Inainte, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6069-6094)
1964-09-01 / nr. 6069
ANUL XXI NR. 6069 4 PAGINI 20 BANI MARȚI 1 SEPTEMBRIE 1964 COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.I., s-au înțeles ca In ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii — Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. întrecere entuziastă îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă constituie obiectivul central al activității colectivului de muncă de la Fabrica de ciment Gura Văii, raionul Tr. Severin. Acest fapt determină pe fiecare membru al colectivului să-și organizeze în așa fel munca, încît zi de zi să-și îndeplinească sarcinile de plan și să valorifice cît mai bine rezervele interne de la locul său de muncă. Roadele s-au văzut la sfirșitul fiecărei luni, planul de producție fiind îndeplinit în bune condiții. Asemenea roade au fost culese și în cursul lunii august, cînd colectivul a raportat îndeplinirea planului înainte de termen. Folosirea la maximum a întregii capacități de producție a mașinilor și a cuptoarelor de clincher a permis depășirea planului de producție cu 1010 tone ciment de cea mai bună calitate. Unul din factorii care și-a adus din plin contribuția la obținerea acestui remarcabil succes este disciplina în producție. Lipsurile nemotivate de la lucru, defecțiunile tehnice datorite lipsei de atenție și neîngrijirii utilajelor fiind înlăturate, productivitatea muncii a crescut zi de zi, permițînd creșterea randamentului utilajelor. De la începutul anului și pînă în prezent s-a putut astfel obține o depășire a productivității muncii cu 13 la sută față de plan. îndeplinirea planului de măsuri tehnico-organizatorice a contribuit de asemenea la sporirea realizărilor și mai ales la creșterea economiilor la prețul de cost, care, pînă în prezent se cifrează la 17.000 lei peste sarcina planificată. Rezervele interne în ce privește reducerea prețului de cost n-au fost încă epuizate. In întrecere, muncitorii, inginerii și tehnicienii caută mereu noi surse, care să ducă la creșterea productivității muncii. Exemplul celor evidențiați în producție, printre care se numără: Constantin Trușculescu, Ilie Mărgeanu, Stelian Colibășeanu, Gheorghe Udrea, Mărinică Tănase, Meilă Teodorescu și alții, care dau dovadă de înaltă conștiinciozitate în muncă, este urmat de toți ceilalți muncitori. N. NACU, coresp. In vederea însămînțărilor Colectiviștii din Vîrvor, raionul Craiova, au reușit anul acesta să obțină producții bune de grîu, datorită în mare măsură pregătirii din vremea terenurilor destinate acestor semănături, executării însămînțărilor în cadrul epocii optime, folosirii unor semințe din soiuri de înaltă productivitate, bine selectate și tratate. Dezvoltînd experiența acumulată, membrii G.A.C. „Unirea“ din Vîrvor se pregătesc intens în aceste zile în vederea apropiatelor însămînțări. In această toamnă, colectiva amintită va însămînța aproape 900 ha cu grîu. Pentru suprafața respectivă a fost deja asigurată sămînța. In prezent se dă zor cu triprarea celor peste 12 vagoane de sămînță. M. FLORESCU, coresp. La G.A.C., din Gvardinița, sat comuna Bălăcităi, raionul Vînju Mare, tocarul porumbului de siloz este în toi. Roade ale preocupării colective Cînd, la indicația organelor de partid, colectivul I.I.S. „Independența“ Craiova a început acțiunea de masă privind creșterea productivității muncii, unii tovarăși înclinau să creadă că n-o să mai fie descoperite prea multe rezerve interne. Friptele le-au spulberat însă repede nedumerirea. Din secții și ateliere au fost primite numeroase propuneri care îndeplinite au dus la sporirea realizărilor în întrecere. Efect deosebit asupra creșterii productivității muncii a avut și pregătirea urzelilor nu pe război, așa cum se proceda pină atunci, ci în afară. In acest fel timpul de staționare a războaielor s-a redus cu peste 15 la sută. Căutările pentru mai bine au continuat. Așa s-a trecut la predarea lucrului de la un schimb la altul pe bază de proces-verbal, iar la secția cazane s-a schimbal trei, desființat concentrîndu-se toate forțele pentru asigurarea bunului mers al activității în două schimburi. Randcmentulla cazane a crescut cu 15 la sută, iar calitatea producției în secțiile vopsitorie, uscătorie și presă, s-a îmbunătățit. Toate aceste eforturi sunt înmănunchiate în rodnicul bilanț pe care colectivul întreprinderii l-a încheiat