Inainte, iunie 1964 (Anul 21, nr. 5991-6015)

1964-06-17 / nr. 6004

r u i IN ANUL XX AL ELIBERĂRII In anul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, regiunea Brașov, alături de toate celelalte regiuni ale țării, înfățișează tabloul unei economii și culturi înfloritoare, puse în slujba creșterii bunăstării oamenilor muncii Este rezultatul firesc al aplicării în mod consecvent de către partidul nos­tru a politicii leniniste de industriali­zare socialistă, de ridicare a țării noas­tre la nivelul țărilor celor mai dezvol­tate din punct de vedere economic. Această politică, profund științifică și realistă, care răspunde năzuințelor celor mai vitale ale poporului nostru și care este înfăptuită fără preget de oamenii muncii, și-a pus puternic am­prenta și pe dezvoltarea regiunii noas­tre, chemată în anii puterii populare la o viață nouă. Să privim astăzi peste harta regiu­nii Brașov, pînă în cele mai îndepăr­tate colțuri. Fiecare oraș, fiecare sat a cunoscut în anii luminoși deschiși de 23 August mari prefaceri economice și social-culturala. în zilele noastre, regiunea Brașov se caracterizează printr-o industrie pu­ternică care cuprinde aproape toate ra­murile de activitate, nota predominantă fiind dată de industria constructoare de mașini și industria chimică. Aici s-au născut și se produc tractoarele și autocamioanele romînești care se ridi­că la nivelul tehnicii mondiale, aici se produc rulmenți, utilaj petrolier, mo­toare electrice, utilaje pentru industria ușoară și alimentară, o gamă largă de produse chimice, de materiale de con­strucții și bunuri de larg consum, care și-au cîștigat o binemeritată apreciere pe plan intern, rnt și peste hotare. Despre felul cum a rodit politica par­tidului nostru de dezvoltare multilate­rală a tuturor regiunilor țării ne vor­besc grăitor cnteva date statistice din Calendarul industriei brașovene. In anii 1950—1964 au fost construite peste 100 obiective industriale, regiunii noastre fiindu-i repartizate în această perioadă investiții de aproape 16,4 miliarde lei. în prezent, regiunea Brașov realizea­ză 13,4 la sută din producția globală ALDEA MILITARU prim-secretar al Comitetului regional Brașov al P.M.R. industrială a întregii țări și 22,2 la sută din producția industriei construc­toare de mașini. Deosebit de grăitor pentru ritmul înalt de dezvoltare eco­nomică este și faptul că în regiune volumul total al producției industriale din anul 1938 se realizează în prezent în numai 21 de zile. Prin grija partidului, tehnica cea mai înaintată a pătruns larg în toate întreprinderile regiunii. Avem un mare număr de muncitori, ingineri și tehni­cieni cu o înaltă pregătire, cadre expe­rimentate, capabile să îndeplinească cu cinste sarcinile încredințate de partid în vederea obținerii unor produse cu înalte caracteristici. Bogat în transformări înnoitoare și realizări de seamă este și bilanțul cu care se prezintă la a XX-a aniversare a eliberării, agricultura socialistă a re­giunii, încheierea colectivizării, progra­mul complex elaborat de partid, au deschis perspective largi dezvoltării intensive și multilaterale a agricultu­rii regiunii noastre. Pe întinsele ogoa­re ale gospodăriilor agricole de stat și gospodăriilor colective lucrează în prezent 2.500 tractoare, revenind la fie­care tractor doar 96 ha. teren arabil, 1.100 semănători de păroase, 1.000 de combine și numeroase alte mașini. Agrotehnica înaintată pătrunde azi tot mai profund în activitatea producti­vă a unităților agricole socialiste din regiune. Pe lângă aplicarea pe scară largă a rezultatelor obținute în cerce­tările efectuate la cele două stațiuni experimentale — de la Brașov și Blaj — cele aproape 1.000 de cadre agricole cu pregătire superioară și medie exis­tente în regiune aduc o contribuție pre­țioasă, zilnică, în aplicarea celor mai înaintate cunoștințe ale agrotehnicii moderne. Datorită întăririi economice­­organizatorice permanente