Inainte, ianuarie 1964 (Anul 21, nr. 5864-5888)

1964-01-03 / nr. 5864

^ = ISBUL XX­­ NR. 5864­4 PAGINI 20 BANI VINERI *­ANUARIE 1964 zb­er la muncă planului pe - m ----- prima zi de muncă în x_ — <Z cu mîndria de a se ști rău-B- mm 11 in­ însemnate succese în anul »—x«=— curînd, oamenii muncii din —­­ si»—;î­nzinele regiunii noastre se locurile lor de muncă, în su­­c dorința de a dezvolta aceste fi~ ^ «S­e a înscrie în calendarul din s' . î n­ d­­ezbînzi ale muncii lor i­ entuziaste pentru înfăptui­ ■ rac ~B.^Arîrîlor celui de-al lll-lea —» ■ partidului, pentru desăvîr­ș_ j^sferucției socialiste în scumpa SE» —1 “tine. — 1­­»­fir obținute în anul ce s-a mai «creat o bază solidă pentru _ —- ----------------— 1 în anul în care am pășit. In ^^gz^B«__L_ seamă asupra înfăptuirii h­­ar rie Stat pe anul 1963 și cu 3B M »»lanul de Stat pe anul 1964. » M­­—« de tovarășul Ion Gheorghe m . — lucrările recentei sesiuni H ^^dunări Naționale se subli­— „Sarcinile Planului de Stat __ IB_ € 364 au fost examinate în lu­» >• 5 — «s­­tivelor prevăzute de Direc­t ■ ■——% ^=rresului și a realizărilor de­­~m­­ mo­x­imii patru ani, ținînd seama m — ■ S î^lul economiei, de resursele i» și financiare existente. Rit­m_ kT­azaut constituie, în continuare, — —caracteristică a dezvoltării «z =g ___ Producția industrială în H de 1,95 ori mai mare decît H_ *1>59, ceea ce arată că sarcina­­ m. 1 «r­ — cel de-al lll-lea Congres, de *— ~ 1B jg­n­­­e în 1965 o producție de 2,1 « —nare decît în 1959, va fi în­— b­ an ■ muncii din regiunea noas­^di­rsit în noul an avînd în față — m­­ BEr ~ și însuflețitor program de 3B==^" Vanul producției globale in­— ~ xi regiunea Oltenia va crește ==*.« cu 17,6 la sută față de —­­m­—t^vii însemnate au de înfăp­—— «est an constructorii de ma­­^^»avataj electrotehnic, cei din ■ tractivă, colectivele din in­mm._.=izi­­­ oară și alimentară, din ton­—— -tsk—x ■ le de activitate. Astfel, pro-Hi «^construcția locomotivelor Die­_^x=---- ■ e crește în acest an față de­­ 4,5 la sută; la transforma­­—■ cu 11,7 la sută; la vagoane » instruite producția va crește 1­ sută ; la extracția de lignit --------— «IC»,0 la sută, iar la grafit con­— m m 247,8 la sută; la parchete B sută; la ulei comestibil cu — suta ; la paste făinoase cu — — —— —­­* ■ i^pta pentru consum­ cu — —^m.­­Ii etc. ^x_ ~ ~ «crea din vreme­a sarcinilor 1964, dezbaterea lor amă­­­ S­t —x toate colectivele de între­­g «l­i creat condiții ca din prima în îndeplinirea anul 1964­ zi a noului an să se asigure o des­fășurare ritmică a producției, să se treacă la muncă temeinică și orga­nizată pentru îndeplinirea exemplară a planului. In acest an, așa cum se prevede în Planul de Stat, productivitatea muncii în comparație cu anul 1963 va spori cu 9,2 la sută în industrie și cu 7,2 la sută în construcții. Pentru aceasta, este nevoie să se asigure folosirea cât mai din timp a capacităților de producție în tot cursul anului, prin îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale, buna organizare a muncii, ridicarea califi­cării muncitorilor și însușirea tehnicii moderne, modernizarea și ridicarea randamentelor în exploatare­a mașini­lor și utilajelor, folosirea largă de pro­cedee moderne de lucru etc. Este de asemenea important ca fie­care colectiv de întreprindere să dez­volte experiența dobîndită pîn­ă acum în lupta pentru economii la prețul de cost și pentru beneficii peste plan, a­­ceasta fiind calea principala de a spori resursele financiare ale statului nece­sare programului de investiții și creș­terea in continuare a nivelului de trai al populației. Îndeplinirea întocmai a sarcinilor pe care Planul de Stat pe 1964 le prevede în legătură cu redu­cerea prețului de cost care să fie con­tinuată în ritm­­ susținut lupta pentru micșorarea consumurilor specifice de materii prime și materiale, diminuarea procentului de rebuturi, eliminarea ori­căror cheltuieli inutile, negospodărești. Lupta pentru înalta calitate a produse­lor și lărgirea sortimentelor este o sarcină esențială a