Inainte, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6069-6094)

1964-09-01 / nr. 6069

ANUL­­ XXI NR. 6069 4 PAGINI 20 BANI MARȚI 1 SEPTEMBRIE 1964 COMUNI­CA­T In conformitate cu Acordul dintre guvernul Repu­blicii Populare Române și guvernul Republicii Socia­­liste Federative Iugoslavia privind construirea și ex­ploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963 la Bel­grad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și pre­ședintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.I., s-au înțeles ca In ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii — Sip, festivitatea inaugu­rării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliu­­lui de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum și alte perso­nalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. întrecere entuziastă îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă constituie o­­biectivul central al activității colec­tivului de muncă de la Fabrica de ciment Gura Văii, raionul Tr. Seve­rin. Acest fapt determină pe fiecare membru al colectivului să-și orga­nizeze în așa fel munca, încît zi de zi să-și îndeplinească sarcinile de plan și să valorifice cît mai bine rezervele interne de la locul său de muncă. Roadele s-au văzut la sfirși­­tul fiecărei luni, planul de producție fiind îndeplinit în bune condiții. A­­semenea roade au fost culese și în cursul lunii august, cînd colectivul a raportat îndeplinirea planului înain­te de termen. Folosirea la maximum a întregii capacități de producție a mașinilor și a cuptoarelor de clincher a per­mis depășirea planului de producție cu 1010 tone ciment de cea mai bu­nă calitate. Unul din factorii care și-a adus din plin contribuția la ob­ținerea acestui remarcabil succes este disciplina în producție. Lipsu­rile nemotivate de la lucru, defec­țiunile tehnice datorite lipsei de a­­tenție și neîngrijirii utilajelor fiind înlăturate, productivitatea muncii a crescut zi de zi, permițînd creșterea randamentului utilajelor. De la în­ceputul anului și pînă în prezent s-a putut astfel obține o depășire a pro­ductivității muncii cu 13 la sută fa­ță de plan. îndeplinirea planului de măsuri tehnico-organizatorice a contribuit de asemenea la sporirea realizărilor și mai ales la creșterea economiilor la prețul de cost, care, pînă în pre­zent se cifrează la 17.000 lei peste sarcina planificată. Rezervele inter­ne în ce privește reducerea prețului de cost n-au fost încă epuizate. In întrecere, muncitorii, inginerii și tehnicienii caută mereu noi surse, care să ducă la creșterea producti­vității muncii. Exemplul celor evidențiați în pro­ducție, printre care se numără: Constantin Trușculescu, Ilie Măr­­geanu, Stelian Colibășeanu, Gheor­ghe Udrea, Mărinică Tănase, Meilă Teodorescu și alții, care dau dovadă de înaltă conștiinciozitate în mun­că, este urmat de toți ceilalți mun­citori. N. NACU, coresp. In vederea însămînțărilor Colectiviștii din Vîrvor, raionul Cra­iova, au reușit anul acesta să obțină producții bune de grîu, datorită în mare măsură pregătirii din vreme­a terenurilor destinate acestor semănă­turi, executării însămînțărilor în ca­drul epocii optime, folosirii unor se­mințe din soiuri de înaltă productivi­tate, bine selectate și tratate. Dezvol­­tînd experiența acumulată, membrii G.A.C. „Unirea“ din Vîrvor se pregă­tesc intens în aceste zile în vederea apropiatelor însămînțări. In această toamnă, colectiva amintită va însămîn­­ța aproape 900 ha cu grîu. Pentru su­prafața respectivă a fost deja asigu­rată sămînța. In prezent se dă zor cu triprarea celor peste 12 vagoane de sămînță. M. FLORESCU, coresp. La G.A.C., din Gvardinița, sat comuna Bălăcităi, raionul Vînju Mare, tocarul porumbului de siloz este în toi. Roade ale preocupării colective Cînd, la indicația or­ganelor de partid, colec­tivul I.I.S. „Independen­ța“ Craiova a­ început acțiunea de masă privind creșterea productivității muncii, unii tovarăși în­clinau să creadă că n-o să mai fie descoperite prea multe rezerve in­terne. Friptele le-au spul­­berat însă repede nedu­merirea. Din secții și ateliere au fost primite numeroase propuneri care îndeplinite au dus la sporirea