Inainte, ianuarie 1964 (Anul 21, nr. 5864-5888)
1964-01-03 / nr. 5864
^ = ISBUL XX NR. 58644 PAGINI 20 BANI VINERI *ANUARIE 1964 zber la muncă planului pe - m ----- prima zi de muncă în x_ — <Z cu mîndria de a se ști rău-B- mm 11 in însemnate succese în anul »—x«=— curînd, oamenii muncii din — si»—;înzinele regiunii noastre se locurile lor de muncă, în suc dorința de a dezvolta aceste fi~ ^ «Se a înscrie în calendarul din s' . î n dezbînzi ale muncii lor i entuziaste pentru înfăptui ■ rac ~B.^Arîrîlor celui de-al lll-lea —» ■ partidului, pentru desăvîrș_ j^sferucției socialiste în scumpa SE» —1 “tine. — 1»fir obținute în anul ce s-a mai «creat o bază solidă pentru _ —- ----------------— 1 în anul în care am pășit. In ^^gz^B«__L_ seamă asupra înfăptuirii har rie Stat pe anul 1963 și cu 3B M »»lanul de Stat pe anul 1964. » M—« de tovarășul Ion Gheorghe m . — lucrările recentei sesiuni H ^^dunări Naționale se subli— „Sarcinile Planului de Stat __ IB_ € 364 au fost examinate în lu» >• 5 — «stivelor prevăzute de Direct ■ ■——% ^=rresului și a realizărilor de~m moximii patru ani, ținînd seama m — ■ S î^lul economiei, de resursele i» și financiare existente. Ritm_ kTazaut constituie, în continuare, — —caracteristică a dezvoltării «z =g ___ Producția industrială în H de 1,95 ori mai mare decît H_ *1>59, ceea ce arată că sarcina m. 1 «r — cel de-al lll-lea Congres, de *— ~ 1B jgne în 1965 o producție de 2,1 « —nare decît în 1959, va fi în— b an ■ muncii din regiunea noas^dirsit în noul an avînd în față — m BEr ~ și însuflețitor program de 3B==^" Vanul producției globale in— ~ xi regiunea Oltenia va crește ==*.« cu 17,6 la sută față de —m—t^vii însemnate au de înfăp—— «est an constructorii de ma^^»avataj electrotehnic, cei din ■ tractivă, colectivele din inmm._.=izi oară și alimentară, din ton—— -tsk—x ■ le de activitate. Astfel, pro-Hi «^construcția locomotivelor Die_^x=---- ■ e crește în acest an față de 4,5 la sută; la transforma—■ cu 11,7 la sută; la vagoane » instruite producția va crește 1 sută ; la extracția de lignit --------— «IC»,0 la sută, iar la grafit con— m m 247,8 la sută; la parchete B sută; la ulei comestibil cu — suta ; la paste făinoase cu — — —— —* ■ i^pta pentru consum cu — —^m.Ii etc. ^x_ ~ ~ «crea din vremea sarcinilor 1964, dezbaterea lor amă St —x toate colectivele de întreg «li creat condiții ca din prima în îndeplinirea anul 1964 zi a noului an să se asigure o desfășurare ritmică a producției, să se treacă la muncă temeinică și organizată pentru îndeplinirea exemplară a planului. In acest an, așa cum se prevede în Planul de Stat, productivitatea muncii în comparație cu anul 1963 va spori cu 9,2 la sută în industrie și cu 7,2 la sută în construcții. Pentru aceasta, este nevoie să se asigure folosirea cât mai din timp a capacităților de producție în tot cursul anului, prin îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale, buna organizare a muncii, ridicarea calificării muncitorilor și însușirea tehnicii moderne, modernizarea și ridicarea randamentelor în exploatarea mașinilor și utilajelor, folosirea largă de procedee moderne de lucru etc. Este de asemenea important ca fiecare colectiv de întreprindere să dezvolte experiența dobîndită pînă acum în lupta pentru economii la prețul de cost și pentru beneficii peste plan, aceasta fiind calea principala de a spori resursele financiare ale statului necesare programului de investiții și creșterea in continuare a nivelului de trai al populației. Îndeplinirea întocmai a sarcinilor pe care Planul de Stat pe 1964 le prevede în legătură cu reducerea prețului de cost care să fie continuată în ritm susținut lupta pentru micșorarea consumurilor specifice de materii prime și materiale, diminuarea procentului de rebuturi, eliminarea oricăror cheltuieli inutile, negospodărești. Lupta pentru înalta calitate a produselor și lărgirea