Inainte, iunie 1964 (Anul 21, nr. 5991-6015)
1964-06-17 / nr. 6004
r u i IN ANUL XX AL ELIBERĂRII In anul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, regiunea Brașov, alături de toate celelalte regiuni ale țării, înfățișează tabloul unei economii și culturi înfloritoare, puse în slujba creșterii bunăstării oamenilor muncii Este rezultatul firesc al aplicării în mod consecvent de către partidul nostru a politicii leniniste de industrializare socialistă, de ridicare a țării noastre la nivelul țărilor celor mai dezvoltate din punct de vedere economic. Această politică, profund științifică și realistă, care răspunde năzuințelor celor mai vitale ale poporului nostru și care este înfăptuită fără preget de oamenii muncii, și-a pus puternic amprenta și pe dezvoltarea regiunii noastre, chemată în anii puterii populare la o viață nouă. Să privim astăzi peste harta regiunii Brașov, pînă în cele mai îndepărtate colțuri. Fiecare oraș, fiecare sat a cunoscut în anii luminoși deschiși de 23 August mari prefaceri economice și social-culturala. în zilele noastre, regiunea Brașov se caracterizează printr-o industrie puternică care cuprinde aproape toate ramurile de activitate, nota predominantă fiind dată de industria constructoare de mașini și industria chimică. Aici s-au născut și se produc tractoarele și autocamioanele romînești care se ridică la nivelul tehnicii mondiale, aici se produc rulmenți, utilaj petrolier, motoare electrice, utilaje pentru industria ușoară și alimentară, o gamă largă de produse chimice, de materiale de construcții și bunuri de larg consum, care și-au cîștigat o binemeritată apreciere pe plan intern, rnt și peste hotare. Despre felul cum a rodit politica partidului nostru de dezvoltare multilaterală a tuturor regiunilor țării ne vorbesc grăitor cnteva date statistice din Calendarul industriei brașovene. In anii 1950—1964 au fost construite peste 100 obiective industriale, regiunii noastre fiindu-i repartizate în această perioadă investiții de aproape 16,4 miliarde lei. în prezent, regiunea Brașov realizează 13,4 la sută din producția globală ALDEA MILITARU prim-secretar al Comitetului regional Brașov al P.M.R. industrială a întregii țări și 22,2 la sută din producția industriei constructoare de mașini. Deosebit de grăitor pentru ritmul înalt de dezvoltare economică este și faptul că în regiune volumul total al producției industriale din anul 1938 se realizează în prezent în numai 21 de zile. Prin grija partidului, tehnica cea mai înaintată a pătruns larg în toate întreprinderile regiunii. Avem un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni cu o înaltă pregătire, cadre experimentate, capabile să îndeplinească cu cinste sarcinile încredințate de partid în vederea obținerii unor produse cu înalte caracteristici. Bogat în transformări înnoitoare și realizări de seamă este și bilanțul cu care se prezintă la a XX-a aniversare a eliberării, agricultura socialistă a regiunii, încheierea colectivizării, programul complex elaborat de partid, au deschis perspective largi dezvoltării intensive și multilaterale a agriculturii regiunii noastre. Pe întinsele ogoare ale gospodăriilor agricole de stat și gospodăriilor colective lucrează în prezent 2.500 tractoare, revenind la fiecare tractor doar 96 ha. teren arabil, 1.100 semănători de păroase, 1.000 de combine și numeroase alte mașini. Agrotehnica înaintată pătrunde azi tot mai profund în activitatea productivă a unităților agricole socialiste din regiune. Pe lângă aplicarea pe scară largă a rezultatelor obținute în cercetările efectuate la cele două stațiuni experimentale — de la Brașov și Blaj — cele aproape 1.000 de cadre agricole cu pregătire superioară și medie existente în regiune aduc o contribuție prețioasă, zilnică, în aplicarea celor mai înaintate cunoștințe ale agrotehnicii moderne. Datorită întăririi