Inainte, ianuarie 1963 (Anul 20, nr. 5555-5579)

1963-01-03 / nr. 5555

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX­­ NR. 5555­4 PAGINI 20 BANI JOI 3 IANUARIE 1963 E­T D­E­C­R pentru stabilirea datei alegerii deputaților în sfaturile populare ale orașelor raionale și ale comunelor In baza art. 52 din Constituția Republicii Populare Romina și a art. 69 din Decretul nr. 391/1955 cu pri­­vire la alegerea deputaților în sfaturile populare. Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne DECRETEAZĂ : Art. Unic.­­ Alegerile de deputați pentru sfaturile populare ale orașelor raionale și ale comunelor vor avea loc la data de 3 martie 1963. Constituirea sfaturilor populare noi alese se va face după data de 5 martie 1963. Președintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ D­ECRET pentru stabilirea datei alegerii unui deputat în Marea Adunare Națională In vederea alegerii unui deputat pentru Marea Adunare Națională. In locul rămas vacant din circum­scripția electorală Hațeg, regiunea Hunedoara, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRETEAZĂ : Art. Unic.­­ Alegerea unui deputat pentru Marea Adunare Națională, in circumscripția electorală Hațeg, regiunea Hunedoara, va avea loc la data de 3 martie 1963. Președintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Anul Nou i-a găsit la datorie Mai sînt cîteva minute pînă cînd acele ceasornicului vor indica orele 24. In stația C.F.R. Craiova este, ca de obicei, animație. Fiecare ceferist de serviciu în această noapte de revelion este hotărît să-și facă conștiincios da­toria. Ei au misiunea să întîmpine, să transporte, să formeze primele trenuri ce vor pleca din stație în noaptea Anu­lui Nou. In microfon se aude vocea impiega­tului dispozitor. Dispozițiile sale scurte sunt ascultate cu strictețe. Nici un­­ minut nu trebuie să se piardă fără rost. Șeful de manevră Ion Nițu și to­varășii săi lucrează cu cea mai mare atenție. Tot astfel la tranzit, unde de serviciu este tara condusă de Ion Coca, acarii Ștefan Bălăci, Angheliu Nicolae și Iacob Petre își fac con­știincios datoria. Ora 0 și 8 minute. La megafoanele din stație, crainicul anunță că peste patru minute trenul de persoane 1006 va pleca în direcția Pitești — Bucu­rești nord. Trenul este tras la peron. Călătorii urcă grăbiți. Mecanicul Ion Bărbulescu așteaptă semnalul de ple­care. Trenul este însoțit de conductorii de bilete Vasilescu Haralambie, Petre Cojocaru și Hie Spiridon. Ei au deose­bita satisfacție de a conduce și însoți primul tren ce pleacă din stația CFR Craiova în anul 1963. Impiegatul de serviciu, ing. stagiar Anghel Bușoiu ridică paleta, semn că locomotiva are cale liberă. Un șuierat prelung, sem­nalul de salut și bun venit al ceferiști­lor, adresat anului 1963, și trenul 1008 s-a pus în mișcare (în clișeu). Orele 1.09. In stație așteaptă sem­nalul de plecare locomotiva Diesel­electrică 040 condusă de mecanicul co­munist Ghiță Florea 11 ajutat de mon­­tatorul Ion Ulmeanu. Din nou un șuier scurt și primul tren de marfă remorcat de această locomotivă mo­dernă demarează pornind spre Bucu­rești cu toată viteza. Pînă dimineața la orele 7 au mai circulat încă zece trenuri de călători și 18 trenuri de marfă. Așa au petrecut ceferiștii din stația Craiova primele ore ale Anului Nou. In aceste ore ei au obținut primele succe­se : nici o abatere de la graficul de circulație, nici un eveniment de cale ferată, primul tren de marfă cu su­­pratonaj. Acesta a fost trenul 1532 re­morcat cu locomotiva Diesel-electrică D16, condusă de mecanicul comunist Gheorghe Stelea. ^ IN NOAPTEA DE REVELION Joveni. Sosirea noului an este intimpinată de colectivul­­ de muncă al Uzi­nelor ,Electroputere" care a petrecut revelionul, cu urări de fericire și prosperitate pentru anul 1953. Clipe de en­tuziasm tineresc la revelionul utemiștilor era­­ (Qiwînta veci tovarășului Gheorghe. p­heorgkiu­ n)el rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul cinului Milou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Române. Intimpinăm într-o atmosferă sărbă­torească, cu voie bună și încredere in viitor, anul 