la sfîrșitul lunii august. Planul la producția globală și marfă a fost îndeplinit, iar la țesături s-a obținut o depășire de 0,8 la sută. Productivitatea muncii, factor de seamă în îndeplinirea planului înregistrează o creștere de 0,9 la sută față de plan. In interiorul ziarului: — In cadrul comisiilor tehnice p.c.i. din G.A.S. și S.M.T. O activitate mai bogată mai plină de răspundere (pag. 2-a). — Sport Experiența și-a spus cuvîntul (pag. 2-a). — Toți comuniștii în activitatea organizației de bază (pag. 3-a). — In exploatările forestiere. Un grad de mecanizare tot mai înalt (pag. 3-a). — Cronică de uzină „Băieți", numai unu și unul (pag. 3-a). Producție sporită — calitate superioară Colectivul de muncă de la întreprinderea de morărit și rizeria „Jiul“ Craiova au încheiat bilanțul pe cea de-a opta lună a anului cu mai mult de 10 zile înainte de termen. In această perioadă, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderea amintită s-au preocupat îndeaproape pentru punerea în valoare a unor importante rezerve interne, care au contribuit la realizarea productivității muncii planificate pe primele 8 luni ale anului în proporție de 119,54 la sută. S-au evidențiat : Ion Vlaicu, Ion Ciuran, Florea Fîciu — maiștri; Valentin Gheorghe — laborant ; Nicolae Gionea — muncitor groșar; Stan Vasîi, Andrei Stînă, Petre Bălan — lăcătuși ; Florea Roșu — sudor ; Constantin Sandu — tîmplar și alții. La panoul de onoare al întrecerii socialiste, colectivul de muncă al întreprinderii de morărit și rizeria „Jiul“ situează următorii indicatori : producția globală — 119,23 la sută, producția marfă — 107,76 la sută, iar plantă pe principalele sortimente a fost depășit cu 4,40 la sută la făină albă, 2,40 la sută la făină semialbă, 3,10 la sută la făină integrală și 17,40 lei sută la orez decorticat. Simultan cu depășirea indicatorilor de plap și creșterea calității s-au realizat economii de 128.000 lei și beneficii de 526.000 lei. GHEORGHE MANEA, coresp. A m Aplicatei ale lîicrobiologieî tehnica însilozarii nutrețurilor Pentru perfecționarea tehnicii de însilozare a nutrețurilor se generalizează în prezent aplicarea unor noi metode, bazate pe cunoașterea aprofundată și dirijarea proceselor biochimice ce se desfășoară în masa vegetală supusă acestui mod de conservare. In această direcție sînt de semnalat : folosirea culturilor de bacterii acidolactice și îmbogățirea în substanțe proteice a masei însilozate prin biosinteze microbiene, aceasta din urmă aflîndu-se în faza de experimentare. Putem lămuri mai bine importanța acestor probleme, arătînd cum se desfășoară, în linii mari, procesele biochimice ale însilozării, îndeosebi în cazul însilozării după vechile metode. Se cunoaște că însilozarea, ca mijloc de conservare, se bazează pe transformarea fermentativă a substanțelor zaharoase, urmată de acumularea în masă a nutrețului, de acizi organici cu însușiri conservante. Dintre toți acizii care se produc în urma acestui proces biochimic, cea mai mare importanță — prin însușirile de conservare, calitățile sugestive ce le imprimă nutrețului, importanța fiziologică pentru organismul animal, precum și prin faptul de a nu influența asupra laptelui și produselor lactate cu mirosuri sau alte înrîuriri nedorite — este și acidul lactic, produs prin acțiunea bacteriilor acidolactice. In funcție de felul nutrețului, de faza de recoltare și de condițiile de însilozare, conținutul în acest acid, la sfîrșitul desfășurării procesului fermentativ al însilozării, variază — în cazuri normale — de la 0,8 la 2 la sută. big. N. BALAN — șefii laboratorului de microbiologie ICCA — București In cursul acestui proces, paralel cu acidul lactic, se acumulează cantități variabile de acid acetic, produs în cea mai mare parte de către bacteriile acidolactice. Un conținut ridicat în acest acid influențează în mod negativ asupra calității gustative a nutrețurilor, fapt frecvent întîlnit în cazul însilozării nutrețurilor bogate în zaharuri, îndeosebi : porumb, sorg zaharat, dovleci. Se cere astfel, ca raportul dintre acești doi acizi să nu depășească în nutreț 3 : 1 acid lactic, acid acetic. Prin aceasta se deduce că în cursul desfășurării proceselor fermentative, în siloz trebuie să predomine fermentația acidolactică. Totuși, la însilozarea prin metode obișnuite această condiție nu se realizează decît într-o fază înaintată, iar uneori nu se realizează