Inainte, aprilie 1963 (Anul 20, nr. 5631-5655)

1963-04-02 / nr. 5631

i ....Un început bun ... care trebuie dezvoltat Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Complexul de industrializa­re a lemnului din Tg. Jiu au reușit să-și îndeplinească prevederile pla­nului producției globale din primul trimestru al anului cu cinci zile înainte de termen. Succesul însemnat obținut de către colectivul C.I.L. în îndepli­­nirea prevederilor de plan, se da­­torește sprijinului primit din partea colectivelor de muncă din unitățile de exploatare forestieră și măsu­rilor teh­nico-organizatorice de mare eficacitate, asigurate în cadrul fie­cărei fabrici, pe baza sarcinilor sporite revenite anul acesta. Alături de colectivul Complexului de industrializare, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii din sectoarele forestiere, au reușit să livreze zilnic cantități sporite de bușteni, incit la ora actuală stocurile de re­zervă create la C.I.L. Tg. Jiu, re­prezintă circa 1000 mc la bușteni pentru derulaj și aproximativ 5000 mc la bușteni pentru cherestea. Măsurile luate atît în sectorul forestier cit și la industrializare au dat posibilitate colectivului Com­plexului de industrializare să-și în­deplinească ritmic prevederile de plan. După primele două luni ale anului, colectivul acestei întreprin­deri a raportat îndeplinirea planului la producția globală în proporție de 100,7 la sută. Continuînd seria realizărilor cea de-a treia lună a primului tri­m­­mestru, colectivele de muncă din­­ fabricile complexului au sporit pro­ductivitatea muncii și au făcut ca in fiecare sector de activitate să se obțină indicatori tot mai ridicați. Astfel, față de nivelul productivi­tății planificate in primul trimes­tru al anului 1962, in anul 1963 nivelul productivității muncii pe sa­lariat a crescut cu 20,4 la sută. Totodată, volumul producției glo­bale realizate în primul trimestru al anului 1963 depășește nivelul ace­leiași perioade din anul trecut cu 64 la sută. Activitatea susținută desfășurată pentru cea mai înaltă producti­vitate a muncii în cadrul fiecărei fabrici și îmbunătățirea calității produselor finite din lemn a fost încununată de succese, prevederile de plan la producția globală reve­nită în primul trimestru al anului fiind îndeplinite în proporție de 106 la sută. Cu prilejul unei convorbiri pe care un colaborator al ziarului nostru a avut-o cu tov. ing. Nico­­lae Sperdea , directorul Complexu­lui de industrializare a lemnului Tg. Jiu, a reieșit că față de situația necorespunzătoare din anul trecut privind asigurarea cu bușteni, în anul 1963 colectivele de muncă din întreprinderile forestiere de la No­vaci, Tg. Jiu și Baia de Aramă au dat dovadă de mai multă răspun­dere în soluționarea problemelor, privind livrarea ritmică a buștenilor necesari activității de industriali­zare. Colectivul de muncă de la C.I.L. este datorit să valorifice în conti­nuare experiența acumulată și să livreze economiei naționale mai mult placaj, cherestea și mobilă de calitate superioară, care să ducă la creșterea prestigiului unității. F. LORCA IN INTERIORUL ZIARULUI: — Sport (pag. 2-a). — Informații de partid. Bilanț și propuneri (pag. 3-a). — Noi cadre de electricieni (pag. 3-a). — Condiții optime — rezul­tate bune (pag. 3-a). — Cooperația de consum. La nivelul exigenței consuma­torilor (pag. 3-a). — Principialitate și răspun­dere în conducerea întreprin­derii (pag. 3-a). In clișeu , candidatul de partid Aurel Balm­a din cadrul fabricii mașini rotative — Uzinele „Elec­­troputere“, verificînd