economiceorganizatorice permanente a celor 226 de gospodării agricole colective, fondul lor de bază trece astăzi de 512 milioane lei. An de an, unitățile socialiste au obținut producții sporite la hectar. O puternică dezvoltare a cunoscut în acești ani creșterea animalelor pentru care in regiunea Brașov există condiții favorabile și o bogată tradiție. Profundele transformări petrecute in economia regiunii se reflectă nemijlocit în nivelul de trai material și cultural al oamenilor muncii. Participări la un adevărat proces de întinerire a orașelor, a centrelor muncitorești și satelor, în anii sesenatului s-au dat în folosință oamenilor muncii din regiunea noastră aproape 10.000 de apartamente, iar la sate s-au construit mai mult de 11.500 case noi. Au fost electrificate peste 290 comune și sate, s-au construit numeroase școli, așezăminte culturale, unități medico-sanitare. In anii puterii populare, Brașovul a devenit centru universitar cu două institute de învățămînt superior. A luat o mare amploare mișcarea cultural-artistică de masă. De unde în trecut regiunea noastră nu dispunea de nici o instituție artistică profesională, prin grija partidului, aici își desfășoară activitatea mai multe instituții de artă. Minunatele realizări obținute în acești ani sunt rodul politicii ferme, marxist-leniniste a partidului nostru, înțelepciunii și clarviziunii conducerii sale. Ele se datoresc capacității de organizare și mobilizare a organizațiilor de partid, competenței cu care acestea conduc viața economică și social-culturală, elanului creator al maselor muncitorilor, țăranilor colectiviști, intelectualilor — romîni, maghiari și germani — eliberați de orice exploatare și asuprire, își consacră cu elan nestăvilit energia lor creatoare înfăptuirii mărețului program al desăvîrșirii construcției socialiste, urmînd cu nepărginită încredere, dragoste și devotament încercatul Partid Muncitoresc Romîn și Comitetul său Central. »iw 'inii' ■ Profiluri contemporane Deși dotat cu certe înclinații spre tot ceea ce ține de tehnică și cu o deosebită agerime a minții, cit a lucrat la fostele uzine I.A.R. ajustorul Gheorghe Kozdeanu s-a făcut remarcat. Visa la o viață liberă, la anii cînd nopțile de veghe și căutări aveau să se materializeze în dispozitive și scule, despre care atunci nici nu se vorbea. Și acești ani au venit o dată cu Eliberarea. ...Să fie astăzi în uzina brașoveană „Tractorul" cineva care să nu-l cunoască, sau cel puțin să nu fi auzit de Gheorghe Rozdea ? Greu de crezut! Deși în uzină sunt mulți inovatori, Rotolea deține un record: 57 inovații aplicate ! Eficiența acestora ? Peste 2.500.000 de lei economii, o contribuție prețioasă la îmbunătățirea calitativă a tractorului. Pînă la începutul acestui an, la fiecare patru constructori de tractoare, unul era inovator. De atunci numărul lor a sporit. Anuf Utemistul Mihai Thelman eraudintre cei mai vrednici conducători de atelaje din G.A.C. Retiș, raionul Agnita. într-o bună zi el a fost chemat la conducerea gospodăriei. — Avem un bai, i s-a spus fără ocolișuri. Este un lot de vaci prost îngrijit. Ce zici ? întrebarea era directă și-l luase cam pe nepusă masă. Cunoșteau el povestea cu vacile acelea. Dar cum să le iei în primire cînd parte din ele erau sterpe, iar celelalte dădeau o producție așa de mică ? Citindu-i parcă gîndurile, cei din jur îi confirmară îndoielile. — Ce-i drept, nu va fi ușor, dar tocmai de aceea te-am chemat pe tine. — Bine... le iau în grijă. La vreo două luni, producția zilnică de lapte de la lotul de vaci cu pricina a crescut cu peste 50 litri, iar cei 5 viței rezultați între timp creșteau de mai mare dragul. în anul acesta, ferma de viței a colectivei va crește cu încă cel puțin 14, numai de la lotul de vaci al lui Thelman, întocmai ca în forfota muncii din fabrici și de pe ogoare, cărămizi la temelia viitorului pun și miile