deloc. O cauză este numărul redus de bacterii acidolactice în momentul așezării nutrețului în siloz, număr care nu depășește 10 la sută din totalul celorlalte microorganisme. Mai intervine apoi și următorul fapt: bacteriile acidolactice aflate în mod spontan reprezintă o populație eterogenă de specii mult deosebite ca putere de înmulțire, capacitate de fermentare și randament de acid lactic. Cea mai mare parte, pe lingă acidul lactic provine din fermentarea zaharurilor : acid acetic, alcool, aldehide, bioxid de carbon etc. — produși care în general sunt de mică importanță în procesul de conservare, însemnînd astfel un consum inutil de zahăr. In aceste condiții, încă din faza inițială a însilozării se înmulțesc în mod intens numeroase alte specii de microorganisme, care descompun atît zaharurile cît și proteinele și aminoacizii, producînd : acid butiric, amoniac, hidrogen sulfurat, în doi și alte substanțe, care imprimă nutrețului gust și miros neplăcute. Procesul decurge pînă în momentul cînd aciditatea actuală (pH) atinge valori de 4—4,2. Peste această limită de aciditate transformările nu mai pot fi continuate decît de bacteriile acidolactice. Dacă nutrețul însilozat conține un procent ridicat de zaharuri fermentescibile, caracteristice din acest punct de vedere fiind nutrețurilor : porumb, sorg zaharat, iarbă de Sudan, ovăz, secară, unele ierburi graminee etc., aceste procese de degradare au o durată relativ scurtă fiindcă se realizează aciditatea necesară stăvilirii activității microorganismelor dăunătoare. Astfel de nutrețuri sunt considerate ușor însilozabile. Dacă nutrețurile sunt bogate în proteine și sărace în zaharuri fermentescibile, cum sunt îndeosebi nutrețurile de leguminoase , trifoi, lucernă, soia, procesele de borceagurile de măzăriche, degradare au o durată mult mai îndelungată, sau uneori continuă pînă la sfîrșitul însilozării. Astfel de nutrețuri sînt considerate greu însilozabile. La însilozarea lor, pe lingă deficiența de zahăr care determină o fermentație acidolactică redusă, acțiunea de degradare este favorizată și de neutralizarea treptată a acidului lactic de către bazele din sucul plantelor respective, de transformarea acidului lactic în acid butiric. (Continuare în pag. 3-a). LUCRĂRILE CELUI DE-AL VIII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE ȘTIINȚA SOLULUI In Sala Palatului R.P. Romane au început luni dimineață lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internațional de știința solului. La congres, care se desfășoară între 31 august și 9 septembrie participă peste 1.200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări și departamente — din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai Organizației pentru alimentație și agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. și Agenției internaționale pentru energia atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. și Comitetului de organizare a congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Alexandru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, președintele Academiei R.P. Române, Ștefan Bălan, ministrul învățârmîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, președintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, președintele Comitetului Executiv al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei Române, președintele Comitetului R.P. de organizare a celui de-al Vlll-lea Congres internațional de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat, de asemenea, cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, președintele Asociației internaționale de știința șosorului, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisești, din partea Academiei R.P. Române și a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din New York, fost președinte al Asociației internaționale de știința solului, care au salutat pe participanții la congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Buren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului, a prezentat darea de seamă asupra activității asociației în perioada anilor 1960- 1964. Ședința plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectului hărții mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate: prof. dr. V. A. Korda,, directorul Departamentului științelor naturale U.N.E.S.C.O., dr L. Bramao, șef al Bialroului de resurse mondiale ale solurilor,. — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F.A. van Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului. Pe marginea referaitelor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții la congres vor dezbate probleme actuale, teoretice și practice, ale cunoașterii soluirilor, în vederea sporirii producției agricole. (Agerpres). Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-DeJ STIMAȚI PRIETENI ȘI OASPEȚI, DOAMNELOR ȘI DOMNILOR. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, o călduroasă urare de bun venit eminenților reprezentanți ai științei solului din lumea întreagă, reuniți la acest important congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie, prin amploarea participării, cît și prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență între specialiști cu înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuție de seamă la progresul științei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacrați eforturile — sporirea fertilității solului și a capacității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătățirea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite, care au amplificat în proporții grandioase forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste menea fenomene ca foametea, mizeria aleși subnutriția; imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populației mereu în creștere a globului și ridicarea neîncetată a nivelului ei de viață presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o constituie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnicoștiințifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Sîntem bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfășoară asociația dumneavoastră — important for de colaborare internațională în domeniul științelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoașterea complexă a solului și stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice și practice legate de sporirea producției agricole, contribuția substanțială adusă la elaborarea hărții solurilor lumii, precum și alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă și binemeritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu — Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a Solului, inițiator al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările congresului și vizitele în unități industriale și agricole, în instituții de cercetare, învățământ și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndeaproape a activității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii, împărtășindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naționale, a pus concomitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și creșterea producției agricole, ca una din principalele sarcini ale construcției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole și disponibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentrării producției în unități specializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole într-o varietate a muncii industriale. — Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundență de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiștii și organele noastre agricole îl constituie utilizarea rațională a fondului funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri și desecări a pământurilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de toate categoriile și perfecționarea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cît mai strînsă a științei agricole de practică. STIMAȚI OASPEȚI, PRIETENI, Munca și preocupările dv., prețioasa activitate pe care o desfășurați se bucură de o înaltă considerație, slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menținerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării internaționale, de cunoaștere și apropiere între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui congres, care se desfășoară sub lozinca „Pîine și pace“, vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor ! Urez congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice). DUPĂ O SĂPTĂMINĂ... Inaugurată în urmă cu o săptămînă, în preajma celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Expoziția realizărilor economiei naționale R. P. Române cunoaște o afluență de vizitatori din ce în ce mai mare. Soosesc zilnic, într-un șuvoi neîntrerupt în grupuri sau individual, muncitori, ingineri și