dimensiu­nile unei piese prelucrate la treză. Cu planul trimestrial îndeplinit Cu șase zile înainte de încheierea primului trimestru al acestui an, lu­crătorii C.C.L. „Comerț Mixt" Tr. Severin au raportat realizarea pla­nului trimestrial de desfacere. Acor­­dând o atenție deosebită cheltuieli­lor de circulație, lucrătorii din a­­ceastă organizație au realizat în pri­mele două luni ale anului o econo­mie de 58.000 lei față de plan, re­­prezentînd în plus 48.000 lei angajamentul de economii luat peste la începutul anului. A. ROATA, coresp. Tinerețe, entuziasm și pricepere Un om ; un drum în sus; chemare spre perfecțiune — toate răstălmăcite în tinerețe, entuziasm și pricepere. Sun­tem în secția II l-a montaj a Uzi­nei de mașini și unelte agricole „7 No­iembrie“ din Craiova. Tînărul despre care vorbesc in rindurile de față este s­aistru in această secție. 1l cheamă Deliu Ion. Comunist, secretarul orga­nizației U.T.M. în secție, unul din cei mai buni maiștri ai uzinei. Intrăm in subiectul problemei: — Cum v-ați pregătit dv. pentru ca să puteți răspunde așa cum trebuie importanței locului pe care îl deține maistrul în procesul de producție ? — In producție lucrez din anul 1952, adică imediat după ce am ter­minat școala profesională. De abia din iulie anul trecut, după ce am absolvit școala de maiștri in București, am în­ceput să lucrez în acest post impor­tant. In școală m-am pregătit temeinic. Am studiat materialele­ ce priveau di­rect viitorul meu loc de muncă. Asta nu înseamnă că am­­ eglijat pregă­tirea multilaterală, anu­m acea pregă­tire ce îmi permitea să fii în pas cu cele mai noi cuceriri ale științei tehnicii. Această acumulare de cunoș­șt tințe mi-a permis ca atunci char mi-am­ luat postul în primire să am deja un bagaj de experiență. Nu pot să spun că secția unide lucrez acum nu era bine organizată. Pentru noi însă se ridica problema ca ea să fie și mai bine coordonată în procesul de pro­ducție. Și aici am primit sprijin nemij­locit din partea comitetului de partid, din partea colectivului pe care-l conduc precum și din partea inginerilor și tehnicienilor cu un vechi stagiu în producție. Colectivul de care răspund a înțeles treptat, treptat acest lucru , s-a ridicat la necesitatea înțelegerii de a fi în „flux continuu“ la înălțimea cerințelor actuale. — Cum ați înțeles să înfăptuiți sar­cinile ce revin maistrului ca figură centrală în producție? — Aplicăm în mod creator inițiativa tinerilor de la Uzinele „Tudor Vladi­mirescu" din București. Cînd spun a­­cest lucru mă refer la faptul că noi am aplicat această inițiativă la specificul nostru de producție. Colectivul pe care-l conduc se ocupă de remorca­­cisternă pe două axe R.C.­3.6 și suban­­samblele semănătoarei S.U.-29. Revenind la problemă : în ce constă această inițiativă ? Să enumerăm me­todic : organizarea locului de produc­ție. La ce rezultate practice duce acest factor ? Se creează continuitatea înde­plinirii sarcinilor de pian. La atin­gerea reperului amintit concură și alți factori, la fel de importanți. Mă refer la complexul de măsuri tehnico-orga­­nizatorice ca: aranjarea pieselor pe subansamble, aprovizionarea din timp cu materialele necesare și curățenia locului de muncă, in aceeași ordine de idei trebuie menționat obiceiul deosebit de important, încetățenit în rândul co­lectivului nostru. Este vorba de pre­zentarea la lucru cu un sfert de oră înaintea începerii programului zilnic,­­ acest sfert de oră se pune la punct louil de producție, în așa fel incit la ora 7 intrăm în plin în procesul de muncă. — Vă