile de plan pe această perioadă au fost realizate la toate pozi­țiile. Astfel, planul producției globale a fost realizat în proporție de 117 la sută, iar planul producției marfă în propor­ție de 109 la sută. De asemenea, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 8 la sută față de plan, iar salariul mediu al muncitorilor a crescut în perioada raportată cu 7 la sută. Aceste realizări au fost posibile da­torită faptului că în perioada analizată harnicii muncitori, ingineri și tehni­cieni, mobilizați de către comitetul sin­dicatului și sub directa conducere a organizației de partid au luat cele mai bune măsuri tehnico-organizatorice la locul de muncă, organizînd întrece­rea socialistă pe brigăzi, echipe și in­dividual. In același timp au fost stimu­lați prin premieri cei care s-au eviden­țiat în muncă. Cei 12 vorbitori, printre care mais­trul manipulant Matei Nicolae, maistrul silvic Mihai Mihail, pădurarul Dumi­tru Militaru și alții au relevat meto­dele folosite în munca lor, printre care tăierea cioatelor sub 1/5 din diametru, formarea de echipe permanente la lu­crările de exploatări, precum și alte forme organizatorice care au dus la realizarea și chiar la depășirea sar­cinilor de plan. Un accent deosebit în această pe­rioadă a fost pus pe ridicarea continuă a indicelui de utilizare a masei lem­noase. Printr-o sortare judicioasă s-a reușit să se obțină un indice de 60 la sută la stejar pe total ocol, față de 45 la sută cât a fost planificat. De aseme­nea, s-a îmbunătățit în mod simțitor și calitatea produselor, astfel că refuzurile de materiale din partea beneficiarilor au scăzut complet. In urma discuțiilor purtate și a pro­punerilor făcute s-a întocmit un plan de măsuri menit să ducă la realizarea în întregime a sarcinilor de plan pe anul 1962. Planul respectiv cuprinde și acțiunile ce urmează a fi întreprinse în anul viitor. Pentru asigurarea rea­lizării sarcinilor de plan pe primele luni ale anului 1963, colectivul ocolului silvic din Balș a luat unele măsuri. Astfel, pînă în prezent s-au exploatat peste 3000 m.c. masă lemnoasă, din masa lemnoasă afectată anului viitor. DUMITRU MORARU coresp. Comunista Elena Mihăilescu de la rabrica de concepții ,,Porțile de Fier" din Tr. Severin acordă un sprijin substanțial tinerelor mun­citoare pentru a se putea ridica și ele la nivelul fruntașilor. Ia­­t-o in fotografia alăturată împărtă­șind din experiența ei tinerei Georgeta Birzan una din mașini s­tele noi. Capriciile toamnei și... mantaua „Sezonul ploios s-a instalat de-a binelea. De altfel, peste puțin timp, toamna... va da in primire anotimpului cu haine din nea. Și oamenii sînt nevoiți să se îmbrace mai gros. Pînă atunci insă, Îmi trebuie neapărat o manta de ploaie. Dar, de mai bine de o lună cant în zadar la toate magazinele de speciali­tate din orașul Craiova. Și nu-i chip s-o pot găsi. De ce oare ar lip­si asemenea produse, tocmai acum, în ano­timpul ploios ?“ — ne întreabă unul din ce­tățenii orașului Craiova. La sesizarea primită de noi am vizitat unele magazine ce desfac asemenea produse. Am început cu magazinul de confecții de pe Calea Lenin, colț cu strada 30 Decembrie. Redau dialogul purtat: — Vă rog, o manta de ploaie. •— Nu avem, tovarășe — vine prompt răspunsul uneia dintre vin­­sătoare. — Nu știți­, o să vă sosească ? — Probabil... •— Lipsește de mult acest produs . — De vreo lună de zile. — Dar care e cauzat — Deocamdată nu se găsește nici la depozit. Nu vă faceți insă griji, vor veni. Mai treceți pe la noi. Ce-i drept, aceste promisiuni iți dau oarecare speranțe și astfel, îm­păcat cu acest gind, aștepți... Gestionarul magazinului cu articole de vinătoare și sport iți dă același invariabil răspuns: „Lipsește. Cău­tați mai jos, poate au celelalte ma­gazine“. Ii ascultăm , îndemnul și mai căutăm. Pornim către magazinul de confecții din strada 30 Decembrie. Gindeam că