realizărilor în întrecere. Efect deosebit asupra creșterii productivității muncii a avut și pregă­tirea urzelilor nu pe război, așa­ cum se pro­ceda pină atunci, ci în afară. In acest fel timpul de staționare a războa­ielor s-a redus cu peste 15 la sută. Căutările pentru mai bine au continuat. Așa s-a trecut la predarea lucrului de la un schimb la altul pe bază de pro­­ces-verbal, iar la secția cazane s-a schimbal trei, desființat concen­­trîndu-se toate forțele pentru asigurarea bunu­lui mers al activității în două schimburi. Randc­­­mentul­la cazane a cres­cut cu 15 la sută, iar calitatea producției în secțiile vopsitorie, uscă­­torie și presă, s-a îm­bunătățit. Toate aceste eforturi sunt înmănunchia­te în rodnicul bilanț pe care colectivul întreprinderii l-a încheiat la sfîrșitul lunii august. Planul la producția globală și marfă a fost îndeplinit, iar la țesături s-a obți­nut o depășire de 0,8 la sută. Productivitatea muncii, factor de sea­mă în îndeplinirea pla­nului înregistrează o creștere de 0,9 la sută față de plan. In interiorul ziarului: — In cadrul comisiilor tehnice p.c.i. din G.A.S. și S.M.T. O activitate mai bogată mai pli­nă de răspundere­­ (pag. 2-a). — Sport Experiența și-a spus cuvîntul (pag.­ 2-a). — Toți comuniștii în activi­tatea organizației de bază (pag. 3-a). — In exploatările forestiere. Un grad de mecanizare tot mai înalt (pag. 3-a). — Cronică de uzină „Băie­ți", numai unu și­ unu­l (pag. 3-a). Producție sporită — calitate superioară Colectivul de muncă de la întreprin­derea de morărit și rizeria „Jiul“ Cra­iova au încheiat bilanțul pe cea de-a opta lună a anului cu mai mult de 10 zile înainte de termen. In această perioadă, muncitorii, inginerii și teh­nicienii din întreprinderea amintită s-au preocupat îndeaproape pentru punerea în valoare a unor importante rezerve interne, care au contribuit la realizarea productivității muncii pla­nificate pe primele 8 luni ale anului în proporție de 119,54 la sută. S-au evidențiat : Ion Vlaicu, Ion Ciuran, Florea Fîciu — maiștri; Va­lentin Gheorghe — laborant ; Nicolae Gionea — muncitor groșar; Stan Va­­sîi, Andrei Stînă, Petre Bălan — lă­cătuși ; Florea Roșu — sudor ; Con­stantin Sandu — tîmplar și alții. La panoul de onoare al întrecerii socialiste, colectivul de muncă al în­treprinderii de morărit și rizeria „Jiul“ situează următorii indicatori : produc­ția globală — 119,23 la sută, produc­ția marfă — 107,76 la sută, iar pla­ntă pe principalele sortimente a fost depășit cu 4,40 la sută la făină albă, 2,40 la sută la făină semialbă, 3,10 la sută la făină integrală și 17,40 lei sută la orez decorticat. Simultan cu depășirea indicatorilor de plap și creșterea calității s-au rea­lizat economii de 128.000 lei și be­neficii de 526.000 lei. GHEORGHE MANEA, coresp. A m Aplicatei ale lîi­crobiologieî tehnica însilozarii nutrețurilor Pentru perfecționarea tehnicii de în­­silozare a nutrețurilor se generalizează în prezent aplicarea unor noi metode, bazate pe cunoașterea aprofundată și dirijarea proceselor biochimice ce se desfășoară în masa vegetală supusă a­­cestui mod de conservare. In această direcție sînt de semnalat : folosirea cul­turilor de bacterii acidolactice și îm­bogățirea în substanțe proteice a masei însilozate prin biosinteze microbiene, aceasta din urmă aflîndu-se în faza de experimentare. Putem lămuri mai bine importanța acestor probleme, arătînd cum se des­fășoară, în linii mari, procesele biochi­mice ale însilozării, îndeosebi în cazul însilozării după vechile metode. Se cunoaște că însilozarea, ca mijloc de conservare, se bazează pe transfor­marea fermentativă a substanțelor za­haroase, urmată de acumularea în masă a nutrețului, de acizi organici cu însușiri conservante. Dintre toți acizii care se produc în urma acestui proces biochimic, cea mai mare importanță — prin însușirile de conservare, calitățile sugestive ce le imprimă nutrețului, im­portanța fiziologică pentru organismul animal, precum și prin faptul de a nu influența asupra laptelui și produselor lactate cu mirosuri sau alte înrîuriri nedorite — este și acidul lactic, produs prin acțiunea bacteriilor acidolactice. In funcție de felul