1963, an nou de muncă creatoare pentru înflorirea patriei, pen­tru prosperitatea tuturor făuritorilor de bunuri materiale și spirituale — oa­menii muncii, care îmbogățesc și în­frumusețează an de an Republica noastră. A 15-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne a prilejuit un însuflețitor bilanț al realizărilor ob­ținute de poporul român. In aceste reali­zări este întruchipată munca fiecăruia dintre noi: muncitori, țărani, intelectuali, activiști de partid și de stat. Pe întreg întinsul țării, în uzine, pe șantiere, în gospodării colective și de stat, iu insti­tuții de știință, învățămint și cultură domnește o atmosferă de muncă plină de avînt, fiecare își aduce contribuția la opera comună de făurire a vieții noi, socialiste. Anul de care ne despărțim a dat rod bogat în înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de partidul nostru în domeniul sporirii producției industriale, al dezvol­tării și întăririi agriculturii socialiste, in transporturi și construcții, în ridica­rea continuă a nivelului de trai material și cultural al poporului. D­evederile pla­nului de stat pe 1962 au fost îndeplinite și depășite, creîndu-se astfel o bază trainică pentru noi victorii ale construc­ției socialiste în anul care vine. Imaginea țării noastre este o mărturie strălucită a justeței politicii partidului, călăuză încercată și clarvăzătoare a poporului. Anul care s-a scurs a fost încă un an de luptă pentru apărarea păcii — bunul cel mai scump tuturor oamenilor de pe pământ, un an al întăririi forțelor socialismului, păcii și progresului, a for­țelor care luptă pentru coexistența paș­nică între toate statele, pentru liberta­tea și independența popoarelor, întregul mers al istoriei ne arată că, în ciuda tuturor piedicilor, aceste forțe cresc mereu, că lor le aparține viitorul. Intimpinînd Anul Nou în mijlocul fa­miliilor, prietenilor și tovarășilor de muncă, ne exprimăm cu toții dorința caldă ca în anul care vine pacea între popoare să fie consolidată, omenirea să-și poată consacra toate forțele muncii pașnice, creatoare, pentru fău­rirea unei vieți de belșug și bunăstare. Dragi tovarăși. Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Consiliul de Stat și guvernul Republicii Populare Române adresează întregului nostru popor calde felicitări. Urăm muncitorilor și muncitoarelor din industria noastră socialistă să lucreze cu spor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, să dea țării produse tot mai multe și mai bune, țărănimii colectiviste, lu­crătorilor din gospodăriile de stat și stațiunile de mașini și tractoare — să asigure prin munca lor harnică o re­coltă îmbelșugată , tinerilor și tinerelor din uzine și de pe ogoare — să-și con­sacre tot entuziasmul și elanul lor pen­tru a aduce din plin contribuția la avîntul economiei socialiste, tineretului studios — să muncească cu sîrguință pentru a-și însuși tezaurul de cunoștințe pe care i le pune la îndemînă școala pentru a fi cît mai de folos patriei. Vă dorim tuturor succese in munca voastră plină de abnegație, sănătate și fericire dumneavoastră și celor ce vă sunt dragi ! Să ridicăm paharul pentru poporul nostru muncitor, pentru patria noastră dragă, pentru viitorul ei luminos, pentru pace, prietenie și colaborare între toate popoarele ! Vă urăm La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni! TELEGRAME Tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al P.M.R., Președintele Consiliului de Stat al R.P. Româno Tovarășului ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române BUCUREȘTI Dragi tovarăși, Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. și întregul popor sovietic vă transmit dv. și întregului popor romîn frate felicitări cordiale și cele mai bune urări cu ocazia Anului Nou. Pen­tru oamenii muncii romîni ajunul anului 1963 a coincis ca remarcabila dată — împlinirea a 15 ani de la abolirea monarhiei și proclamarea Romîniei republică populară, care a însemnat constituirea primului stat al muncitorilor și țăranilor din istoria poporului ro­mîn. Ca rezultat al muncii pline de abnegație a poporului român, sub conducerea