a celor 226 de gospodării agricole colective, fondul lor de bază trece astăzi de 512 milioa­ne lei. An de an, unitățile socialiste au obținut producții sporite la hectar. O puternică dezvoltare a cunoscut în acești ani creșterea animalelor pentru care in regiunea Brașov există condiții favo­rabile și o bogată tradiție. Profundele transformări petrecute in economia regiunii se reflectă nemijlocit în nivelul de trai material și cultural al oamenilor muncii. Participări la un adevărat proces de întinerire a orașe­lor, a centrelor muncitorești și satelor, în anii sesenatului s-au dat în folo­sință oamenilor muncii din regiunea noastră aproape 10.000 de apartamente, iar la sate s-au construit mai mult de 11.500 case noi. Au fost electrificate peste 290 co­mune și sate, s-au construit numeroase școli, așezăminte culturale, unități me­­dico-sanitare. In anii puterii populare, Brașovul a devenit centru universitar cu două institute de învățămînt superior. A luat o mare amploare mișcarea cul­­tural-artistică de masă. De unde în trecut regiunea noastră nu dispunea de nici o instituție artistică profesională, prin grija partidului, aici își desfășoa­ră activitatea mai multe instituții de artă. Minunatele realizări obținute în a­­cești ani sunt rodul politicii ferme, mar­­xist-leniniste a partidului nostru, înțe­lepciunii și clarviziunii conducerii sa­le. Ele se datoresc capacității de or­ganizare și mobilizare a organizațiilor de partid, competenței cu care acestea conduc viața economică și social-cul­­turală, elanului creator al maselor mun­citorilor, țăranilor colectiviști, intelec­tualilor — romîni, maghiari și germani — eliberați de orice exploatare și asu­prire, își consacră cu elan nestăvilit e­­nergia lor creatoare înfăptuirii măre­țului program al desăvîrșirii construc­ției socialiste, urmînd cu nep­ărginită încredere, dragoste și devotament în­cercatul Partid Muncitoresc Romîn și Comitetul său Central. »iw 'inii' ■ Profiluri contemporane Deși dotat cu certe înclinații spre tot ceea ce ține de tehnică și cu o deosebită agerime a minții, cit a lu­crat la fostele uzine I.A.R. ajusto­­rul Gheorghe Kozd­ea­nu s-a făcut remarcat. Visa la o viață liberă, la anii cînd nopțile de veghe și cău­tări aveau să se materializeze în dis­pozitive și scule, despre care atunci nici nu se vorbea. Și acești ani au venit o dată cu Eliberarea. ...Să fie astăzi în uzina brașo­­veană „Tractorul" cineva care să nu-l cunoască, sau cel puțin să nu fi auzit de Gheorghe Rozd­ea ? Greu de crezut! Deși în uzină sunt mulți inovatori, Rotolea deține un re­cord: 57 inovații aplicate ! Eficiența acestora ? Peste 2.500.000 de lei e­­conomii, o contribuție prețioasă la îmbunătățirea calitativă a tractoru­lui. Pînă la începutul acestui an, la fiecare patru constructori de trac­toare, unul era inovator. De atunci numărul lor a sporit. A­nuf Utemistul Mihai Thelman era­u­­dintre cei mai vrednici con­ducători de atelaje din G.A.C. Retiș, raionul Agnita. într-o bună zi el a fost chemat la conducerea gospo­dăriei. — Avem un bai, i s-a spus fără ocolișuri. Este un lot de vaci prost îngrijit. Ce zici ? întrebarea era directă și-l luase cam pe nepusă masă. Cunoștea­u­ el povestea cu vacile acelea. Dar cum să le iei în primire cînd parte din ele erau sterpe, iar celelalte dă­deau o producție așa de mică ? Ci­­tindu-i parcă gîndurile, cei din jur îi confirmară îndoielile. — Ce-i drept, nu va fi ușor, dar tocmai de aceea te-am chemat pe tine. — Bine... le iau în grijă. La vreo două luni, producția zilni­că de lapte de la lotul de vaci cu pricina a crescut cu peste 50 litri, iar cei 5 viței rezultați între timp creșteau de mai mare dragul. în a­­nul acesta, ferma de viței a co­lectivei va crește cu încă cel pu­țin 14, numai de la lotul de vaci al lui Thelman, întocmai ca în forfota muncii din fabrici și de pe ogoare, cărămizi la temelia viitorului pun și miile de intelectuali ai