de intelectuali ai regiunii, în liniștea claselor, în lumea cercetărilor de laborator, în înfriguratele căutări de a așterne pe hîrtie sau a săpa în tăria granitului ,gîndurile generoase, adune umanitare ale epocii noastre Cei mai mulți dintre ei sînt fii de muncitori și țărani, sau ei înșiși foști muncitori, oameni care în anii de după Eliberare au schimbat strungul cu planșeta, catedra, laboratorul... Prodecanul facultății de mecanică a Institutului politehnic din Brașov este conf. univ. ing. Vasile Vulcu. Fostul turnător de la Uzina de tractoare este acum candidat în științe tehnice, autor al unor lucrări valoroase pentru industria noastră constructoare de mașini. Astăzi, în institutul în care a învățat și în care s-a întors după studiile de aspirantură făcute în străinătate, transmite, cu dragoste și pricepere, cu răspunderea intelectualului crescut de partid, viitoarelor cadre inginerești pasiunea pentru știință și, tehnică, înaltele trăsături morale ale constructorilor socialismului. și Din marea carte a entuziasmului dăruirii fără rezerve, a înaltei responsabilități față de muncă în care fiecare, în felul lui, clădește, înalță și apropie viitorul, am răsfoit împreună doar cîteva file. Din ele se desprind chipurile unor oameni pe care cele două decenii de la eliberare i-au scos din anonimat, descătușîndu-le, ca atîtor milioane de oameni ai muncii din țara noastră, energia creatoare, posibilitatea de a se afirma și a privi cu încredere ziua de azi, ziua de mîine. VICTOR CROVEȚCHI Zece orașe noi pe harta regiunii Un aspect elocvent al dezvoltării pe care a luat-o regiunea Brașov in anii de după eliberare, îl constituie și cele zece noi orașe apărute în acest timp pe harta regiunii. Primul dintre noii născuți, orașul Victoria, a împlinit un deceniu de existență, iar Copșa Mică se transformă acum într-o adevărată așezare urbană. Alături de acestea figurează azi cu rang de orașe fostele localități rurale : Rîșnov, Codlea, Cisnădie, Săcele,nești, Rupea, Agnita Zărși ,Covasna. Locuitorii acestor orașe beneficiază de numeroase înfăptuiri în domeniul dezvoltării rețelei culturale, sanitare, comerciale și de alimentație publică, în ultimii 15 ani s-a construit în aceste localități mai mult decit intr-un secol pînă la eliberarea țării. Ca și în celelalte orașe ale regiunii, și aici, în locul caselor insalubre au apărut cartiere noi, cu înfățișare tinerească, în locul nesfîrșitelor noroaie au apărut străzi asfaltate, lumină electrică și lămpi cu neon. Spectacolele teatrale ale echipelor artistice din localitățile respective sau cele sosite în turneu pot avea loc în cele mai bune condiții în localuri ale caselor noile de cultură. Au fost construite magazine moderne, complexe de deservire, unități sanitare. Au apărut numeroase parcuri și zone verzi. Recent, Orașul Victoria s-a îmbogățit cu impunătorul edificiu al Casei de cultură, construcție modernă, într-un stil arhitectonic ales, iar la Copșa Mică s-a construit o școală modernă. 1 ■ 7"rr ÎNAINTE 135 000 135.000 de tractoare... Un drum deschis cu ani în urmă și care continuă azi cu tractorul U-651 cu dublă tracțiune, cel de-al 14-lea tip realizat la uzina de la poalele Tîmpei. Ideea tractorului românesc, primită la început cu scepticism peste hotare, s-a materializat astăzi nu numai pe ogoarele colectivizate ale țării, ci și pe întinsele cîmpii ale Nilului, Indului, Ebrului și cîmpiile însorite ale Thesaliei. Tractoarele romînești răstoarnă brazdă pe pămîntul a peste 30 de țări din patru continente. Cată deosebire între primele tractoare și cele de azi a căror calitate satisface orice exigență? Secretul acestei performanțe nu stă în trecerea anilor, ci în perfecționarea permanentă a tehnologiei, în dotarea uzinei cu noi mașini-agregat, cu linii automate, în creșterea necontenită a calificării muncitorilor. Drumul parcurs de la primul