nutrețului, de faza de recoltare și de condițiile de însilo­­zare, conținutul în acest acid, la sfîr­șitul desfășurării procesului fermenta­tiv al însilozării, variază — în cazuri normale — de la 0,8 la 2 la sută. big. N. BALAN — șefii laboratorului de m­icrobiologie ICCA — București In cursul acestui proces, paralel cu acidul lactic, se acumulează cantități variabile de acid acetic, produs în cea mai mare parte de către bacteriile aci­dolactice. Un conținut ridicat în acest acid influențează în mod negativ asu­pra calității gustative a nutrețurilor, fapt frecvent întîlnit în cazul însilozării nutrețurilor bogate în zaharuri, îndeo­sebi : porumb, sorg zaharat, dovleci. Se cere astfel, ca raportul dintre a­­cești doi acizi să nu depășească în nu­treț 3 : 1 acid lactic, acid acetic. Prin aceasta se deduce că în cursul desfă­șurării proceselor fermentative, în siloz trebuie să predomine fermentația aci­­dolactică. Totuși, la însilozarea prin metode obișnuite această condiție nu se realizează decît într-o fază înaintată, iar uneori nu se realizează deloc. O cauză este numărul redus de bacterii acidolactice în momentul așezării nu­trețului în siloz, număr care nu depă­șește 10 la sută din totalul celorlalte microorganisme. Mai intervine apoi și următorul fapt: bacteriile acidolactice aflate în mod spontan reprezintă o populație eterogenă de specii mult de­osebite ca putere de înmulțire, capaci­tate de fermentare și randament de acid lactic. Cea mai mare parte, pe lingă acidul lactic provine din fermen­tarea zaharurilor : acid acetic, alcool, aldeh­ide, bioxid de carbon etc. — produși care în general sunt de mică importanță în procesul de conservare, însemnînd astfel un consum inutil de zahăr. In aceste condiții, încă din faza ini­țială a însilozării se înmulțesc în mod intens numeroase alte specii de micro­organisme, care descompun atît zaha­­rurile cît și proteinele și aminoacizii, producînd : acid butiric, amoniac, hi­drogen sulfurat, în doi și alte substanțe, care imprimă nutrețului gust și miros neplăcute. Procesul decurge pînă în momentul cînd aciditatea actuală (pH) atinge valori de 4—4,2. Peste această limită de aciditate transformările nu mai pot fi continuate decît de bacteriile acidolactice. Dacă nutrețul însilozat conține un procent ridicat de zaharuri fermentescibile, caracteristice din acest punct de vedere fiind nutrețurilor : porumb, sorg zaharat, iarbă de Sudan, ovăz, secară, unele ierburi graminee etc., aceste procese de degradare au o durată relativ scurtă fiindcă se reali­zează aciditatea necesară stăvilirii ac­tivității microorganismelor dăunătoare. Astfel de nutrețuri sunt considerate ușor însilozabile. Dacă nutrețurile sunt bogate în proteine și sărace în zaharuri fermentescibile, cum sunt îndeosebi nu­trețurile de leguminoase , trifoi, lucer­­nă, soia, procesele de borceagurile de măzăriche, degradare au o durată mult mai îndelungată, sau uneori con­tinuă pînă la sfîrșitul însilozării. Ast­fel de nutrețuri sînt considerate greu însilozabile. La însilozarea lor, pe lingă deficiența de zahăr care determină o fermentație acidolactică redusă, acți­unea de degradare este favorizată și de neutralizarea treptată a acidului lactic de către bazele din sucul plante­lor respective, de transformarea acidu­lui lactic în acid butiric. (Continuare în pag. 3-a). LUCRĂRILE CELUI DE-AL VIII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE ȘTIINȚA SOLULUI In Sala Palatului R.P. Romane au început luni dimineață lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internațional de știința solului. La congres, care se desfășoară între 31 august și 9 septembrie participă peste 1.200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mon­dială, profesori, cercetători, conducă­tori de institute de cercetări și depar­tamente — din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai Orga­nizației pentru alimentație și agricul­tură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. și A­­genției internaționale pentru energia atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. și Comitetului de orga­nizare a congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, președin­tele