rugăm să ne relatați mai pe larg despre acest ultim factor — Această acțiune a fost dezbătută pe larg de colectivul nostru. Aplicarea ei a cerut din partea muncitorilor un înalt simț de răspundere. Am avut greutăți, dar ele au fost învinse pina la sfîrșit, datorită forței și unității co­lectivului. Să vă dau un exemplu în acest sens: utemistul Ciobanu Traian întîrzia in mod regulat, îngreunînd astfel munca celor­lalți tovarăși din echipă. Sub îndru­marea organizației U.T.M. el s-a în­dreptat însă, s-a o­­bișnuit cu acest e­­fort de conștiință și în prezent este unul din cei mai harnici muncitori. Aș vrea să mai adaug că în colectivul nostru se duce o muncă susținută pentru ridicarea necontenită a calificării. In ultimul timp, mai mulți muncitori au trecut la clase superioare de calificare. — O ultimă întrebare : Toate aceste măsuri duc desigur la îndeplinirea și depășirea planului ? — Lunar, noi îndeplinim planul cu minimum două-trei zile înainte de ter­men. Aceasta ne permite ca în primele zile ale lunii următoare să putem da produse finisate, gata de recepționare ...Acolo în secție, în mijlocul mun­citorilor, am înțeles mult mai bine de ce Deliu Ion este unul din maiștrii cei mai iubiți și stimați ai uzinei. Un sfat, un ajutor în citirea desenului tehnic, o permanentă prezență în sprijinul omu­lui și al producției. Acesta este mais­trul Deliu Ion. Un ultim amănunt: Deliu Ion are numai 28 de ani. Un om , un drum în sus, chemare spre perfecțiune — toate răstălmăcite în tinerețe, entuziasm și pricepere. ION DOBRESCU figum odraid vin țurcUlifie Taraf de muzică populară La căminul cultural din comuna Morunglav, raionul Balș, a luat ființă de curînd un taraf de muzică populară romînească. Tarafului nou înființat i s-a dat denumirea „Doina Citețului". El cuprinde 35 de per­soane. La faza intercomunală a ce­lui de-al șaptelea concurs artistic, noua formație a reușit să se clasifice pentru faza următoare. T. CIORTESCU, coresp. Excursii prin O.N.T. „Carpăți“ Peste 200 de elevi­ de la școlile de opt ani din Ișalnița, Cern­ele, Secui, precum și de la școlile medii nr. 3 Au terminat însămînțările din urgența întîi faptul că cea mai mare parte a suprafeței de teren este ocupată de solul nisipos, a permis membrilor gospodăriei colective din Ciupercenii Moi, raionul Calafat, să treacă cu toate forțele la Însămînțările din a­­ceastă primăvară încă de acum zece zile. Munca bine organizată, pre­cum și pregătirile temeinice efec­tuate le-au dat posibilitatea ca zi­lele trecute să raporteze terminarea insămînțărilor din urgența Întîi pe cele 165 ha. Floarea-soarelui bună­oară, a fost însămînțată pe 135 ha., iar restul de 30 ha. au fost însă­­mințate cu culturi furajere. Paralel cu însămînțările din epo­ca Întîi, colectiviștii, ajutați de că­tre mecanizatorii de la Poiana Mare, au efectuat arături superficiale de primăvară pe aproape 300 ha., pre­cum și grupajul sau tăvălugitul se­mănăturilor de toamnă pe mai bine de 100 ha. ★ ★ GH. BIT­IC­A coresp. Paralel cu insămințarea celorlalte culturi din urgenta inu­i, colectiviștii din raionul Segarcea au terminat zilele trecute Insămințatui ovăzului pe toată suprafata planificată. Gospodăriile a­­gricole colective din Cerăt, Birza, Ra­dovan, Damian și Goicea, au fost pri­mele care au terminat efectuarea aces­tei lucrări. Ajutați de către mecanizatorii de la S.M.T. Birca, colectiviștii din Lipov, același raion, au raportat terminarea insămîntărilor din urgenta Int­i pe cele 100 hectare planificate. Din a­­ceastă suprafata, aproape jumătate