tractor I.A.R. la cel de-al 135.000-lea tractor n-a fost ușor. Problemele grele care s-au ivit au fost însă soluționate cu succes prin hărnicia întregului colectiv. De multe ori constructorii își reamintesc zilele de freamăt ale anului 1945 cînd partidul a pus în fața lor sarcina construirii primului tractor. „Ori de cîte ori mi-amintesc de anii începutului, mă încearcă sentimente de adîncă emoție — îmi spune unul din veteranii uzinei, turnătorul Uie Trandafirescu, azi inginer, Erou al Muncii Socialiste, încă nu era clădită uzina. Lucram sub cerul liber modelele de turnarea pieselor necesare primului tractor. Dar nu simțeam nici vîntul, nici frigul, nici ploaia. Ne încălzeau cuvîntul dătător de energie al partidului și conștiința faptului că noi suntem singurii stăpîni ai muncii și ai rodului muncii noastre“. „N-am să uit niciodată ziua de 26 decembrie 1946 — își amintește un alt veteran al uzinei, Gheorghe Gall. Mulți dintre noi nu plecaseră acasă timp de 24 de ore. Așa cum părinții așteaptă nașterea primului lor copil, noi așteptam cu nerăbdare primul semn de viață al primului tractor. Cînd manivela s-a învîrtit și scînteile au scăpărat în bujii, buduitul motorului a fost acoperit de uralele și chiotele de bucurie ale celor care l-au făurit”. Astăzi, dacă privești uzina, aproape că nu mai recunoști nimic. In locul ruinelor lăsate de război au apărut noi hale moderne înzestrate cu mașini-agregat și utilaje de mare productivitate. In acest timp s-au construit și amenajat o oțelărie modernă, o forjă, o turnătorie, baia motorului și montajului general etc. A fost organizată producția de mare serie pe bandă cu un coeficient ridicat de mecanizare. In toate sectoarele uzinei muncile grele au fost mecanizate și semiautomatizate. Macarale și poduri rulante, electromagneți uriași ridică și transportă tone de metal. Conveiere transportă fără întrerupere sute de mii de piese pe liniile unui flux tehnologic organizat ca un ceasornic. Curenții de înaltă frecvență și razele infraroșii, metodele tehnologice cele mai avansate și izotopii radioactivi schimbă după voința omului structura materiei. In multe locuri de producție munca omului se rezumă la manevrarea nor simple butoane. La fiecare u8 minute un nou tractor părăsește banda de montaj. Tehnica nouă a cerut oameni bine pregătiți. La această uzină, din 5 muncitori, 4 învață. Numai în ultimii ani, mai mult de 5.000 de muncitori au urmat cursurile diferitelor școli medii, tehnice și superioare. In uzină sînt mulți ingineri care înainte erau simpli muncitori care astăzi ocupă funcții de răsipundere. Uzina de tractoare este bine cunoscută și peste hotare. Vizitînd-o, Mazlum Araman, conducătorul unei delegații turce, a notat în cartea de aur a întreprinderii: „Pentru sectoarele mari, luminoase, dotate cu mașini moderne, pentru condițiile de producție care țin pasul cu tehnica modernă, pentru produsele dv. de calitate care și-au cîștigat faimă peste hotare meritați să fiți felicitați. Sîntem într-adevăr impresionați de progresele obținute de uzină în domeniul economic, cit și în cel cultural și sportiv“, iar dr. Jose Ancizar Lopez, președintele Camerei reprezentanților din Columbia, a declarat: „Aici am văzut ce înseamnă o fabrică modernă cu tractoare cunoscute și apreciate în peste 30 de țări. Dorim ca și vapoarele columbiene să ajungă pe coasta Mării Negre aducînd produsele noastre și întorcîndu-se cu produsele romînești printre care și cu minunatele tractoare romînești cu performanțe înalte”. TRAIAN CATINCESCU Blocuri noi de locuit în cartierul „Steagul roșu“ din Brașov. Orijaia(ă de om . In regiunea Brașov, numărul instituțiilor pentru ocrotirea sănătății și al medicilor este de peste trei ori mai mare decâtry anul 1938. Datorită bunei îngrijiri a sănătății, durata medie de viață a populației a crescut de la 42 de ani la 66 de ani. In ultimii trei