poate... Dar de unde ! „Și­ nouă ne lipsesc" — ne spune unul din vînzători. Mai așteptați... „E poate vina mea că nu m­-am luat încă din vară mantaua pe care o caut a­cum. Dar de unde să ghi­cesc eu că cei care se ocupă de a­­provizionarea orașului nu știu că in­tr-un asemenea anotimp, mantalele contra ploii sînt necesare mai mult decit pe timp secetos1“ — se spune in încheierea scrisorii. Poate că la S.C.R.T.I. sau chiar la Direcția comercială regională s-o găsi cineva să poată rezolva aceas­tă problemă, chiar acum cind toam­na își numără zilele. V. ION i ^Q^Parai­e­ ­ jt^h­fr­ a muncitorilor din ex­­ploatări a fr­­orestiere ín brigăzi com­plexe cu plata in acord global ca­pătă o extindere tot mai mare la întreprinderea forestieră Baia de A­­ramă. Muncitorii se conving tot mai mult de avantajele acestei forme su­perioare de organizare a muncii. De curînd, s-a făcut o comparație intre realizările obținute de muncitorii de la două parchete cu condiții asemă­nătoare: Furca Capriț și Sipot. In primul parchet, muncitorii au fost or­­ganizați in brigadă complexă cu plata in acord global, iar in al doi­lea s-a lucrat in echipe și individual. Rezultatele se prezintă astfel: in parchetul Furca Caprii s-au obținut indici de utilizare de 56.2 la sută la sag — in timp ce la Șipot s-au realizat doar 45 la sută. Productivi­tatea fizică a înregistrat : 1,010 m.c. om zi in primul parchet și 0,645 m.c. om zi in cel de-al doilea parchet. De asemenea, cișligul mediu lunar realizat de muncitorii din parchetul Furca Caprii a fost mai mare cu 230 lei decit cel obținut in parchetul Si­pot. Aceste rezultate amintite mai sus vorbesc cit se poate de concludent despre superioritatea organizării muncitorilor in brigăzi complexe cu plata in acord global, care trebuie extinse la toate parchetele noi. H. ILIESCU coresp (Corespondenta participă la "Concursul nostru"). iiiiiiiii: Printre tinerii fruntași de la U­­zinele „Electroputere” se numără și utemistul Ion Tudoroiu, din secția sculărie. Avînd o bună pregătire pro­fesională el execută unele dispozitive mai complicate, tată­l urmărind cu a­­tenție rectificarea unei matrițe la o mașină de înaltă tehnicitate. Cu angajamentele depășite Tot mai multe sun­t colectivele de muncă din unitățile industriale ale orașului Tg. Jiu care raportează înde­plinirea înainte de termen a anga­jamentelor luate în acest an. Pînă în prezent, șase colective din unitățile economice au raportat îndeplinirea angajamentelor, printre acestea si­­tuîndu-se și muncitorii, inginerii și tehnicienii de la baza de carotaje și perforări nr. 5. Continuînd să aplice în producție metode noi în detectarea structurilor petrolifere, cu ajutorul surselor de izotopi radioactivi, colectivul de muncă al acestei unități a reușit ca peste angajamentul anual să reali­zeze pînă în prezent o producție su­plimentară în valoare de 1.262.264 lei. La acest succes au contribuit în mod deosebit colectivele conduse de comuniștii Ion Cătană și Alexandru Ceapă. GHEORGHE URSU, coresp. Succese ale turnătorilor Avînd la bază experiența anilor trecuți în ce priește ob­ținerea de rezultate bune în procesul de producție și dorind să le dezvolte mai departe și în acest an, colectivul de mun­citori, ingineri și tehnicieni din cadrul sectorului turnătorie al Uzinei de mașini agricole „7 Noiembrie" Craiova a­u luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Dintre acestea menționăm: reorganizarea echipelor, organizarea judi­cioasă a schimburilor, stabilindu-se precis locul de muncă pe meserii pentru fiecare echipă și muncitor, schimbarea proceselor tehnologice de formare și turnare la unele repere care aveau pondere mare cu altele mai avantajoase și mai economice, introducerea celei de a patra pale de turnare. De asemenea, au fost ținute conferințe cu caracter tehnic, s-au organizat cursuri de ridicare a calificării pe profesii și