a fost însămințată cu culturi furajere, adică cu mazăre, borceag, lucernă nouă. ”­"»­C. ST­AMIN, coresp. Perfecționarea maiștrilor In scopul ridicării continue a ni­velului tehnic al producției și a ro­lului maiștrilor în producție, la Uzi­nele „Electroputere" din Craiova s-a deschis un curs de perfecționare a calificării profesionale a maiștrilor. La acest curs, care va funcționa o dată pe săptămînă, iau parte 145 maiștri din toate fabricile și secțiile uzinelor. Pregătirea maiștrilor se face pe specialități: construcția de ma­șini electrice, strungărie, lăcăhișe­­rie, sudură, turnătorie și altele. și­­ Craiova au făcut o excursie în diferite centre din țară, pentru a cu­noaște frumusețile patriei. Tot prin O.N.T. „Carpați", 350 de colectiviști din raionul Balș și 100 din raionul Craiova, au vizitat timp de trei zile diferite întreprinderi și muzee din București și din alte loca­lități din țară. ★ Ein grup de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Trustul regional de panificație au făcut o excursie timp de trei zile în R. P. Bulgaria. Lectorat de cultură generală în cadrul lectoratului organizat de Comitetul orășenesc pentru cultură și artă Craiova, în colaborare cu Institutul pedagogic de trei ani, de curînd a avut loc o nouă și inte­resantă expunere pe tema: „Mihail Eminescu în lirica universală". Cu acest prilej a vorbit profesorul Au­gustin Z. N. Popa din București. A­­celași conferențiar, care este și au­tor al cărții „Contribuții documen­tare la biografia lui Eminescu" vorbit apoi și în fața studenților de­­ la Institutul pedagogic de trei ani, cărora le-a prezentat felul în care s-a documentat în vederea realizării cărții sale. MIOARA BUZ, coresp. SARCINILE DE PLAN AU FOST­­ REALIZATE Încă de la începutul anului, întrecerea socialistă organizată de comitetul sin­dicatului din fabrică, sprijinit efectiv de comitetul de partid s-a desfășurat perma­nent. Datorită măsurilor organizatorice luate și dragostei cu care colectivul de muncă de aci a lucrat, planul de pro­ducție pe primele trei luni ale anului a fost îndeplinit și depășit. Astfel planul pe luna ianuarie a fost îndeplinit in proporție de 104,43 la sută la producția globală și în proporție de 105,59 la sută la producția marfă. Și pe luna fe­bruarie, cu toate greutățile timpului ne­favorabil din punct de vedere al apro­vizionării cu materie primă, planul pro­ducției globale a fost îndeplinit în pro­porție de 100,3 la sută, iar cel al pro­ducției marfă în proporție de 100 la sută. Harnicii noștri croitori au pornit și pe luna martie cu avînt sporit în muncă reușind să îndeplinească pianul la producția globală în proporție de 107,3 la sută, iar la producția marfă în proporție de­­05,9 la sută! Pianul trimestrial a fost realizat cu 104,11 și respectiv cu 104 la sută. Unele colective ale secțiilor din fa­brică au raportat îndeplinirea planului trimestrial cu trei și patru zile înainte de termen. Printre acestea amintim co­lectivele de muncă de la secțiile a II-a uniforme școlare și a V-a paltoane-par­­desie care au îndeplinit planul pe pri­mul trimestru al anului cu patru zile înainte de termen iar colectivul de mun­că de la sala de croit cu trei zile îna­inte de termen. In tot cursul acestui trimestru, secția a ll-a uniforme școlare, condusă de a­­jutorul de meșter Gheorghe Dulea și controlorii de calitate Oprea Bulea și Florea Negrilă a fost în permanentă întrecere pentru depășirea sarcinilor de pian, realizarea de economii și lucru de calitate șile altfel, steagul de secție fruntașă pe fabrică ce