ani, în regiunea Brașov au fost date în folosință, printre altele, laboratorul de izotopi radioactivi, stația de salvare și o secție de balneo-fizioterapie la Brașov, un dispensar medical în comuna Laslea, un pavilion de pediatrie la Cisnădie, o secție de obstetrică-ginecologie la Tg. Secuiesc. Pentru acțiuni sanitare, statul a alocat în anul acesta pentru regiunea Brașov 280 de milioane lei, cu 19 milioane de lei mai mult decât în anul trecut . Capacitatea stațiunilor balneo-climaterice din regiune sporește de la un an la altul, in anul 1962 au venit aici pentru a-și îngriji sănătatea 81.765 de oameni ai muncii, iar în anul 1963 numărul celor veniți pentru odihnă și tratament a sporit la KO.OOO. Aspect din parcul de rodaj al tractoarelor la Uzinele „Tractorul“. Un nou tractor romînesc U-651 la uzina „Tractorul" din Brașov se află în fabricație de serie o nouă variantă a tractorului universal de 65 C.P. Acest tractor, denumit U-651, are dublă tracțiune și se fabrică paralel cu tractorul U-650. El este destinat în special pentru aratul pămînturilor dure și altor lucrări agricole pe terenuri accidentate. Față de tractorul U-650, noul tractor are o productivitate cu 50 la sută mai mare, iar forța normală de tracțiune atinge 2.000 kg. față de x.666 kg. cu avea tractorul anterior. Trecerea de la tracțiunea pe două roți la aceea pe patru roți poate fi efectuată chiar în centrele de exploatare, într-un timp scurt. ANI CE Am căutat în statisticile anilor 1938—1944 amănunte despre existența vreunor instituții de artă brașovene. Zadarnic ! Am răsfoit apoi statisticile celor două decenii de lumină. Mi-a zîmbit din rubrici cifra 10, care înseamnă : Teatrul de stat din Brașov, Teatrul muzical din Brașov, Teatrul de stat din Sibiu, cu secția germană, Teatrul de stat maghiar din Sf. Gheorghe, Filarmonica din Brașov și cea din Sibiu, orchestrele populare „Miorița“ * r - ------ *4"upe și „Cindrelul“, din Brașov și milioane de spectatori, cea din Sibiu, Școala populară de artă. Aceste realizări mai înseamnă aproape un milion de spectatori pe an, la teatrele și instituțiile noastre muzicale. In perioada antebelică existau doar 28 de cinematografe, aproape exclusiv în mediul urban. Ultimele două decenii au înzecit această cifră. Cea de-a șaptea artă este azi mult răspîndită și sate. Interesul pe care-l preiazintă se vede din faptul că cele 280 de cinematografe au avut în anul 1963 peste 140 Anii noștri au germinat incomparabil mai mult decît putem consemna lapidar în cîteva rînduri. în uzine, fabrici și instituții funcționează azi 20 de cluburi muncitorești și numeroase săli de cultură, în cadrul cărora se produc 707 formații artistice de amatori care reunesc 16.400 artiști amatori. In comune și sate își desfășoară activitatea 300 de cămine culturale, cu aproape 2.000 de echipe artistice. Cele 1.060 de biblioteci publice și documentare, aparținînd sindicatelor și așezămintelor culturale dispun de 3.590.000 volume în cele două decenii s-au ridicat importante clădiri destinate activității culturale : impunătoarea clădire a Teatrului de stat din Brașov, cluburile muncitorești din orașele Victoria, Făgăraș, Brașov, Casele de cultură din Agnita, Rupea, Făgăraș, cinematografele din Tg. Secuiesc și Covasna, ca să amintim numai cîteva din zecile de edificii de acest fel ale căror certificate de naștere sînt din anii noștri. A. S. LUMINA PE OGOARE UNITE Care vizitează azi comuna Bod, raionul Sf. Gheorghe, rămîne impresionat de înnoirile înfăptuite aici. Introducerea pe scară tot mai largă a agrotehnicii înaintate, extinderea mecanizării lucrărilor agricole și zootehnice, au contribuit din plin la sporirea producției, la creșterea veniturilor, în același ritm a crescut și nivelul de trai al colectiviștilor. Azi, cele 480 familii de colectiviști romîni, muncesc germani și maghiari din Bod înfrățite 1900 ha