tehnicieni, colectiviști, oameni de știință și cultură, elevi și studenți, pensionari și gospodine. De asemenea, vin numeroși străini — oameni de afaceri, turiști, ziariști de peste hotare. Vizitatorii cercetează cu interes și admirație miile de exponate ce oglindesc chipul de azi al țării, avîntul economiei și al culturii, roadele muncii entuziaste, creatoare, desfășurată de poporul român în anii luminoși ai regimului democrat-popular. Fantezia și bunul gust caracterizează întregul ansamblu arhitectonic în preajma Pieții Scînteii — impunătorul pavilion central, pavilioanele și platformele noi ce se desfășoară pe o vastă suprafață, înscrise în cartea de aur a expoziției sau în notesurile ziariștilor, impresiile vizitatorilor romîni și străini sînt unanime în aprecierile asupra valorii și nivelului tehnic ridicat al exponatelor, asupra organizării expoziției. Iată cîteva dintre acestea : Electricianul Gheorghe Paul, evidențiat în producție la Uzinele „23 August" din București, a spus : „Mi-au atras atenția în mod deosebit produsele electrotehnice de un nivel tehnic ridicat. Unul din ele m-a impresionat mult. Este vorba de blocul de aparate pentru locomotiva Diesel-electrică fabricat la „Electroputere“ — Craiova. Acest bloc cuprinde aparatură de conectare, protecție, control și măsură la nivelul tehnicii mondiale. Colegii mei de meserie de la uzina craioveană au cu ce se mîndri“. „Sînt profund impresionat de tot ce am văzut — a spus prof. Alexandru Ungvari, de la Școala financiară din Baia Mare. Nu trebuie să fii neapărat specialist ca să-ți dai seama de marile înnoiri care au avut loc în țara noastră. Faptul că utilajul din subteran este de fabricație romînească și realizat la un înalt nivel tehnic constituie o mîndrie pentru orice cetățean al acestei țări“. După ce a văzut funcționînd mașinile electronice Cifa-100 și varianta ei mai nouă, Cet-500, realizată pe bază de tranzistori, tehnicianul Vasile Haldan, de la Institutul meteorologic a declarat : „La institutul nostru se folosesc în prezent numeroase aparate electronice de mare precizie produse de industria noastră. Ele sunt de foarte bună calitate, îmi exprim satisfacția și mîndria de a vedea că tehnica și știința romînească în acest domeniu se află astăzi la un nivel înalt. De altfel, pretutindeni în expoziție este oglindit acest adevăr îmbucurător“. Tînărul Nicolae Ungureanu, de meserie sondor, în prezent ostaș la marină, a declarat vizitînd același stand . Am lucrat și eu cu instalații de foraj dar ele erau mai mici. Mi-ar place să lucrez și cu astfel de instalații moderne, care sapă la mare adîncime. După satisfacerea stagiului militar mi-am făcut planul să mă angajez sondor în Valea Prahovei și poate atunci o să lucrez la o astfel de instalație". După ce a vizitat cu multă atenție pavilionul cu produse din mase plastice, arhitectul Pompiliu Alămoreanu, de la Trustul 5 construcții-montaj Brașov, a spus: „împreună cu tovarășii mei am venit la expoziție anume ca să vizităm produsele industriei , construcțiilor și celorlalte industrii legate de construcțiile de locuințe și social-culturale. Diversitatea sortimentelor din mase plastice pentru construcții satisface în măsură tot mai mare cerințele constructorilor“. Rugat să împărtășească impresiile sale despre expoziție, ministrul finanțelor al R. P. Polone, Jerzy Albrecht, a declarat printre altele : „Expoziția dv. mi-a dovedit, încă o dată, în mod sugestiv, cît de mult a progresat Romînia în cei 20 de ani care au trecut de la eliberarea ei. Este remarcabil, îndeosebi, standul industriei constructoare de mașini, care dovedește că și din acest punct de vedere vă aflați la un înalt nivel. Mi-au plăcut tractoarele produse de industria romînească și folosesc prilejul pentru a aminti că ele sînt apreciate și pe piața poloneză“. Printre vizitatori am întîlnit pe K. D. Lavrenenko, prim-vicepreședinte al Comitetului de stat de producție pentru energetică și electrificare, al URSS, care a declarat: „Ca specialist în energetică am remarcat prezentarea foarte compactă și expresivă a sectorului industriei energeticii. E suficient să privești noile tipuri de stații electrice pentru a înțelege că in țara dv. există unități de producție puternice și bine organizate; în mod deosebit, mi-a reținut atenția substația cu stîlpi pentru 400 kV, care, după mine constituie o realizare remarcabilă și o noutate pe plan mondial“. Ziaristul