sortimentelor este o sarcină esențială a întregii noastre economii naționale și ea trebuie să se afle pe primul plan în preocupările și activitatea fiecărui colectiv în vederea satisfacerii in cît mai mare măsură a cererii de consum. In acest an, prin grija organizațiilor de partid și a comitetelor sindicatelor, întrecerea socialistă să cunoască un și mai mare avînt, să-și sporească continuu eficiența, devenind o și mai largă tribună de stimulare și răspîndire a inițiativelor și metodelor valoroase. Anuul 1964 are o mare însemnătate pentru îndeplinirea în bune condiții a Diectivelor celui de-al III-lea Congres al par*jurul. Muncind cu elan și abnezie sub conducerea partidului, desfășurând o rodnică activitate în toate domeniile, să facem ca noul an de muncă , să însemne un an de noi și mărețe înfăptuiri in lupta pentru înflorirea economică și culturală a țării, pentru desăvîrșirea construcției socialismului în patria noastră. ín interiorul ziarului. — Carnavalul grației și gingășiei (pag. 2). — Activitatea rodnică a unui comitet de Cruce Roșie (pag. 2-a). — In inima munților pulsează viața (pag. 2-a). — La G.A.C. din Goicea Mare. Perseverență și interes la învățămîntul agrozootehnic (pag. 2-a). — La Uzinele „Electroputere" Craiova. Decalaj între secțiile de producție (pag. 3-a). st anul dauăzeci Revelionul anului douăzeci a fost sărbătorit specific fiecărui colectiv. Cu gîndul la viitoarele bucurii ale muncii și vieții au întîmpinat anul 1964 constructorii de mașini și aparataj electrotehnic de la „Electroputere". Sub constelația sondelor și-au petrecut noaptea Anului Nou petroliștii de la Țicleni. Dar pe lîngă tradiționalele sărbători și petreceri tovărășești, nu trebuie să uităm că în acele clipe, există sectoare unde activitatea nu încetează niciodată. Rîndurile de față sînt dăruite unor asemenea oameni care în pragul anului douăzeci de la Eliberare au dobîndit primele bucurii ale muncii. PE ARTERE DE METAL... ...ce zboară parcă, brăzdînd întinsul patriei, ceferiștii, sînt la datorie. Acele ceasornicului indică miezul nopții. Locomotiva cu seria 142.017 în marchiza căreia se găsesc comunistul Iulian Bibu — mecanic și Ion Ene — fochist așteaptă în stația Craiova, sosirea trenului pe care-l vor remorca pe distanța Craiova — București. Clipele trec cu repeziciune. Trenul a sosit. A fost schimbată locomotiva. Noul echipaj e gata de drum. Impiegatul de mișcare Nicolaie Ionișor ii urează tradiționalul „LA MULȚI ANI!". După aceea paleta a dat cale liberă primului tren pe anul 1964. PĂDURARII ADÂNCURILOR Oamenii sondelor au consemnat în această noapte succese noi. Spre rafinăriile patriei au plecat de la Țicleni, Bîlteni, Craiova etc. primele tone de țiței — producție 1964. In șantierele de foraj au fost obținute succese noi. Primii metri săpați, primele sonde raportate terminate. Sonda nr. 502 — brigadier Ion I. Popescu, a fost săpată numai în 40 de zile. Dar nu numai atît, în noaptea revelionului brigada a terminat cea de-a 7-a sondă ; 12.950 metri săpați în anul 1963 față de 9.500 metri forați în 1962. O nouă sondă cu aur negru pe meleagurile Olteniei. AVEȚI LEGĂTURĂ CU.... In noua centrală telefonică automată de la Tg. Jiu dată în folosință zilele trecute se lucrează din plin. Comenzile sunt servite operativ de către tinerele operatoare. — Meteorul ? — Aveți legătura cu Craiova. La Craiova operatoarele Gheorghița Poienaru, Victoria Dragu, supraveghetoarea Elisabeta Aleca și altele deservesc comenzile una după alta. Unitățile care transmit știrile meteorologice din Tg. Jiu, Tr. Severin, Drăgășani, Rm. Vîlcea, Calafat, Băilești etc. primesc comenzile operativ. Zorii anului douăzeci de la Eliberare consemnează primele biruinți ale șesenalului. FLOREA C. MOȚOC ORAȘUL ÎN MINIATURA 1 ■ M —fer-o adevărată poveste, —B=tineretului din Craiova apănoapte orășelul copiilor.ele » ■ ți s-au deschis în