întregii noastre economii naționale și ea trebuie să se afle pe primul plan în preocupările și activitatea fiecărui colectiv în vederea satisfacerii in cît mai mare măsură a cererii de consum. In acest an, prin grija organizații­lor de partid și a comitetelor sindica­telor, întrecerea socialistă să cunoască un și mai mare avînt, să-și sporească continuu eficiența, devenind o și mai largă tribună de stimulare și răspîn­­d­ire a inițiativelor și metodelor valo­roase. Anuul 1964 are o mare însemnătate pentru îndeplinirea în bune condiții a Diectivelor celui de-al III-lea Congres al par*­­jurul. Muncind cu elan și abne­­z­ie sub conducerea partidului, des­­fășurând o rodnică activitate în toate domeniile, să facem ca noul an de muncă , să însemne un an de noi și mărețe înfăptuiri in lupta pentru înflo­rirea economică și culturală a țării, pentru desăvîrșirea construcției socia­lismului în patria noastră. ín interiorul ziarului. — Carnavalul grației și gingă­șiei (pag. 2­). — Activitatea rodnică a unui comitet de Cruce Roșie (pag. 2-a). — In inima munților pulsează viața (pag. 2-a). — La G.A.C. din Goicea Mare. Perseverență și interes la învăță­­mîntul agrozootehnic (pag. 2-a). — La Uzinele „Electroputere" Craiova. Decalaj între secțiile de producție (pag. 3-a). st anul dau­ăzeci Revelionul anului douăzeci a fost sărbătorit specific fiecărui colectiv. Cu gîndul la viitoarele bucurii ale muncii și vieții au întîmpinat anul 1964 constructorii de mașini și apa­­rataj electrotehnic de la „Electropu­­tere". Sub constelația sondelor și-au petrecut noaptea Anului Nou petro­liștii de la Țicleni. Dar pe lîngă tradiționalele sărbători și petreceri tovărășești, nu trebuie să uităm că în acele clipe, există sectoare unde activitatea nu încetează niciodată. Rîndurile de față sînt dăruite unor asemenea oameni care în pragul anu­lui douăzeci de la Eliberare au do­­bîndit primele bucurii ale muncii. PE ARTERE DE METAL... ...ce zboară parcă, brăzdînd întinsul patriei, ceferiștii, sînt la datorie. A­­cele ceasornicului indică miezul nop­ții. Locomotiva cu seria 142.017 în marchiza căreia se găsesc comunistul Iulian Bib­u — mecanic și Ion Ene — fochist așteaptă în stația Craiova, sosirea trenului pe care-l vor remorca pe distanța Craiova — București. Clipele trec cu repeziciune. Trenul a sosit. A fost schimbată locomo­tiva. Noul echipaj e gata de drum. Impiegatul de mișcare Nicolaie Ioni­­șor ii urează tradiționalul „LA MULȚI ANI!". După aceea paleta a dat cale liberă primului tren pe anul 1964. PĂDURARII ADÂNCURILOR Oamenii sondelor au consemnat în această noapte succese noi. Spre rafinăriile patriei au plecat de la Țicleni, Bîlteni, Craiova etc. primele tone de țiței — producție 1964. In șantierele de foraj au fost obținute succese noi. Primii metri săpați, primele sonde raportate ter­minate. Sonda nr. 502 — brigadier Ion I. Popescu, a fost să­pată numai în 40 de zile. Dar nu numai atît, în noaptea revelio­nului brigada a terminat cea de-a 7-a sondă ; 12.950 metri săpați în anul 1963 față de 9.500 metri forați în 1962. O nouă sondă cu aur negru pe meleagurile Olteniei. AVEȚI LEGĂTURĂ CU.... In noua centrală telefonică auto­mată de la Tg. Jiu dată în folosință zilele trecute se lucrează din plin. Comenzile sunt servite operativ de către tinerele operatoare. — Meteorul ? — Aveți legătura cu Craiova. La Craiova operatoarele Gheor­­ghița Poienaru, Victoria Dragu, su­praveghetoarea Elisabeta Aleca și al­tele­ deservesc comenzile una după alta. Unitățile care transmit știrile meteorologice din Tg. Jiu, Tr. Seve­rin, Drăgășani, Rm. Vîlcea, Calafat, Băilești etc. primesc comenzile ope­rativ. Zorii anului douăzeci de la Elibe­rare consemnează primele biruinți ale șesenalului. F­­LOREA C. MOȚOC ORAȘUL ÎN MINIATURA 1 ■ M —fer-o adevărată poveste, —B=t­ineretului din Craiova a­pă­­noapte orășelul copiilor.