teren. La sfîrșitul anului trecut averea obștească a gospodăriei la suta de hectare a fost de 607412 lei. Gospodăria și-a dezvoltat puternic fermele zootehnice. Efectivul mediu de animale la suta de hectare a ajuns la 45,3 taurine din care 18,9 vaci și juninci, 70,4 porcine, 76,3 ovine și aproape 500 păsări. A crescut an de an producția agricolă. Dacă în primii ani de activitate a gospodăriei s-au obținut producții medii de 1100—1500 kg grîu la hectar, în anul 1962 acestea au crescut la 2 636 kg. La sfecla de zahăr, față de 10 237 kg/ha în 1954, în anul 1963 s-au obținut 21 400 kg.Producții mari s-au realizat și la alte culturi. Au sporit și producțiile animaliere. De la 1 600 litri lapte pe cap de vacă furajată s-a ajuns la peste 2 500 litri, iar producția de lînă a crescut de la 1,800 kg la 4,200 kg de fiecare oaie. Din surplusurile de produse, gospodăria vinde anual statului, pe bază de contract, sute de vagoane de produse agro-alimentare. Numai în anul 1963 gospodăria a vîndut statului peste 590 vagoane de produse agricole vegetale, 706 porci grași, 123 taurine îngrășate, 4 268 kg lină, zeci de mii de litri de lapte, ouă și alte produse. în acest an gospodăria vinde statului pe bază de contract peste 700 vagoane produse agricole vegetale și o cantitate însemnată de produse animaliere. Ca urmare, gospodăria realizează venituri bănești de multe milioane lei. în anul 1963, cu toate condițiile de climă nefavorabile, s-au realizat peste 5 300 000 lei venituri bănești, iar în acest an colectiviștii vor să depășească cu mult 6 milioane lei. Toate acestea au avut o influență pozitivă asupra creșterii valorii zileimuncă. Dacă în anul 1954 s-au repartizat pentru o zi-muncă produse în valoare de 18 lei și 4 lei în numerar, in anul 1963 valoarea zilei-muncă s-a ridicat la 30 lei din care 18 lei în numerar. Colectiviștii din Bod nu se opresc aici, în prezent eforturile lor sunt îndreptate spre executarea tuturor lucrărilor agri cole la un nivel agrotehnic ridicat, pen tru a obține și în acest an o recoltă bogată. I. BRAGHEȘ Cf a* che cuL țialu^iLa^ k^afăneta îmbrățișată de brațul vrîncean al Carpaților, care continuă cu masivul Ciucașului, de semețele creste ale Bucegilor și Făgărașului, completate cu pitorescul masivului Harghita, regiunea Brașov oferă vizitatorilor o vastă și încîntătoare zonă turistică. Frumusețile au fost tot mai deplin valorificate în anii puterii populare, cînd turismul a putut lua proporții de masă. Cabanele de creastă, ca și rețeaua de hoteluri, vile și cabane din Predeal, Pîrîul Rece, Valea Timișului, Poiana Brașov, Codlea, Bran, Rîșnov, Păltiniș și altele au fost modernizate și făcute accesibile unui număr mare de turiști. în ultimii doi ani, s-au mai construit cabana Negriul și refugiul Turnuri în munții Făgărașului, cabanele Curmătura și Valea Oltului, în munții Chinului, s-au reamenajat complet cabanele Castel și Rențea de pe masivul Ciucaș și Cheișoara de pe valea Rîșnoavei. La Poiana Brașov se construiește un nou restaurant și se mărește capacitatea cabanelor. Este prevăzută modernizarea cabanelor de pe Postăvarul, la o altitu dine de 1.400 metri. Cunoscutul hotel brașovean ,,Carpați“ capătă o mare extindere, prin construirea unei noi aripi. In fiecare an, regiunea Brașov este vizitată de sute de mii de turiști. Numărul turiștilor din țară a fost în 1963 de 321.700, iar al celor străini de aproape 34.000. Ospitalitatea localnicilor și farmecul peisajului lasă impresii de neuitat turiștilor, exprimate în cuvinte pline de admirație. Monumentele istorice ale Brașovului, Sibiului, Sighișoarei, puse în valoare in anii noștri, îi impresionează, de asemenea, pe vizitatori. ȘTEFAN BUCUR secretarul Sfatului popular al regiunii Brașov Pagină realizată de redacția ziarului „Drum Nou“ din Brașov în colaborare cu corespondentul regional al Agenției române de presă „Agerpres“.