regiunii, în liniștea claselor, în lumea cercetărilor de la­borator, în înfriguratele căutări de a așterne pe hîrtie sau a săpa în tăria granitului ,gîndurile generoase, adune umanitare ale epocii noastre Cei mai mulți dintre ei sînt fii de muncitori și țărani, sau ei înșiși foști muncitori, oameni care în anii de după Eliberare au schimbat strun­gul cu planșeta, catedra, laborato­rul... Prodecanul facultății de me­canică a Institutului politehnic din Brașov este conf. univ. ing. Va­sile Vulcu. Fostul turnător de la U­­zina de tractoare este acum candi­dat în științe tehnice, autor al unor lucrări valoroase pentru industria noastră constructoare de mașini. As­tăzi, în institutul în care a învățat și în care s-a întors după studiile de aspirantură făcute în străinătate, transmite, cu dragoste și pricepere, cu răspunderea intelectualului cres­cut de partid, viitoarelor cadre ingi­nerești pasiunea pentru știință și, tehnică, înaltele trăsături morale ale constructorilor socialismului. și Din marea carte a entuziasmului dăruirii fără rezerve, a înaltei responsabilități față de muncă în care fiecare, în felul lui, clădește, înalță și apropie viitorul, am răs­foit împreună doar cîteva file. Din ele se desprind chipurile unor oa­meni pe care cele două decenii de la eliberare i-au scos din anoni­mat, descătușîndu-le, ca atîtor mi­lioane de oameni ai muncii din țara noastră, energia creatoare, po­sibilitatea de a se afirma și a privi cu încredere ziua de azi, ziua de mîine. VICTOR CROVEȚCHI Zece orașe noi pe harta regiunii Un aspect elocvent al dezvoltării pe care a luat-o regiunea Brașov in anii de după elibera­re, îl constituie și cele zece noi orașe apărute în acest timp pe harta regiunii. Primul dintre noii născuți, orașul Vic­toria, a împlinit un de­ceniu de existență, iar Copșa Mică se transfor­mă acum într-o adevă­rată așezare urbană. A­­lături de acestea figu­rează azi cu rang de o­­rașe fostele localități ru­rale : Rîșnov, Codlea, Cisnădie, Săcele,­nești, Rupea, Agnita Zăr­­și ,Covasna. Locuitorii acestor ora­șe beneficiază de nume­roase înfăptuiri în do­meniul dezvoltării rețe­lei culturale, sanitare, comerciale și de alimen­tație publică, în ultimii 15 ani s-a construit în aceste localități­ mai mult decit intr-un secol pînă la eliberarea țării. Ca și în celelalte orașe ale regiunii, și aici, în locul caselor insalubre au apărut cartiere noi, cu înfățișare tinerească, în locul nesfîrșitelor no­roaie au apărut străzi asfaltate, lumină electri­că și lămpi cu neon. Spectacolele teatrale ale echipelor artistice din localitățile respective sau cele sosite în turneu pot avea loc în cele mai bune condiții în localuri ale caselor noile de cultură. Au fost con­struite magazine moder­ne, complexe de deser­vire, unități sanitare. Au apărut numeroase parcuri și zone verzi. Recent, Orașul Victo­ria s-a îmbogățit cu im­punătorul edificiu al Casei de cultură, con­strucție modernă, într-un stil arhitectonic ales, iar la Copșa Mică s-a con­struit o școală modernă. 1 ■ 7"rr ÎN­AINTE 135 000 135.000 de tractoare... Un drum deschis cu ani în urmă și care con­tinuă azi cu tractorul U-651 cu du­blă tracțiune, cel de-al 14-lea tip rea­lizat la uzina de la poalele Tîmpei. Ideea tractorului românesc, primită la început cu scepticism peste ho­tare, s-a materializat astăzi nu nu­mai pe ogoarele colectivizate ale țării, ci și pe întinsele cîmpii ale Nilului, Indului, Ebrului și cîmpiile însorite ale Thesaliei. Tractoarele romînești răstoarnă brazdă pe pămîntul a peste 30 de țări din patru continente. Cată deosebire între primele trac­toare și cele de azi a căror cali­tate satisface orice exigență? Secre­tul acestei performanțe nu stă în trecerea anilor, ci în perfecționarea permanentă a tehnologiei, în dota­rea uzinei cu noi mașini-agregat, cu linii automate, în creșterea ne­contenită a calificării muncitorilor. Drumul parcurs de la primul trac­­­tor I.A.R. la cel