­ele­­ » ■ ți s-au deschis în zori­i­ să —— 11,1 k cu ospitalitatea-i tradiținală — — curioasă de copii, și în față li s-a deschis plină de feerie priveliștea orașului miniatural. La intrare, le-a întîmpinat un fel de pie­destal pe care e așezat... globul pă­­mîntesc. In jurul lui se învîrte neîn­cetat o rachetă argintie. Neluța și mama ei se opresc cîteva clipe să ad­mire ingenioasa construcție. între­bările curg cu du­iumul : — Cine a făcut, m­âinicuța, gogo­loiul ăsta mare ? — Meșterii l-au făcut. — Tot ei au fă­cut și racheta ? becuri luminoase, multicolore, plin de jucării, steluțe și panglici lucitoare, el e una dintre cele mai mari atracții ale orășelului. Alături, se află Moș Ge­­rilă — un uriaș cu barba albă, cu sa­cul doldora de jucării. Copiii dau buz­na în jurul lui. Oprit parcă în fața bradului, moșneagul îi privește plin de bunătate pe micuții ceva mai mari de-o șchioapă. Neluța vrea neapărat să-l sorcovească, să-i ureze moșului „Bun venit“ ! ...Peste tot se aud explozii de bucu­rie, rîsete. E zarvă mare de copii. Din această cauză se pare că vulpile din grădinița zoologică a orășelului nu știu unde să-și mai ascundă coada lor cea lun­gă. Neluța e și ea prezentă aici, un­­de-i cunoaște... personal pe „coana" vulpe, pe iepurele Buzilă și pe confrații tea de văzut . Așezate din loc în loc, panourile mari, cu izbutite desene mul­ticolore, povestesc micuților vizitatori despre cumătră­vul pe care a trecut stopul pe roșu și s-a accidentat, des­pre pățania ștrengarilor care bat min­gea pe stradă, despre întîmplarea pli­nă de haz a copilului care nu vrea să se spele și despre cîte și mai cîte altele. Dar un orășel fără dulciuri, fără­ fructe, fără jucării, nu s-a mai pomenit și de aceea meșterii arhitecți au avut grijă să ridice aici un... întreg com­plex comercial. Tonetele și chioșcurile sînt găzduite de... clădiri de basm, buturugi, cuburi și ciuperci, care pun la dispoziția­ celor mici tot ceea ce le poftește inima. Neluța și-a luat și ea bomboane... Ar fi dorit apoi să se dea în scrinciob cu alți copii, dar o voce puternică, ve­nită dinspre televi­zorul uriaș, care a­­dăpostește Teatrul de păpuși, îi atrase atenția: „Atențiune, atențiune! Peste cî­teva minute sosește Moș Gerilă o Tct intr-un suflet alergat pînă într-acolo, fetița In fata uriașului ecran și-a fă­cut, in sfirșit, spariția moțul. Cu vocea "TaiP~zndra»a­­­ strecurată printre mustățile-i­n pline de o fetița de vreo cinci ani­­abia a așteptat evenimentul la sfîrșit, spre marea ei bucu­— Tot­ tot ce vezi e făcut de ei, de oameni .mamă I­ nromomiară N»! ie-a C2 ® O T Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu­ rostită la posturile de radio și tei­ cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, în mijlocu­l familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate do­meniile construcției socialiste. Lu­crările Marii Adunări Naționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea producției industriale și agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în func­țiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de lo­cuințe, spitale, școli și alte instituții de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, no­­i intem­, totodată, conștienți de greutățile ce mai trebuie învinse intr-un sector sau altul al activității noastre. Construim doar o socie­tate nouă. Punem o temelie trai­nică făuririi bunăstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună credință, care știe de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi lumi­noase pășim, este însuflețit de dorința de a depune eforturi neo­bosite și perseverente pentru a-și aduce din plin contribuția la în­făptuirea obiectivelor mărețe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om al muncii tot mai bună și mai îndestulată. In viața internațională, anul de care ne despărțim a marcat importante succese pentru forțele păcii și socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansam­blu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexisten­ței pașnice intre statele cu orîn­­duiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destin­derii internaționale și promovării unor relații multilaterale între