altele. O mare importanță s-a dat și introducerii în procesul de fabricație a unor metode noi (turnarea în cochile­ metalice, a unui număr mai mare de repere de la remorca cisternă pe un ax și două axe, extinderea formării cu amestec de sticlă solubilă întărită cu bioxid de carbon, folosirea cu­rentă în amestecul de formare a bentonitei și altele) care au făcut ca de la începutul anului și pînă în prezent sec­torul nostru să-și sporească cu 18,7 la sută productivitatea muncii față de anul 1961 și, totodată, să îmbunătățim calitatea pieselor turnate. Cifra de rebut a scăzut cu 3,5 procente față de anul trecut, economisindu-se in felul acesta cocs în valoare de 35.000 lei și fontă. Din economii s-ar putea construi în plus 750 cisterne pe un ax sau 1500 zdrobitoare de struguri. O contribuție însemnată la obținerea acestor succese au adus-o comuniștii Dumitrescu Gheorghe — topitor fontă, Bălșan Ionel și Pleșoianu Simion — curățitor piese, Țugui Marin, Cumpănașu Cristian, Nicolae Vasile, Tănăsescu Ion — turnători formali precum și maiștrii Knnzel M., și Ghenaci Dumitru. Aceste succese a însuflețit și mai mult pe mun­citorii din sectorul nostru, care sunt hotărîți să încheie anul 1962 cu realizări cit mai mari îr­ producție. TECULESCU GHEORGHE coresp. (Corespondența participă la „Concursul nostru") T uarieșu, V. VOITESCU­, coresp. N. TUTUNARU corespondenți. Ti gauit simultan La Casa agronomului Timp de cîteva zile, la Casa a­­gronomului din Craiova a for un curs avut la care au partici­pat vicepreședinții consiliilor agri­cole raionale ca­re se ocupă cu cultura cerealelor și plantelor tehni­ce. In cadrul aces­tor cursuri s-au­ dezbătut proble­me privind spori­rea producției de cereale, organiza­rea controlului și îndrumării produc­ției agricole la raioane, organiza­rea cit mai rațio­nală a proceselor de producție în gospodăriile co­lective. Seminar cu bibliotecarii de la școli Timp de două zile, in sala de lec­tură a bibliotecii de la Școala medie nr. 2 „Frații Buzești" din Craiova s-a desfășurat un reușit seminar re­gional cu bibliotecarii șco­lilor. In ca­drul acestui seminar, participanții au ascultat expuneri pe teme de cultură generală și un domeniu profesional. Participanții la seminar au asistat și la o activitate de masă cu cartea desfășurată de biblioteca Școlii medii nr. 3 Craiova. După aceea, toți bi­bliotecarii au vizitat biblioteca Șco­lii medii nr. 1 „Nicolae Bălcescu" din Craiova, interesindu-se de activitatea acesteia. Asemenea acțiuni se vor mai or­ganiza in lunile ianuarie, martie și mai ale anului viitor. A.ZIMBLER, coresp, Construcții de locuințe Ritmul construcțiilor de locuințe cunoaște o continuă dezvoltare și in orașul Tr. Severin. In prezent se a­­flă un stadiu de finisaj un număr de cinci blocuri cu patru etaje, fiecare totalizînd 120 apartamente. Construc­torii severineni lucrează acum de zor pe un alt șantier de pe Calea Tro­ian, unde se vor construi trei blocuri cu patru etaje, fiecare totalizînd 90 apartamente A. ROATA, coresp. Illillllllllllllllillllllllllllllllllllllillllllllllllll, 4I1ÍIIIIII1II1111IIII1I1IIII1I111II1I1I111I Colectiviștii învață Cu o oră înainte de a veni la cursuri, colectiviștii părăsise­ră diferitele locuri de muncă din cadrul gospodăriei. Unii transpor­taseră cu atelajele în cîmp gunoi de grajd, alții trebăluiseră pe la magazii, prin sectorul zootehnic, iar cea mai mare parte dintre oameni transportaseră din cîmp la sediul colectivei sfecla de zahăr. De aici, după cîntărire, sfecla urma să ia drumul bazei de recepție... Acum, cind întunericul a în­văluit tot satul, iar din loc în loc negura este împrăștiată de „lu­ceferii" fixați sus pe stâlpii ce susțin firele electrice, colectiviștii se află într-una din sălile de cla­să ale școlii elementare. Băncile, pe care fiii colectiviștilor învăța­seră în cursul zilei, erau ocupate acum de brigadieri, șefi de echipe, colectiviști — majoritatea mem­bri și candidați de partid, ute­­miști — toți oameni harnici și dornici să cunoască mai mult din tainele științei agricole. Sala de clasă în care se ține cea de a treia lecție a devenit neîncăpă­toare. Băncile sunt ocupate în în­tregime de cursanți, care ascultă atenți la lector. — Ei, tovarăși, putem începe lecția noastră ? — Da N­.. Un „da" pornit din inimile ce­lor peste 65 de colectiviști pasio­nați pentru muncă și învățătură.