de-al 135.000-lea tractor n-a fost ușor. Problemele grele care s-au ivit au fost însă so­luționate cu succes prin hărnicia întregului colectiv. De multe ori constructorii își reamintesc zilele de freamăt ale anului 1945 cînd par­tidul a pus în fața lor sarcina con­struirii primului tractor. „Ori de cîte ori mi-amintesc de anii începu­tului, mă încearcă sentimente de a­­dîncă emoție — îmi spune unul din veteranii uzinei, turnătorul Uie Trandafirescu, azi inginer, Erou al Muncii Socialiste, încă nu era clă­dită uzina. Lucram sub cerul liber modelele de turnarea­ pieselor nece­sare primului tractor. Dar nu sim­țeam nici vîntul, nici frigul, nici ploaia. Ne încălzeau cuvîntul dătător de energie al partidului și con­știința faptului că noi suntem­ sin­gurii stăpîni ai muncii și ai rodului muncii noastre“. „N-am să uit niciodată ziua de 26 decembrie 1946 — își amintește un alt veteran al uzinei, Gheorghe Gall. Mulți dintre noi nu plecaseră aca­să timp de 24 de ore. Așa cum pă­rinții așteaptă nașterea primului lor copil, noi așteptam cu nerăbdare primul semn de viață al primului tractor. Cînd manivela s-a învîrtit și scînteile au scăpărat în bujii, buduitul motorului a fost acoperit de uralele și chiotele de bucurie ale celor care l-au făurit”. Astăzi, dacă privești uzina, a­­proape că nu mai recunoști nimic. In locul ruinelor lăsate de război au apărut noi hale moderne în­zestrate cu mașini-agregat și utila­je de mare productivitate. In acest timp s-au construit și amenajat o oțelărie modernă, o forjă, o turnă­torie, baia motorului și montajului general etc. A fost organizată pro­ducția de mare serie pe bandă cu un coeficient ridicat de mecanizare. In toate sectoarele uzinei muncile grele au fost mecanizate și semiau­­tomatizate. Macarale și poduri ru­lante, electromagneți uriași ridică și transportă tone de metal. Conve­­iere transportă fără­ întrerupere sute de mii de piese pe liniile unui flux tehnologic organizat ca un ceasor­nic. Curenții de înaltă frecvență și razele infraroșii, metodele tehnologi­ce cele mai avansate și izotopii ra­dioactivi schimbă după voința o­­mului structura materiei. In multe locuri de producție munca omului se rezumă la manevrarea nor simple butoane. La fiecare u­­8 minute un nou tractor părăsește banda de montaj. Tehnica nouă a cerut oameni bine pregătiți. La această uzină, din 5 muncitori, 4 învață. Numai în ulti­mii ani, mai mult de 5.000 de mun­citori au urmat cursurile diferite­lor școli medii, tehnice și superioa­re. In uzină sînt mulți ingineri care înainte erau simpli muncitori care astăzi ocupă funcții de răs­­i­pundere. Uzina de tractoare este bine cu­noscută și peste hotare. Vizitînd-o, Mazlum Araman, conducătorul unei delegații turce, a notat în cartea de aur a întreprinderii: „Pentru sec­toarele mari, luminoase, dotate cu mașini moderne, pentru condițiile de producție care țin pasul cu teh­nica modernă, pentru produsele dv. de calitate care și-au cîștigat fai­mă peste hotare meritați să fiți feli­citați. Sîntem într-adevăr impresio­nați de progresele obținute de uzină în domeniul economic, cit și în cel cultural și sportiv“, iar dr. Jose Ancizar Lopez, președintele Came­rei reprezentanților din Columbia, a declarat: „Aici am­­ văzut ce în­seamnă o fabrică modernă cu trac­toare cunoscute și apreciate în pes­te 30 de țări. Dorim ca și vapoarele columbiene să ajungă pe coasta Mă­rii Negre aducînd produsele noas­tre și întorcîndu-se cu produsele ro­mînești printre care și cu minuna­tele tractoare romînești cu perfor­manțe înalte”. TRAIAN CATINCESCU Blocuri noi de locuit în cartierul „Steagul roșu“ din Brașov. Orija­ia(ă de om . In regiunea Brașov, numărul in­stituțiilor pentru ocrotirea sănătății și al medicilor este de peste trei ori mai mare decâ­­try anul 1938. Datorită bunei îngrijiri a sănătății, durata medie de viață a populației a crescut de la 42 de ani la 66 de ani.