zorii să —— 11,1 k cu ospitalitatea-i tradiținală — — curioasă de copii, și în față li s-a deschis plină de feerie priveliștea orașului miniatural. La intrare, le-a întîmpinat un fel de piedestal pe care e așezat... globul pămîntesc. In jurul lui se învîrte neîncetat o rachetă argintie. Neluța și mama ei se opresc cîteva clipe să admire ingenioasa construcție. întrebările curg cu duiumul : — Cine a făcut, mâinicuța, gogoloiul ăsta mare ? — Meșterii l-au făcut. — Tot ei au făcut și racheta ? becuri luminoase, multicolore, plin de jucării, steluțe și panglici lucitoare, el e una dintre cele mai mari atracții ale orășelului. Alături, se află Moș Gerilă — un uriaș cu barba albă, cu sacul doldora de jucării. Copiii dau buzna în jurul lui. Oprit parcă în fața bradului, moșneagul îi privește plin de bunătate pe micuții ceva mai mari de-o șchioapă. Neluța vrea neapărat să-l sorcovească, să-i ureze moșului „Bun venit“ ! ...Peste tot se aud explozii de bucurie, rîsete. E zarvă mare de copii. Din această cauză se pare că vulpile din grădinița zoologică a orășelului nu știu unde să-și mai ascundă coada lor cea lungă. Neluța e și ea prezentă aici, unde-i cunoaște... personal pe „coana" vulpe, pe iepurele Buzilă și pe confrații tea de văzut . Așezate din loc în loc, panourile mari, cu izbutite desene multicolore, povestesc micuților vizitatori despre cumătrăvul pe care a trecut stopul pe roșu și s-a accidentat, despre pățania ștrengarilor care bat mingea pe stradă, despre întîmplarea plină de haz a copilului care nu vrea să se spele și despre cîte și mai cîte altele. Dar un orășel fără dulciuri, fără fructe, fără jucării, nu s-a mai pomenit și de aceea meșterii arhitecți au avut grijă să ridice aici un... întreg complex comercial. Tonetele și chioșcurile sînt găzduite de... clădiri de basm, buturugi, cuburi și ciuperci, care pun la dispoziția celor mici tot ceea ce le poftește inima. Neluța și-a luat și ea bomboane... Ar fi dorit apoi să se dea în scrinciob cu alți copii, dar o voce puternică, venită dinspre televizorul uriaș, care adăpostește Teatrul de păpuși, îi atrase atenția: „Atențiune, atențiune! Peste cîteva minute sosește Moș Gerilă o Tct intr-un suflet alergat pînă într-acolo, fetița In fata uriașului ecran și-a făcut, in sfirșit, spariția moțul. Cu vocea "TaiP~zndra»a strecurată printre mustățile-in pline de o fetița de vreo cinci aniabia a așteptat evenimentul la sfîrșit, spre marea ei bucu— Tot tot ce vezi e făcut de ei, de oameni .mamă I nromomiară N»! ie-a C2 ® O T Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu rostită la posturile de radio și tei cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcției socialiste. Lucrările Marii Adunări Naționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea producției industriale și agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcțiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuințe, spitale, școli și alte instituții de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, noi intem, totodată, conștienți de greutățile ce mai trebuie învinse intr-un sector sau altul al activității noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună credință, care știe de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase pășim, este însuflețit de dorința de a depune eforturi neobosite și perseverente pentru a-și aduce din plin contribuția la înfăptuirea obiectivelor mărețe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om al muncii tot mai bună și mai îndestulată. In viața internațională, anul de care ne despărțim a marcat importante succese pentru forțele păcii și socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenței pașnice intre statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaționale și promovării unor relații multilaterale între toate țările. Republica Populară Romînă, ca și celelalte state socialiste Și alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi pași în această direcție pe arena internațională. Țările sac familie, în înalte idee noscut om« tră, sistem joacă un a păcii și în societății « crescîndă 1 greșului ca teristică fu internaționi Dragi tc In nume al Partidu al Consiliernului F mine, adr«toare, vre inginerilor unități ai știință, ai tineretului nostru pe felicitări . Tuturor un an bupă prop se vesteșt paharul p noastre p Iubiți bani I Primirea la Consiliul de Stat a misiunilor diplomatice din R. P. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marți la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Romînă. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer au mulțumit pentru felicitările și urările exprimate și s-au întreținut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu șefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a constatat cu satisfacție că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru țara noastră, iar pe plan internațional a marcat un nou dintre state. Anul care se încă politica de coexistență pașbuie continuată. R. P. Romînă va acorda cărui pas în direcția destini reglementării pe cale pașnicăționale, în scopul consolidări Tovarășii Gheorghe Gheor, au toastat pentru pace și au fericire și prosperitate. REVELION 1964 Oamenii muncii din orașul Craiova, fie ei muncitori, ingineri sau tehnicieni de la „Electroputere", sau constructori ai marelui Combinat chimic, sau din oricare alte întreprinderi, tineri craioveni — muncitori, elevi, studenți — toți, din toate sectoarele de activitate au întîmpinat noul an cu deosebite succese în muncă și în învățătură. Și acum, în noaptea Anului Nou, iată-i în mijlocul tovarășilor de muncă sau în mijlocul familiei, împreună cu părinții, rudele sau copiii lor, despărțindu-se sărbătorește de minunatul an — 1963 și întîmpinînd cu emoție și hotărîrea de a obține noi succese în muncă noul an — 1964. Scăldată în lumina feerică a reflectoarelor și a becurilor multicolore ce împodobesc bradul, sala Casei prietenie romîno-sovietice își așteaptă, cu nerăbdare parcă, oaspeții. Și iată-i că au sosit. Printre invitați îi întîlnim pe ce mai buni tineri muncitori, maiștri, ingineri, fruntași în muncă din orașul Craiova. Unii sînt constructori ai marelui Combinat chimic din Craiova , alții sînt tineri evidențiați în muncă de la „Electroputere" sau „7 Noiembrie" , I.I.S. „Independența" sau de la întreprinderea poligrafică Oltenia. „Orele 21. Toc. Florea Iancu — primsecretar al Comitetului orășenesc UTM, anunță deschiderea revelionului tineretului, felicită tinerii pentru frumoasele succese obținute în producție, în învățătură, în activitatea de organizație obștească și le areașiză spor la muncă și succese din ce în ce mai frumoase în noul an. Aproape 300 de pahare sus ridicate se ciocnesc. Apoi se încinge o horă în jurul pomului de iarnă frumos împodobit ce străjuiește sala. Dansul continuă. Tangouri, valsuri... De sus ninge cu beteală și coafere. Tinerii perechi, perechi, băieți și fete, sunt deodată înfășurați în dans cu ghirlande colorate. La mese, la fel ca și preparatele, sunt „gustoase“ și... glumele și întreaga animație și veselie. ...Ultimele minute ale anului. Tinerii părăsesc mesele și trec în sala mare de dans. Aici, grupați în fața televizorului, ascultă cu atenție cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul Anului Nou. Pe fețele tuturor citești emoția și hotărîrea ca în noul an să obțină în producție rezultate și mai bune, să-și consacre tot entuziasmul și elanul lor pentru a-și aduce din plin și în 1964, contribuția la avântul economiei noastre socialiste. Apoi, pe ecran apare cadranul ceasului, liniște, zi vesele, mileuniu : MULȚI A Paharele tru rezulțitru succes Dansul pe scena Boureanu ! Ansamblul care interp După horă se cunoaște că-i vor despre revelionul tineretului.