partidului muncitoresc, socialismul a obținut în Republica Populară Romînă victorii hotărîtoare în toate ramurile economiei naționale. Aceste victorii consti­tuie un nou pas pe drumul înfăptuirii sarcinilor trasate de cel de-al 111-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn pentru desăvîrșirea construcției so­cialiste în R.P. Romînă. Poporul sovietic urează din toată inima poporului român ca un noul an să obțină succese continue în muncă, în construcția socialistă și în lupta nobilă pentru triumful cauzei păcii și prieteniei între popoare. Suntem­ ferm încredințați că noul an va însemna o dezvoltare și întărire continuă a prieteniei frățești de nezdruncinat și lărgirea colaborării multilaterale între popoarele noastre și toate popoarele familiei frățești a țărilor socialiste, va însemna noi victorii ale forțelor păcii asupra forțelor agresiunii și războiului. N. S. HRUȘCIOV Prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Moscova, Kremlin 30 decembrie 1962 L. S. BREJNEV Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarășului N. S. HRUȘCIOV Prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., Președintele Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice Tovarășului S. S. BREJNEV Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice MOSCOVA Dragi tovarăși, i in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, al întregului popor român și al nostru personal, vă transmitem dv., și prin dv., poporului frate sovietic cele mai calde felicitări cu prilejul Anului Nou. Poporul nostru se bucură sincer de realizările remarcabile obținute de poporul sovietic în anul care a trecut, sub conducerea înțeleaptă a partidului său comunist, în toate domeniile construcției comunismului și acordă o înaltă prețuire luptei neobosite a C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovietic, în frunte cu N. S. Hrușciov, pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru instaurarea unei păci trainice în lume. Sîntem convinși că în anul care vine relațiile de strînsă prietenie și cola­borare frățească dintre țările și popoarele noastre se vor dezvolta continuu spre binele marii comunități socialiste, al cauzei păcii și comunismului. Vă trimitem, dragi tovarăși, dv. și poporului sovietic cele mai bune urări de sănătate și fericire, de noi succese în înfăptuirea mărețelor obiective trasate de istoricul Congres al XXI­­-lea al P.C.U.S. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al P.M.R. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romine In acest număr : s- Amnistieri și grațieri de pedepse (pag. lil a). t- Răspunsurile lui N. S. Hrușciov la întrebările ziaru­lui englez „Daily Express"” (pag. IVa). — Evenimentele din Congo (pag. IV-a), „Noul an cu belșug, sănătate și fericire!“ Noul an a fost primit cu entuziasm, cu bucurie și încredere în viitor, oa­menii muncii — tineri și vîrstnici — în­­chinînd în noaptea de revelion pentru munca lor pașnică, dedicată luptei pen­tru desăvîrșirea construirii socialismului în scumpa noastră patrie. 196­3 care a venit o dată cu cei 15 ani ai Republicii noastre dragi, a­­n­unde noul an a intrat cu belșug și voie bună, oamenii muncii s-au înfrățit­ în aceleași gînduri și sentimente ciocnind paharele cu elan și însuflețire pentru viața lor nouă, pentru înflorirea con­tinuă a patriei, pentru viitorul luminos al lor și al copiilor lor. Tradiționala urare „La mulți ani cu fericire și sănătate !" —și-a găsit ecou Studenții Institutului pedagogic de trei ani din Craiova au primit noul an înfrățiți in ritmul dansului. semnat nu numai momentul festiv al sărbătoririi acestor două evenimente, ci și prilejul unor noi angajamente pentru anul care începe, în sensul ca acesta să fie mai bogat în conținut, mai plin de succese, mai rodnic în fapte și bucurii. In uzine, fabrici, în unitățile socialiste ale agriculturii, în instituțiile de artă și cultură gri la locuințele lor, în inimile tuturor acelora care în jurul mesei și al pomului de iarnă au petre­­cut în noaptea de revelion cu hotărirea de a-și consacra forțele și capacitatea lor creatoare luptei pentru