Consiliului de Stat al R.P. Române, Alexandru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Miniștri, Mihai Dalea, președin­tele Consiliului Superior al Agricul­turii, Ilie Murgulescu, președintele Aca­demiei R.P. Române, Ștefa­n Bălan, mi­nistrul învățârm­întului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheor­ghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Co­­darcea, președintele Comitetului Geo­logic, Ion Cosma, președintele Comite­tului Executiv al Capitalei. Participanții la Congres au fost sa­lutați de prof. Nicolae Giosan, mem­bru corespondent al Academiei Române, președintele Comitetului R.P. de organizare a celui de-al Vlll-lea Con­gres internațional de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat, de asemenea, cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, președintele A­­sociației internaționale de știința șo­­sorului, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisești, din partea Academiei R.P. Române și­ a Institutului central de cercetări a­­gricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din New York, fost președinte al Asociației internaționale de știința solului, care au salutat pe participanții la congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Buren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului, a pre­zentat darea de seamă asupra activi­tății asociației în perioada anilor 1960- 1964. Ședința plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectului hărții mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate­: prof. dr. V. A. Korda,, directorul De­partamentului științelor naturale U.N.E.S.C.O., dr L. Bramao, șef al Bi­al­roului de resurse mondiale ale solurilor,. — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist­ F.A.O., prof. dr. F.A. van Baren, secre­­tarul general al Asociației internaționale de știința solului. Pe marginea referai­telor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții la con­­gres vor dezbate probleme actuale, teo­­retice și practice, ale cunoașterii solui­rilor, în vederea sporirii producției a­­gricole. (Agerpres). Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-DeJ STIMAȚI PRIETENI ȘI OASPEȚI, DOAMNELOR ȘI DOMNILOR. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, o călduroasă urare de bun venit eminenților reprezentanți ai științei solului din lumea întreagă, reuniți la acest important congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie, prin amploarea participării, cît și prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndo­ielnic că acest vast schimb de expe­riență între specialiști cu înaltă compe­tență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuție de seamă la pro­gresul științei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacrați eforturile — sporirea ferti­lității solului și a capacității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este ur­mărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătă­țirea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reu­șit să obțină cuceriri strălucite, care au amplificat în proporții grandioase for­ța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste menea fenomene ca foametea, mizeria ale­și subnutriția; imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorifi­cate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populației mereu în creștere a globului și ridi­carea neîncetată a nivelului ei de viață presupun transformări economico-so­­ciale, un efort colectiv pe plan inter­național pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă e­­sențială o constituie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico­­științifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntu­­lui. Sîntem bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfășoară asociația dumnea­­voastră — important for de colaborare internațională în domeniul științelor a­­gricole. Studiile întreprinse pentru cu­noașterea complexă a solului și sta­bilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările e­­fectuate într-o serie de probleme teore­tice și practice legate de sporirea pro­ducției agricole, contribuția