­­Acest răspuns a adus satisfacția deplină comunistului Florin Rai­­covescu, inginer agronom la gos­podăria colectivă „Valea Oltului" din Slăveni, raionul Caracal, lec­tor la cercul cultura plantelor de cîmp. După apel, Florian Raicovescu și-a inginerul început lecția. . Mai întîi a pus cîteva întrebări recapitulative, referitoare la lec­țiile ținute în săptămîna trecută. Au răspuns comunistul Anton Ol­­teanu — brigadier, Irinel Rădu­­lescu — șef de echipă, Ion Plo­­peanu — colectivist, Radu Lucian, Vasilescu Constantin și alți cursanți. Cu toată stîngăcia lor în formularea răspunsurilor date, „elevii" au spus totuși esențialul. Așa de pildă, Ion Plopeanu a ară­tat principalele etape în dezvol­tarea agriculturii noastre socia­liste , Anton Olteanu a subli­niat importantele sarcini ale a­­griculturii socialiste stabilite de Directivele celui Congres al P.M.R.; de-al IlI-lea Lucian Ra­du a punctat principalele căi de sporire a producției agricole la hectar. Și Irinel Radulescu ca și Florea Firache, răspunzînd la unele întrebări puse de lector cu privire la lecția anterioară au a­­rătat că pămîntul este principa­lul mijloc de producție, că solul din țara noastră este de mai mul­te feluri și că producția agricolă depinde în cea mai mare măsu­ră de calitatea pămîntului și de felul cum se aplică în practică învățămintele ce decurg din a­­grotehnică. Răspunsurile date de cursanți au mulțumit pe „profesor". A­­cesta a început predarea pro­­priu-zisă a lecției planificată pen­tru acea zi. S-a îndreptat către tablă, a pus mina pe cretă și a scris : „Organizarea producției în în­treprinderile agricole socialiste". A anunțat apoi că secția va a­­vea două capitole, și anume: 1. Necesitatea planificării pro­ducției în gospodăriile agricole colective. 2. Conducerea gospo­dăriei agricole colective. ...In sală era liniște deplină. Numai ochi și urechi, cursanții rețineau fiecare cuvînt al lecto­rului și cunoștințele lor se înmul­țeau de la un moment la altul. A­­veau acuma minunatul prilej să­­ dezlege unele probleme, care al­tă dată erau necunoscute pentru oameni. Se străduiau să-și noteze în caietele lor, pe cit posibil, tot ce le spune lectorul. Ilie Mo­­canu, Ion Dima, Florea Pană — colectiviști din brigada a doua de cîmp; Lucian Catrina, Ilie Niță, Ion Dicu — membri ai brigăzii a treia; Sebastian Zamfirache, Gheorghe Zamfirache și Radu Zamfirache — din brigada a pa­tra au stat aproape nemișcați a­­tît timp câ­ a durat interesanta expunere. Inginerul vorbea rar, se oprea la cele mai principale probleme ale lecției, le sublinia cu creta pe tablă și, pînă nu se convingea că „elevii" săi au în­țeles, nu trecea mai departe. Ex­punerea a durat circa o oră. Co­lectiviștii au­ făcut în seara a­­ceea cunoștință cu planurile de perspectivă, planurile anuale și cu planurile operative ale unei gospodării colective. La capitolul II al secției, in­ginerul agronom a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a e­­lucida și mai bine tema: „Con­ducerea gospodăriei agricole co­lective". A arătat rolul și sarci­nile adunării generale a colecti­viștilor ca organ suprem de con­ducere a muncii în colectivă. Fo­­losindu-se de prevederile statu­tului model el s-a străduit să a­­rate cursanților ce este consiliul de conducere, ce rol are, dreptu­rile și îndatoririle sale. Pe parcurs, în timpul expunerii, lectorul s-a folosit de planșe, pli­ante, broșuri