se află aci de mai mult timp dovedește hărnicia co­lectivului acestei secții fruntașe. La sfîrșitul fiecărei luni, muncitorii de la această secție au predat peste pian între 500 și 1000 de uniforme școlare. Printre cei care au muncit cu deose­bită rîvnă pentru obținerea acestor re­zultate, trebuie să amintim pe Viorica Stănciuc, Constantin Cauc, Fiorea Pău­nică, Elena Gheorghe și alții. Pentru cei din secția uniforme șco­lare, concurenți în cucerirea locului de secție fruntașă pe fabrică sunt croitorii de la secția paltoane-pardesie. Principa­lul obiectiv al întrecerii în care sunt an­trenați, este calitatea produselor. ANGAJAMENTELE PRIND VIAȚA. La începutul anului, cu prilejul dez­baterii cifrelor de plan, colectivul de muncă al sălii de croit și preparații și-a luat angajamentul de a îmbunătăți con­tinuu calitatea semifabricatelor, de a îndeplini planul anual cu cinci zile îna­inte de termen și de a obține economii în valoare de 250.000 lei. Una din măsurile tehnico-organizato­­rice luate de conducerea întreprinderii a fost aprovizionarea cu materie primă și materiale auxiliare încă din luna de­cembrie 1962. Avînd la baza întrecerii socialiste obiective bine stabilite, a fost necesară organizarea ei temeinică, atît individual, pe echipe cît și între schimburi. In urma acestor măsuri, pe primul trimestru pla­nul de producție a fost îndeplinit cu trei zile înainte de termen. De asemenea s-au realizat economii în valoare de 100.000 lei. La aceste economii au contribuit în mod deosebit tovarășii Ștefan Teodor și Marin Troceanu care au aplicat metoda de șablonare pe lățimi de stofă, pentru folosirea rațională a materiei prime. CONSTANTIN AMZA, — maistru AUREL COANDEȘ — ajutor maistru De­­ fabrica de confecții „I. C. Frimu“-Craiova (T) ölt ul de. eeeespotidenti twin atari transmite : Cercetarea științifică cit mai aproape de problemele producției Societatea socialistă, spre deosebire de cea capitalistă, este socie­tatea care se construiește conștien­t, cu participarea maselor largi con­duse de partidul clasei muncitoare. Pentru construirea conștientă se ce­re însă cunoașterea cit mai protu­n­dă a fenomenelor, a legilor ce gu­vernează natura. De aici necesitate­a de ridicare a cercetărilor stiintifice pe trepte și mai înalte. In epoca no­astră, știința încetează de a fi nu­mai un auxiliar al producției. In noile condiții de construcție a socialis­mului și comunismului, după cum se arată in programul P.C.U.S., „A­­plicarea științei devine factorul hol Orilor în creșterea puternică a for­țelor de producție ale societății“. Se realizează astfel geniala previzi­une a lui Karl Marx, potrivit căreia știința „devine tot mai mult o ne­mijlocită formă materială de producție". In etapa actuală de dezvoltare a țării noastre, etapa desăvirșirii con­strucției socialismului — oamenii muncii, întregul popor depun efor­turi pentru îndeplinirea mărețelor sarcini trasate prin Directivele ce­lui de-al 111-lea Congres al P.M.R. In anul acesta trebuie să producem 4,7 milioane tone griu și 7,5 mili­oane tone de porumb. Iată deci numai doua sarcini care stau în fata oamenilor muncii de pe ogoa­rele patriei noastre: Partidul și guvernul au asigurat condițiile pentru realizarea acestor sarcini. Cantități tot mai mari de îngrășăminte chimice, de semințe din soiuri de înaltă productivitate, tractoare și mașini agricole tot mai moderne, intră în dotarea agricul­turii noastre. Cu cit mijloacele de realizare a producției se dezvoltă, cu cît mai mult se face simțită ne­cesitatea tăinuirii tehnicii, cu