substan­țială adusă la elaborarea hărții soluri­lor lumii, precum și alte valoroase lu­crări, se bucură de o înaltă și bineme­ritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu — Murgoci, mem­bru fondator al Asociației Internațio­nale de Știință a Solului, inițiator al primei conferințe mondiale de pedolo­gie, savanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările congresului și vizitele în unități industriale și agricole, în insti­tuții de cercetare, învățământ și cultu­ră, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndeaproape a activității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a rea­lizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii, împărtășindu-vă cîteva din preocupă­­rile noastre în aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul in­dustriei, de care depinde progresul în­tregii economii naționale, a pus con­comitent în centrul atenției sale dez­voltarea agriculturii și creșterea pro­ducției agricole, ca una din principalele sarcini ale construcției economice. Ro­­mînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea indus­triei cu materii prime agricole și dispo­­nibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, reor­ganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive și multi­laterale, utilizării tot mai largi a teh­nicii moderne și a cuceririlor științei, concentrării producției în unități spe­cializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole într-o varietate a muncii industriale. — Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimi­zare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o ab­un­­dență de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiștii și organele noastre agricole îl constituie utilizarea rațio­nală a fondului funciar, ridicarea ferti­­lității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solu­lui, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valori­ficarea solurilor nisipoase și a celor sărăturate, aducerea în circuitul agri­col prin îndiguiri și desecări a pă­mânturilor fertile din luncile princi­palelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea ca­drelor de specialiști de toate categoriile și perfecționarea continuă a cunoștințe­lor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activi­tate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cît mai strînsă a științei agricole de prac­tică. STIMAȚI OASPEȚI, PRIETENI, Munca și preocupările dv., prețioasa activitate pe care o desfășurați se bucură de o înaltă considerație, slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omu­lui. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menținerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, de­pune eforturi neslăbite pentru stator­nicirea unei păci trainice în lume, sa­lută și sprijină contactele dintre oa­menii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării inter­naționale, de cunoaștere și apropiere între popoare, de îmbogățire a tezau­rului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui congres, care se desfășoară sub lozinca „Pîine și pace“, vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor ! Urez congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice). DUPĂ O SĂPTĂMINĂ... Inaugurată în urmă cu o săptămînă, în preajma celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei. Expoziția realizărilor economiei naționale R. P. Române cunoaște o afluență de vizitatori din ce în ce mai mare. So­o­sesc zilnic, într-un șuvoi neîntrerupt în grupuri sau individual, muncitori, ingineri și tehnicieni, colectiviști, oameni de știință și cultură, elevi și stu­denți, pensionari și gospodine. De asemenea, vin numeroși străini — oameni de afaceri, turiști, ziariști de peste ho­tare. Vizitatorii cercetează cu interes și admirație miile de exponate ce oglindesc chipul de azi al țării, avîntul eco­nomiei și al culturii, roadele muncii entuziaste, creatoare, desfășurată de po­porul român în anii luminoși ai regimului democrat-popular. Fantezia și bunul gust caracterizează întregul ansamblu arhitectonic în preaj­­ma Pieții Scînteii — impunătorul pavi­lion central, pavilioanele și platformele noi