danez — Flemming Poulsen de la „Buzau’s News Agency“ — a declarat : „In ansamblul său, expoziția subliniază grija manifestată în Romînia pentru continua creștere a nivelului de trai. Acest lucru ne-a fost dovedit și de exponatele prezente în standurile rezervate industriei de confecții și de încălțăminte. Ele sunt realizate într-un stil modern și de o calitate care le permite să rivalizeze cu cele mai bune produse de acest fel de pe piața europeană". „Am venit special de la Moscova, unde sunt corespondentul ziarului japonez „The Nihon Keizai Shinbun“ — ne-a declarat ziaristul japonez Fumimitsu Kobayashi — pentru a vedea Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române. Este o expoziție impresionantă, care arată în mod concret nivelul extraordinar de dezvoltare a economiei romînești. Sunt obișnuit să văd la tîrgurile internaționale din țara mea, ca și în uzinele japoneze, mașini de înaltă tehnicitate și am impresia că unele produse ale industriei dv. constructoare de mașini nu sînt cu nimic mai prejos decît cele similare străine. M-am bucurat de cele văzute în această expoziție și plecă de aici cu impresii dintre cele mai bune. Ritmul de dezvoltare a industriei dv. este aproape unic în lume". Printre cetățenii americani care au vizitat Expoziția realizărilor economiei naționale se numără și dr. Erik Stoetzner, director al ziarului New York Times. „După ce am vizitat de curînd Expoziția națională elevețiană de la Lausanne, mă aflu acum în Expoziția realizărilor economiei naționale a Romîniei și sunt de-a dreptul impresionat de tot ceea ce văd — ne-a spus dl. Stoetzner. Mă impresionează în egală măsură sortimentul și abundența mărfurilor prezentate, ca și afluența extraordinară a publicului. Această afluență este intr-adevăr deosebită și ea se explică, probabil, prin aceea că fiecare vizitator român găsește aici în expoziție o părticică din munca sa, cu care a contribuit la efortul general depus de-a lungul celor 20 de ani. Vizitînd această expoziție, cetățeanul american își întărește convingerea că există multe perspective interesante de dezvoltare a legăturilor pe toate planurile între țara lui și a dv. și eu sunt partizanul unei asemenea dezvoltări. Vă doresc mult succes în continuare“. ★ Afluența mare de vizitatori este explicată, atît prin atracția și interesul pe care îl suscită vizionarea exponatelor, cit și prin organizarea ireproșabilă a expoziției și a serviciilor de utilitate publică. Pentru transportul la și de la expoziție, în afara mijloacelor existente — tramvaiele 3, ,4 și 9, autobuzele 31, 48, 49, 61 și 67 și troleibuzele 81, 82, 86 —, a fost pus în exploatare tramvaiul „E“, care circulă între strada Nuferilor și Bd. Expoziției, s-au organizat stații Getax în apropiere, iar din gările CFR, IRTA, de la aeroportul Băneasa ca și din comunele din apropierea Capitalei circulă tramvaie, troleibuze și autobuze cu legături directe. Pentru a oferi oamenilor muncii din diferitele localități ale țării posibilitatea de a vizita expoziția, toate agențiile și filialele ONT Carpați vor organiza, începînd de la 1 septembrie, excursii speciale cu autocarele și cu autobuzele IRTA. Asemenea acțiuni se vor organiza și cu trenul. Se vor elibera bilete de călătorie turistică, atît pentru grupuri, cît și pentru excursioniști individuali. Ambele categorii vor beneficia de 50 la sută reducere pe CFR. Grupurile turistice vor avea prioritate la vizitarea expoziției. O dată ajunși la expoziție, vizitatorul poate primi de la biroul de informații, relații în legătură cu ansamblul acesteia, exponatele prezentate, expozanții participanți, mersul trenurilor, autobuzelor IRTA și avioanelor etc. La dispoziția vizitatorilor stau, de asemenea, un oficiu PTT și un ghișeu CEC, birou de informații ONT cu ghizi și translatori, birou de păstrarea bagajelor, birou de obiecte găsite, post de prim-ajutor, birou unde pot fi lăsați copiii sub supraveghere competentă, un bufet-bar, cabine telefonice. Organizatorii nu au neglijat, nici aspectul cultural-distractiv. Pe estrada în aer liber din vecinătatea pavilionului central au loc în fiecare zi proiecții de filme, spectacole ale formațiilor artistice de amatori, parăzi ale modei, simpozioane etc., •k Expoziția este deschisă în zilele de duminică și sărbători legale între orele 9—21 ; marți, miercuri, joi, vineri și sîmbătă între orele 10—20 ; luni între orele 15—20. (Agerpres) I