atît mai mult cîmpul de activitate ști­ințifică se mărește, cu atît mai de neseparat devine știința de practică. In regiunea noastră sînt nume­roase exemple care scot în evidență rolul științei în realizarea și depă­șirea sarcinilor de plan. Așa spre exemplu, cu toate condițiile cli­matice nefavorabile din anul tre­cut, mai mult de 25 de unități a­gri­­cole socialiste, de pe suprafața de 10.300 ha au realizat în medie peste 2000 kg grîu la ha. Dintre acestea, numeroase unități agricole socialis­te cum sunt G.A.S. Afumați, Gîrla Mare și altele au obținut mai mult de 3100 kg grîu la ha, iar la G.A.S. Băilești, Botoșești-Paia și altele s-au realizat peste­­ 500 kg » nimic boabe la ha. Mai mult de 4400 kg porumb-boabe la ha au obținut și gospodăriile colective din Negoi și Rast, raionul Băilești, Măceșii de Sus, raionul Segarcea și multe al­te gospodării colective. Cînd însă porumbul s-a cultivat­ în sistem iri­gat producția a depășit 10.000 boabe la ha. Așa este cazul la Sta­­g­țiunea experimentală Șimnic, la Stațiunea experimentală din­ Caracal și alte unități agricole socialiste. Din cele relatate, se poate deci trage concluzia că producția agri­colă nu cunoaște limită, pentru că nelimitate sunt înseși mijloacele pe care știința și practica le pun in slujba producției. Recenta sesiune științifică organizată la nivelul re­giunii, care timp de patru zile a dezbătut probleme vitale pentru dezvoltarea agriculturii din Oltenia, a scos în evidență mai mult efec­tul nelimitat al producției. Cele peste 35 de referate și comunicări prezentate în cadrul secției de ce­reale și plante tehnice au înarmat pe participanți cu suficiente metode dee ridicare a producției ''"arsid­erăm suficient să arătăm ca, dacă pînă acum, în condițiile a­­griculturii neirigate, furajarea ani­malelor cu nutrețuri masă­ verde în perioada de vară constituia o pro­blemă, în cadrul agriculturii irigate această problemă se rezolvă cu suc­ces. Rezultatele obținute la Stațiu­nea Șimnic prin cultivarea porum­bului masă­ verde în miriștea griu­lui în condiții de irigare, la plafo­nul de 80 la sută din capacitatea de apă de cîmp s-au asigurat pro­ducții de 37.000—46.800 kg masă­­verde la hectar. Deci, masă­ verde cu care pot fi hrănite circa 20 vaci Ji o lună. Nisipurile din sudul regiunii în suprafață de circa 200.000 ha , sunt, în general, terenuri slab productive. Dacă însă li se aplică în complex lucrările agrotehnice puse la dispo­ziția producției de către cercetăril­e științifice, pot deveni terenuri cu capacitate productivă ridicată. Producția de 4500 kg porumb-boabe la ha și peste 2800 kg secară verde la ha în condiții de neirigar­e ob­ținute la punctul experimental Tîm­­burești sunt dovadă că acolo unde practica producției îmbrățișează cu toată încrederea rezultatele expe­riențelor științifice, producțiile pot fi mari chiar și pe terenurile con­siderate slab productive. Fertiliza­rea nisipurilor prin aplicarea în­grășămintelor verzi cu lupin alb în Ing. POPESCU ”. ION șef de lucrări la Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“ Craiova. (Continuare în pag­i-a) Brigadă fruntașă La gospodării” colec­tivă „30 din comuna Decembrie- Melinești, raionul Filiași, se acor­dă multă atenție munci­lor agricole de primă­vară. Pînă zilele trecute aci au fost însămînțate cu ovăz, mazăre și alte culturi peste 150 iar pomii fructiferi ha., au fost plantați pe 50 ha. Colectiviștii din bri­gada tov. Nicolae Roșu s-au evidențiat în deosebit la aceste mod lu­crări. V. CREȚOIU, coresp. Q-n. o­ a. a a­tu­n­ci BOGAT