ce se desfășoară pe o vastă supra­față, înscrise în cartea de aur a expoziției sau în notesurile ziariștilor, impresiile vizitatorilor romîni și străini sînt una­nime în aprecierile asupra valorii și nivelului tehnic ridicat al exponatelor, asupra organizării expoziției. Iată cîteva dintre acestea : Electricianul Gheorghe Paul, eviden­țiat în producție la Uzinele „23 Au­gust" din București, a spus : „Mi-au a­­tras atenția în mod deosebit produsele electrotehnice de un nivel tehnic ridi­cat. Unul din ele m-a impresionat mult. Este vorba de blocul de aparate pentru locomotiva Diesel-electrică fabricat la „Electroputere“ — Craiova. Acest bloc cuprinde aparatură de conectare, pro­tecție, control și măsură la nivelul teh­nicii mondiale. Colegii mei de meserie de la uzina craioveană au cu ce se mîndri“. „Sînt profund impresionat de tot ce am văzut — a spus prof. Alexandru Ungvari, de la Școala financiară din Baia Mare. Nu trebuie să fii neapărat specialist ca să-ți dai seama de marile înnoiri care au avut loc în țara noastră. Faptul că utilajul din subteran este de fabricație romînească și realizat la un înalt nivel tehnic constituie o mîndrie pentru orice cetățean al acestei țări“. După ce a văzut funcționînd mași­nile electronice Cifa-100 și varianta ei mai nouă, Cet-500, realizată pe bază de tranzistori, tehnicianul Vasile Haldan, de la Institutul meteorologic a decla­rat : „La institutul nostru se folosesc în prezent numeroase aparate electronice de mare precizie produse de industria noastră. Ele sunt de foarte bună cali­tate, îmi exprim satisfacția și mîndria de a vedea că tehnica și știința romî­nească în acest domeniu se află astăzi la un nivel înalt. De altfel, pretutin­deni în expoziție este oglindit acest a­­devăr îmbucurător“. Tînărul Nicolae Ungureanu, de me­serie sondor, în prezent ostaș la mari­nă, a declarat vizitînd același stand . Am lucrat și eu cu instalații de foraj dar ele erau mai mici. Mi-ar place să lucrez și cu astfel de instalații moder­ne, care sapă la mare adîncime. După satisfacerea stagiului militar mi-am fă­cut planul să mă angajez sondor în Va­lea Prahovei și poate atunci o să lu­crez la o astfel de instalație". După ce a vizitat cu multă atenție pavilionul cu produse din mase plasti­ce, arhitectul Pompiliu Alămoreanu, de la Trustul 5 construcții-montaj Brașov, a spus: „împreună cu tovarășii mei am venit la expoziție anume ca să vizităm produsele industriei , construcțiilor și ce­lorlalte industrii legate de construcțiile de locuințe și social-culturale. Diver­sitatea sortimentelor din mase plastice pentru construcții satisface în măsură tot mai mare cerințele constructorilor“. Rugat să împărtășească impresiile sa­le despre expoziție, ministrul finanțelor al R. P. Polone, Jerzy Albrecht, a de­clarat printre altele : „Expoziția dv. mi-a dovedit, încă o dată, în mod su­gestiv, cît de mult a progresat Romî­­nia în cei 20 de ani care au trecut de la eliberarea ei. Este remarcabil, în­deosebi, standul industriei constructoare de mașini, care dovedește că și din a­­cest punct de vedere vă aflați la un înalt nivel. Mi-au plăcut tractoarele produse de industria romînească și fo­losesc prilejul pentru a aminti că ele sînt­­ apreciate și pe piața poloneză“. Printre vizitatori am întîlnit pe K. D. Lavrenenko, prim-vicepreședinte al Co­­mitetului de stat de producție pentru energetică și electrificare, al URSS, ca­re a declarat: „Ca specialist în ener­getică am remarcat prezentarea foarte compactă și expresivă a sectorului in­dustriei energeticii. E suficient să pri­vești noile tipuri de stații electrice pentru a înțelege că in țara dv. există unități de producție puternice și bine organizate; în mod deosebit, mi-a reți­nut atenția substația cu stîlpi pentru 400 kV, care, după mine constituie o realizare remarcabilă și o noutate pe plan mondial“. Ziaristul danez — Flemming Poulsen de la „Bu­zau’s News Agency“ — a declarat : „In ansamblul său, expoziția subliniază grija manifestată în Romî­­nia pentru continua creștere a nivelului de trai. Acest lucru ne-a fost dovedit și de exponatele prezente în standurile rezervate industriei de confecții și de încălțăminte. Ele