­­ In ultimii trei ani, în regiunea Brașov au fost date în folosință, prin­tre altele, laboratorul de izotopi radio­activi, stația de salvare și o secție de balneo-fizio­terapie la Brașov, un dis­pensar medical în comuna Laslea, un pavilion de pediatrie la Cisnădie, o secție de obstetrică-ginecologie la Tg. Secuiesc.­­ Pentru acțiuni sanitare, statul a alocat în anul acesta pentru regiunea Brașov 280 de milioane lei, cu 19 mi­lioane de lei mai mult decât în anul trecut . Capacitatea stațiunilor balneo-cli­­materice din regiune sporește de la un an la altul, in anul 1962 au venit aici pentru a-și îngriji sănătatea 81.765 de oameni ai muncii, iar în anul 1963 nu­mărul celor veniți pentru odihnă și tra­tament a sporit la K­O.OOO. Aspect din parcul de rodaj al tra­ctoarelor la Uzinele „Tractorul“. Un nou tractor romînesc U-651 la uzina „Tractorul" din Brașov se află în fabricație de serie o nouă va­riantă a tractorului universal de 65 C.P. A­cest tractor, denumit U-651, are dublă tracțiune și se fabrică paralel cu trac­torul U-650. El este destinat în special pentru aratul pămînturilor dure și altor lucrări agricole pe terenuri accidentate. Față de tractorul U-650, noul tractor are o productivitate cu 50 la sută mai mare, iar forța normală de tracțiune a­­tinge 2.000 kg. față de x.666 kg. cu­ avea tractorul anterior. Trecerea de la tracțiunea pe două roți la aceea pe pa­tru roți poate fi efectuată chiar în cen­trele de exploatare, într-un timp scurt. A­NI CE Am căutat în statisticile a­­nilor 1938—1944 amănunte despre existența vreunor ins­tituții de artă brașovene. Za­darnic ! Am răsfoit apoi statisti­cile celor două decenii de lumină. Mi-a zîmbit din ru­brici cifra 10, care înseam­nă : Teatrul de stat din Bra­șov, Teatrul muzical din Bra­șov, Teatrul de stat din Si­biu, cu secția germană, Tea­trul de stat maghiar din Sf. Gheorghe, Filarmonica din Brașov și cea din Sibiu, or­chestrele populare „Miorița“ * r - ------ *4"­upe și „Cindrelul“, din Brașov și milioane de spectatori, cea din Sibiu, Școala popu­lară de artă. Aceste realizări mai înseamnă aproape un mi­lion de spectatori pe an, la teatrele și instituțiile noastre muzicale. In perioada antebelică exis­tau doar 28 de cinemato­grafe, aproape exclusiv în mediul urban. Ultimele două decenii au înzecit această ci­fră. Cea de-a șaptea artă este azi mult răspîndită și sate. Interesul pe care-l pre­ia­zintă se vede din faptul că cele 280 de cinematografe au avut în anul 1963 peste 140 Anii noștri au germinat incomparabil mai mult decît putem consemna lapidar în cîteva rînduri. în uzine, fa­brici și instituții funcționează azi 20 de cluburi muncitorești și numeroase săli de cultură, în cadrul cărora se produc 707 formații artistice de a­­matori care reunesc 16.400 artiști amatori. In comune și sate își desfășoară activita­­tea 300 de cămine culturale, cu aproape 2.000 de echipe artistice. Cele 1.060 de bi­blioteci publice și documen­tare, aparținînd sindicatelor și așezămintelor culturale dis­pun de 3.590.000 volume în cele două decenii s-au ridicat importante clădiri des­tinate activității culturale : impunătoarea clădire a Tea­trului de stat din Brașov, cluburile muncitorești din o­­rașele Victoria, Făgăraș, Bra­șov, Casele de cultură din Agnita, Rupea, Făgăraș, ci­nematografele din Tg. Secu­iesc și Covasna, ca să a­­mintim numai cîteva din ze­cile de edificii de acest fel ale căror certificate de naș­tere sînt din anii noștri. A. S. L­UMINA PE OGOARE UNITE Care vizitează azi comuna Bod, ra­ionul Sf. Gheorghe, rămîne impresionat de înnoirile înfăptuite aici. Introducerea pe scară tot mai largă a agrotehnicii înaintate, extinderea me­canizării lucrărilor agricole și zootehni­ce, au contribuit din plin la sporirea producției, la creșterea veniturilor, în același ritm a crescut și nivelul de trai al colectiviștilor. Azi, cele 480 familii de colectiviști romîni, muncesc germani și maghiari din Bod înfrățite 1900 ha