pace, pentru progres social și fericire, pentru o viață din ce în ce mai bună, sub steaua călăuzitoare și luminoasă a partidului nostru drag. 3 n £ata lai JH&i ^itiicL Dintr-o suflare măiastră, gerul de afară, neîntrecut decorator, așternu­se pe geam mirifice Hori de ghea­­­ ó. Din bucătărie năvălea mireasma plăcută de cozonaci copți. Mămica era obosită. Pregătirile de revelion îi luaseră tot timpul. Se uită Între­bătoare la Doru. El știa că din casă mai lipsea piperul. Doru părăsi albu­mul de poze, cadou de la lalh­u, se îmbrăcă gros și, clipind înțelegă­tor către mămica, ieși repede. Dom nu mai e de-o șchioapă, dar nici mare nu e­ șase-șapte anișori. Si inimos și ascultător, se grăbea spre „Autoservirea". Strașnic polei ! In drumul său alunecos, trebuia sa treacă pe Ungă micul parc din cen­trul Craiovei. Da, știa bine că nu greșise calea, dar totuși... nu, nu se poate, era în plină stradă și nu a­­casă in fața albumului cu povești ilustrate. Realist, Doru nu se mai frecă la ochi ca să alunge cine știe ce vedenii, mai ales că trecătorii mari și mici priveau entuziasmați, cu ochii larg deschiși. Unde se uitau cu tații ? Parcul dispăruse. ...Ba nu, lo­cul era același, se mai zărea ici, colo cite un boschet, statuia lui Cuza era neclintită, dar... Din mintea lui Dom se tom­ încet, ca Intr-un abur, pipe­rul, mămica ce-i aștepta. „Autoservi­­rea“... Ușor ca un fulg, parcă plutind, păși spre o poartă ca aceea văzută in­­tr-un „scurt metraj" de basm. Nici un lăncier nu-i bară drumul la In­trarea de castel medieval, străjuită de turnuri roșii, ascuțite. Se ameste­că în mulțimea de copii și de pă­rinți, care colindau aleile orașului liliputan. Uite-l pe Răducu, vecinul său. — Doru­le ! — Răducule ! Și cei doi copii, mulțumiți că s-au regăsit pe aceste meleaguri curioase, porniră împreună să exploreze micu­țul ținut, fără să-și mai spună altce­va. — Uite-l pe Moș Gerild ! Dominind „orașul", blajinul moș­i­eag, înalt cu­ o casă cu două etaje, adunase in jurul său grupuri de ad­miratori de proporții neobișnuite, care priveau sacul enorm purtat cu ușurință pe spinare de colosul prieten al copiilor. — Ce frumos e bradul ! Pomul de iarnă se înălța magnific, aducînd prospețimea Carpaților noș­tri, împodobiți cu f­ali de-ai săi, veș­nic verzi, in crengile sale încărcate cu panglici și ghirlande se aprindeau, rind pe rînd, cohorte de becuri, cons­telata multicolore ce apăreau spon­tan și opuneau ca prin farmec în a­­cest univers sărbătoresc. Copiii s-au îndreptat și spre cele­lalte minunății. Iată alături ceva ie­șit din comun, gigantic: Intr-un coș uriaș se vasfă­au tot soiul de fructe culese din cine știe ce livadă a bas­melor, unde natura nu-și mai stăpînea legile firești. Dintr-o pară s-ar sătura și Flăminzilă, iar ciorchinele de stru­gure ar ajunge chiar nesățiosului ci­clop din peripețiile lui Ulise. „ In apropierea roadelor fabuloase, meșteri iscusiți au construit ceva de forma unui televizor uriaș, menit spectacolelor teatrului de păpuși. Doru și Răducu își confirmară plim­barea prin fața globului pământesc, pe ale cărui meridiane alergau fu­­gărindu-se, două rachete — ultimă expresie a tehni­cii înaintate. Un cozonac apetisant, de mărimea unei case vechi de mo­­ri, cu acoperișul re­­pezit, parcă aștep­ta să fie devorat. Peste tot scene alegorice pictate viu, te îmbiau să vezi pe Făt-Fru­mos și Ileana Co­­siizeana, pe iepu­rașii „elevi", in­­vâtind socotirea cu ajutorul morcovi­lor, pe Albă ca Zăpada și cei șap­te pitici, pisicuțe și ursuleți, tot ce putea aprinde ima­­ginația vizitatori­lor noștri. Au părăsit cu re­­gret cetatea minu­nilor sclipind din sute de lumini, dar oferit copiilor noș­­tri fericiți și lipsiți de orice grijă. A­­mintiți-vă, copii de povestea bielei fetițe cu chibrituri e, găsită Înghețată in gerul aceleiași sărbători a noului an, dar în tim­puri vitrege pentru cei săraci, mari și mici. Pentru voi, de domeniul po­veștilor au rămas acele vremi. ★ — Vai, mămica, — suspină Dorn, iartă-mă, dar am intirziat un „Orașul copiilor" și n-am mai fost după pi­per. — Te iert, puișor, am avut cu gri­jă să cumpăr. P. MONDOQ

Next