sunt realizate într-un stil modern și de o calitate care le permite să rivalizeze cu cele mai bune produse de acest fel de pe piața euro­peană". „Am venit special de la Moscova, unde sunt corespondentul ziarului ja­ponez „The Nihon Keizai Shinbun“ — ne-a declarat ziaristul japonez Fumi­­mitsu Kobayashi — pentru a vedea Expoziția realizărilor economiei națio­nale a R. P. Române. Este o expoziție impresionantă, care arată în mod con­cret nivelul extraordinar de dezvoltare a economiei romînești. Sunt obișnuit să văd la tîrgurile internaționale din ța­ra mea, ca și în uzinele japoneze, ma­șini de înaltă tehnicitate și am impre­sia că unele produse ale industriei dv. constructoare de mașini nu sînt cu ni­mic mai prejos decît cele similare stră­ine. M-am bucurat de cele văzute în a­­ceastă expoziție și plec­ă de aici cu im­presii dintre cele mai bune. Ritmul de dezvoltare a industriei dv. este aproape unic în lume". Printre cetățenii americani care au vizitat Expoziția realizărilor economiei naționale se­ numără și dr. Erik Stoet­­zner, director al ziarului New York Times. „După ce am vizitat de curînd Expo­ziția națională elevețiană de la Lau­sanne, mă aflu acum în Expoziția rea­lizărilor economiei naționale a Romî­­niei și sunt de-a dreptul impresionat de tot ceea ce văd — ne-a spus dl. Stoet­­zner. Mă impresionează în egală măsu­ră sortimentul și abundența mărfurilor prezentate, ca și afluența extraordinară a publicului. Această afluență este in­tr-adevăr deosebită și ea se explică, probabil, prin aceea că fiecare vizita­tor român găsește aici în expoziție o părticică din munca sa, cu care a con­tribuit la efortul general depus de-a lungul celor 20 de ani. Vizitînd aceas­tă expoziție, cetățeanul american își întărește convingerea că există multe perspective interesante de dezvoltare a legăturilor pe toate planurile între țara lui și a dv. și eu sunt partizanul unei asemenea dezvoltări. Vă doresc mult succes în continuare“. ★ Afluența mare de vizitatori este ex­plicată, atît prin atracția și interesul pe care îl suscită vizionarea exponate­lor, cit și prin organizarea ireproșa­bilă a expoziției și a serviciilor de uti­­litate publică. Pentru transportul la și de la expo­ziție, în afara mijloacelor existente — tramvaiele 3, ,4 și 9, autobuzele 31, 48, 49, 61 și 67 și troleibuzele 81, 82, 86 —, a fost pus în exploatare tramvaiul „E“, care circulă între strada Nuferi­lor și Bd. Expoziției, s-au organizat stații Getax în apropiere, iar din gă­rile CFR, IRTA, de la aeroportul Bă­­neasa ca și din comunele din apropie­rea Capitalei circulă tramvaie, trolei­buze și autobuze cu legături directe. Pentru a oferi­ oamenilor muncii din diferitele localități ale țării posibilita­tea de a vizita expoziția, toate agen­țiile și filialele ONT Carpați vor or­ganiza, începînd de la 1 septembrie, excursii speciale cu autocarele și cu au­tobuzele IRTA. Asemenea acțiuni se vor organiza și cu trenul. Se vor elibera bilete de călătorie turistică, atît pen­tru grupuri, cît­­ și pentru excursioniști individuali. Ambele categorii vor bene­ficia de 50 la sută reducere pe CFR. Grupurile turistice vor avea prioritate la vizitarea expoziției. O dată ajunși la expoziție, vizitato­rul poate primi de la biroul de infor­mații, relații în legătură cu ansamblul acesteia, exponatele prezentate, expo­zanții participanți, mersul trenurilor, autobuzelor IRTA și­ avioanelor etc. La dispoziția vizitatorilor stau, de aseme­nea, un oficiu PTT și un ghișeu CEC, birou de informații ONT cu ghizi și translatori, birou de păstrarea bagaje­lor, birou de obiecte găsite, post de prim-ajutor, birou unde pot­­ fi lăsați copiii sub supraveghere competentă, un bufet-bar, cabine telefonice. Organizatorii nu au neglijat, nici as­pectul cultural-distractiv. Pe estrada în aer liber din vecinătatea pavilionului central au loc în fiecare­ zi proiecții de filme, spectacole ale formațiilor artisti­ce de amatori, parăzi ale modei, sim­pozioane etc., •k Expoziția este deschisă în zilele de duminică și sărbători legale între orele 9—21 ; marți, miercuri, joi, vineri și sîmbătă între orele 10—20 ; luni între orele 15—20. (Agerpres) I

Next