teren. La sfîrșitul anului trecut averea obștească a gospodăriei la suta de hectare a fost de 607412 lei. Gospodăria și-a dezvoltat puternic fermele zootehnice. Efectivul mediu de animale la suta de hectare a ajuns la 45,3 taurine din care 18,9 vaci și juninci, 70,4 porcine, 76,3 ovine și aproape 500 păsări. A crescut an de an producția agricolă. Dacă în primii ani de activitate a gos­podăriei s-au obținut producții medii de 1100—1500 kg grîu la hectar, în anul 1962 acestea au crescut la 2 636 kg. La sfecla de zahăr, față de 10 237 kg/ha în 1954, în anul 1963 s-au ob­ținut 21 400 kg.Producții mari s-au rea­lizat și la alte culturi. Au sporit și producțiile animaliere. De la 1 600 litri lapte pe cap de vacă furajată s-a ajuns la­ peste 2 500 litri, iar producția de lînă a crescut de la 1,800 kg la 4,200 kg de fiecare oaie. Din surplusurile de produse, gospo­dăria vinde anual statului, pe bază de contract, sute de vagoane de produse agro-alimentare. Numai în anul 1963 gospodăria a vîndut statului peste 590 vagoane de produse agricole vegetale, 706 porci grași, 123 taurine îngrășate, 4 268 kg lină, zeci de mii de litri de lapte, ouă și alte produse. în acest an gospodăria vinde statului pe bază de contract peste 700 vagoane produse a­­gricole vegetale și o cantitate însemnată de produse animaliere. Ca urmare, gospodăria realizează ve­nituri bănești de multe milioane lei. în anul 1963, cu toate condițiile de climă nefavorabile, s-au realizat peste 5 300 000 lei venituri bănești, iar în acest an co­lectiviștii vor să depășească cu mult 6 milioane lei. Toate acestea au avut o influență pozitivă asupra creșterii valorii zilei­­muncă. Dacă în anul 1954 s-au repar­tizat pentru o zi-muncă produse în va­loare de 18 lei și 4 lei în numerar, in anul 1963 valoarea zilei-muncă s-a ri­dicat la 30 lei din care 18 lei în nu­merar. Colectiviștii din Bod nu se opresc aici, în prezent eforturile lor sunt îndreptate spre executarea tuturor lucrărilor agri­­ cole la un nivel agrotehnic ridicat, pen­ tru a obține și în acest an o recoltă bogată. I. BRAGHEȘ Cf­ a* che cu­L ț­ialu^iLa^ k^afăneta îmbrățișată de brațul vrîncean al Carpaților, care continuă cu masivul Ciucașului, de semețele creste ale Bu­­cegilor și Făgărașului, completate cu pitorescul masivului Harghita, regiunea Brașov oferă vizitatorilor o vastă și în­­cîntătoare zonă turistică. Frumusețile au fost tot mai deplin valorificate în anii puterii populare, cînd turismul a putut lua proporții de masă. Cabanele de creastă, ca și rețeaua de hoteluri, vile și cabane din Predeal, Pîrîul Rece, Valea Timișului, Poiana Brașov, Codlea, Bran, Rîșnov, Păltiniș și altele au fost modernizate și făcute accesibile unui număr mare de turiști. în ultimii doi ani, s-au mai construit cabana Ne­griul și refugiul Turnuri în munții Fă­gărașului, cabanele Curmătura și Va­lea Oltului, în munții Chinului, s-au reamenajat complet cabanele Castel și Rențea de pe masivul Ciucaș și Chei­­șoara de pe valea Rîșnoavei. La Poiana Brașov se construiește un nou restau­rant și se mărește capacitatea cabane­lor. Este prevăzută modernizarea ca­banelor de pe Postăvarul, la o altitu­­ dine de 1.400 metri. Cunoscutul hotel brașovean ,,Car­­pați“ capătă o mare extindere, prin con­struirea unei noi aripi. In fiecare an, regiunea Brașov este vizitată de sute de mii de turiști. Nu­mărul turiștilor din țară a fost în 1963 de 321.700, iar al celor străini de a­­proape 34.000. Ospitalitatea localnicilor și farmecul peisajului lasă impresii de neuitat tu­riștilor, exprimate în cuvinte pline de admirație. Monumentele istorice ale Brașovului, Sibiului, Sighișoarei, puse în valoare in anii noștri, îi impresionează, de aseme­nea, pe vizitatori. ȘTEFAN BUCUR secretarul Sfatului popular al regiunii Brașov Pagină realizată de redacția ziarului „Drum Nou“ din Bra­șov în colaborare cu corespon­dentul regional al Agenției ro­mâne de presă „Agerpres“.

Next