toate țările. Republica Populară Romînă, ca și celelalte state socialiste Și alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi pași în această direcție pe arena inter­națională. Țările sac familie, în­ înalte idee noscut om« tră, sistem­ joacă un a păcii și în societății « crescîndă 1 greșului ca teristică fu internaționi Dragi tc In nume al Partidu al Consili­­ernului F mine, adr«­toare, vre inginerilor unități ai știință, ai tineretului nostru pe felicitări . Tuturor un an bu­pă prop se vesteșt paharul p noastre p Iubiți b­ani I Primirea la Consiliul de Stat a misiunilor diplomatice din R. P. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marți la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Romînă. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer au mulțumit pentru felicitările și urările exprimate și s-au întreținut îndelung, într-o atmosferă cordială, prie­tenească, cu șefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a constatat cu satisfacție că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru țara noastră, iar pe plan inter­național a marcat un nou­­ dintre state. Anul care se în­că politica de coexistență paș­buie continuată. R. P. Romînă va acorda­­ cărui pas în direcția destini reglementării pe cale pașnică­ționale, în scopul consolidări Tovarășii Gheorghe Gheor, au toastat pentru pace și au fericire și prosperitate. REVELION 1964 Oamenii muncii din orașul Craiova, fie ei muncitori, ingineri sau tehni­cieni de la „Electroputere", sau con­structori ai marelui Combinat chimic, sau din oricare alte întreprinderi, ti­­­­neri craioveni — muncitori, elevi, studenți — toți, din toate sectoarele de activitate au întîmpinat noul an cu deosebite succese în muncă și în învățătură. Și acum, în noaptea Anu­lui Nou, iată-i în mijlocul tovară­șilor de muncă sau în mijlocul fami­­­­liei, împreună cu părinții, rudele sau copiii lor, despărțindu-se sărbătorește de minunatul an — 1963 și întîmpi­­nînd cu emoție și hotărîrea de a ob­ține noi succese în muncă noul an — 1964. Scăldată în lumina feerică a reflec­toarelor și a becurilor multicolore ce îm­podobesc bradul, sala Casei prietenie romîno-sovietice își așteaptă, cu nerăb­dare parcă, oaspeții. Și iată-i că au so­sit. Printre invitați îi întîlnim pe ce mai buni tineri muncitori, maiștri, ingi­neri, fruntași în muncă din orașul Cra­iova. Unii sînt constructori ai marelui Combinat chimic din Craiova , alții sînt tineri evidențiați în muncă de la „E­­lectroputere" sau „7 Noiembrie" , I.I.S. „Independența" sau de la întreprinderea poligrafică Oltenia. „Orele 21. Toc. Flo­­rea Iancu — prim­­secretar al Comitetu­lui orășenesc UTM, anunță deschiderea revelionului tinere­tului, felicită tinerii pentru frumoasele succese obținute în producție, în învă­țătură, în activitatea de organizație obștească și le area­și­ză spor la muncă și succese din ce în ce mai frumoase în noul an. Aproape 300 de pahare sus ri­dicate se ciocnesc. A­­poi se încinge o horă în jurul pomului de iarnă frumos împo­dobit ce străjuiește sala. Dansul con­tinuă. Tangouri, valsuri... De sus ninge cu beteală și coafere. Tinerii perechi, perechi, băieți și fete, sunt deodată în­fășurați în dans cu ghirlande colorate. La mese, la fel ca și preparatele, sunt „gustoase“ și... glumele și întreaga ani­mație și veselie. ...Ultimele minute ale anului. Tinerii părăsesc mesele și trec în sala mare de dans. Aici, grupați în fața televizorului, ascultă cu atenție cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul A­­nului Nou. Pe fețele tuturor citești emo­ția și hotărîrea ca în noul an să obțină în producție rezu­ltate și mai bune, să-și consacre tot entuziasmul și elanul lor pentru a-și­­ aduce din plin și în 1964, contribuția la avântul economiei noastre socialiste. Apoi, pe ecran apare cadranul ceasului, liniște, zi vesele, mi­leuniu :­­ MULȚI A Paharele tru rezulți­tru succes Dansul pe scena Boureanu ! Ansamblul care interp După horă se cunoaște că-i vor despre revelionul tineretului.

Next