etc. Pentru perioa­da de timp pînă la ținerea lec­ției următoare, colectiviștii — pe baza recomandărilor făcute — urmau să citească din manual lecția predată. In acest scop li s-a indicat paginația. Li s-a mai recomandat să citească suplimen­tar și alte broșuri. — Mă folosesc de expunerea tovarășului președinte al gospo­dăriei noastre colective — spunea în încheiere inginerul agronom și anume că : „Banii nu vin din se­nin; ei vin din grîu, porumb, sfeclă de zahăr, legume, produse animaliere etc..." De aceea, noi toți trebuie să muncim mai bine, mai calitativ. Dar pentru aceasta trebuie să știm cum să muncim. Se impune cu necesitate să învă­țăm în chip nou, socialist. Sînt sigur că vom progresa. Gospodă­ria noastră, deși tînără, va deve­ni în următorii ani multimiliona­ră. Avem oameni minunați. LUCIAN TRIȚA IGiUNt Măsuri în sistemul energetic Una din preocupările de seamă ale colectivului de muncă din ser­viciul producție al întreprinderii regionale de electricitate Oltenia este aceea de a asigura buna deservire a consumatorilor cu e­­nergie electrică. Pentru aceasta, ne relatează corespondentul vo­luntar Victor Buicu, în cadrul în­treprinderii sau adoptat nume­roase măsuri. Astfel s-a trecut la înlocuirea transformatorului de 10 MVA de la stația de 110 kV Craiova cu un transformator nou de 20 MVA și montarea unui transformator de 10 MVA în stația de 110 kV Bărbătești. Aceste măsuri sunt menite să ducă la îmbunătățirea sistemului de deser­vire cu energie electrică a consu­matorilor, La vinătoare La prima vină­­toare organizată în acest sezon în zonele Orevița, Iablanița și Pădi­­na din raionul Vînju Mare au participat peste 40 de vinători din satele respective. Ei au reușit să vineze aproape 250 de iepuri. To­todată au fost îm­pușcate și multe păsări răpitoare și ciori. S-a luat ini­țiativa ca peste cîteva zile, mem­brii filialei de vi­nătoare Vînju Ma­re să organizeze o vinătoare de lupi in pădurile Fur­­cituri, Fulga, Stir­­mina și Lunca vin­­jului. V. BOBELCA coresp. Un nou complex școlar Constructorii de pe șantierul nr. 4 al I.S.C.M. Craiova se întrec în aceste zile la execuția noului complex școlar petrochimic de la importantă care se Craiova. Lucrarea realizează în zona de construcție a Căii Unirii este alcă­tuită din 16 săli de clasă, patru laboratoare, trei săli de desen, un atelier mecanic și două că­mine de locuit cu 300 de locuri fie­care. Hotărîți să reali­zeze lucrarea intr-un termen cu­ mai scurt, constructorii — tineri și vîrstnici — au început cons­trucția școlii, lucrînd acum la execu­tarea zidăriei de la etajul I, la cămi­nele nr. 1 și nr. 2 betoniștii toarnă betoane la elevații, iar la atelierul me­canic se sapă fundațiile și se toarnă betoane. Execuția complexului școlar petrochimic a fost încredințată maiștri­lor Grigore Mazilu, tînăr absolvent al școlii de maiștri și tovarășului Cons­tantin Nailu — maistru, unul din constructorii cu o bogată experiență în cadrul șantierului nr. 4. Sporindu-și zi de zi eforturile, echi­pele conduse de zi­darul Pandele Ma­­teescu, fierarul be­tonist Constantin Preșa și betonistul Constantin Vlăduț, succese din ce în ce mai importante — în ciuda timpului ne­prielnic. Constructorii sînt hotărîți ca pînă la sfirșitul anului să raporteze noi succese în realizarea prevederilor de plan, in îmbogățirea bilanțului încheiat pînă în prezent, reușesc să obțină . In orașul Craiova, cons­tructorii I.S.C.M. au început­­ execuția unui mare complex­­ școlar.­­ Complexul școlar din zona­­ de construcții Calea Unirii se­­ compune din 16 săli de clasă,­­ patru laboratoare, trei săli pentru desen, un atelier me­canic și două cămine cu 300­0 de locuri fiecare. In foto: inginerul agronom Dobre Zamfirescu și Marin Segărceanu, pre­ședintele gospodăriei colective din Rast, raionul Băilești, controlînd densi­tatea griului de mare productivitate.

Next