PROGRAM CULTURAL Pentru elevii Școlii medii nr. 5 din Craiova, vacanta de primă­vară a adus un bogat program de manifestări cultural-artistice, va­riate și interesante, desfășurate în cadrul clubului școlii. Pe toată durata vacanței de pri­măvară elevii pot juca șah, tenis de masă, vizionează filme în co­lectiv, participă la seri literare etc. De pildă, la o asemenea seară li­terară a fost prezentat romanul „Mama" al lui Maxim Gorki, cu prilejul împlinirii a 95 de ani de la nașterea marelui seriitor. Intr-o altă zi a fost organizată o audi­ție muzicală la care elevii au­ Par­ticipat cu mult interes. Tot din programul vacantei mai ac parte și vizitele pe care elevi le fac la diferite întreprinderi si institutii. GH. NE’lE$r coresp. PRIETENII­­LORILOR Vacanta de primăvară constituie și pentru elevii școlilor din comuna Timna, raionul Strehaia, un minu­nat prilej de odihnă, de activități extrașcolare. Și programul acestei vacante elevii și-au trecut și un alt punct, asupra căruia ne oprim puțin: este vorba de amenajarea grădinii și po­cului de Hori din fața școlii de către pionierii din cercul „Prietenii for Hor". Deși tim­pul nu a fost favorabil, totuși,elevii acestui cerc s-au stră­duit să­ pregătească terenul, precum și florile necesare, în așa lol Incit In momentul cînd timpul se va in­­calzi să treacă imediat­­ amenaja­rea rondurilor de flori Desigur, în programul vacanței de primăvară șun trecute și alte acțiuni, ca de pidă : vizitarea unor G.A.S.-uri și d.A.C.-uri, vizionări de filme în selectiv, plantări de pomi ete. R. DIACONU, coresp. PE SCENA CĂMINULUI CULTURAL Elevii școlilor de cultură gene­rală și profesionale sosiți în va­canță în satul Cleanov comuna Carpen, raionul Vînju Mare, își pietrec vacanta în mod interesant și educativ. Ei au reușit de pildă, să organizeze in cadrul căminului cultural o brigadă artistică de agi­tație din care fac parte elevii: Ghindă Alexandra, Emanoil Lucre­­tia, Răducan Maria, Matiac Con­stantina, Ivănoiu Constantina, Bojin Angela, Macovei Lucia și Tună Maria, in realizarea acestei brigăzi, elevii au fost ajutați de directorul căminului cultural. ȘTEFAN MARIA, elevă. SPECTACOLE PENTRU CEI MICI Elevi își petrec vacanța de primăvară avînd la dispoziție clu­buri, săli de sport, biblioteci, săli de spectacole. Pentru a contribui la întocmirea cit mai atractivă a programului pentru perioada va­cantei, conducerea Teatrului de păpuși din Craiova și-a intensi­ficat activitatea in actuala pe­rioadă. In acest scop s-a stabilit să fie prezentate piese ca: „Expediția lui Gămălie", „Gîscănei", „Harap Alb", „Găinușa harnică" și altele, cu teme potrivite pentru momen­tul în care se găsesc elevii. Pe lângă spectacolele ce se vor prezenta în Craiova, colectivul mitului va face și deplasări pen­tru a prezenta piesele amintite ?­ în alte localități din regiune. Și acum ultima noutate, în a­­ceastă vacanță micii spectatori vor avea posibilitatea să o nouă premieră a teatrului vadă păpuși cu piesa: ,­Alfabet îm­de­părat". D­r. IONEL, coresp. INTR-O ZI - 500 KG FIER VECHI Elevii Școlii de opt ani din co­muna Orlea raionul Corabia, organizat pe timpul vacanței au susținut o acțiune de stringere a o fierului vechi. In prima zi de va­cantă­ri au strins 500 kg de fier vechi. In altă zi a vacanței, ele­vii din această localitate au asis­tat la o interesantă expunere făcută de un lucrător al miliției raionale Corabia, din care au în­vățat multe lucruri folositoare in privința circulației copiilor pe drumurile publice din orașe și sate. C. Bl CU coresp.

Next