Inainte, octombrie 1964 (Anul 21, nr. 6095-6121)

1964-10-01 / nr. 6095

► ö5 ,#.W ANUL XXI­­ NR. 6095­4 PAGINI 20 BANI JOI 1 OCTOMBRIE 1964 Bilanț după trei trimestre De la începutul anului și pînâ în prezent oa­menii muncii din industria Olteniei au realizat o producție globală suplimentara de peste 100­lioane lei. ms­ La încheierea activității in primele opt luni ale anului cu o sporire de 1,9 la sută a productivității muncii planifi­cate și realizarea de economii peste plan la industrie de 20.749.000 lei, iar la întreaga activitate cu economii peste plan în valoare de 30.741.000 lei, oa­menii muncii din fabrici și uzine, din unitățile economice ale Olteniei au adă­ugat de fiecare dată bucurii noi, la bo­gatul bilanț. In perioada de care am a­­mintit, minerii au realizat peste plan mai mult de 25.000 tone cărbune, pe­­troliștii au expediat către rafinării mii de tone de țiței în plus, iar metalur­­giștii au construit în plus 45 semănători universale, 22 remorci cisterne pe două axe, două șlepuri de 1000 tone etc. A­­semenea rezultate și altele au făcut ca succesele din primele opt luni ale anu­lui 1964 să depășească nivelul realiză­rilor din aceeași perioadă a anului tre­cut, cu producție in valoare de 460 mi­lioane lei. Totodată, sporul de producție realizat în primele opt luni ale anului depășește prevederile de plan cu 90.700.000 lei la producția globală și 112.800.000 lei la producția marfă. Succesele din primele opt luni ale anu­lui au continuat și în luna septembrie cu care s-a încheiat cel de-al III-lea trimestru din penultimul an al desena­­lului. în această vreme, numeroase co­lective de muncă și unități economice, cum sunt cele ale Direcției regionale a economiei forestiere, Exploatărilor mi­niere Motru și Rovinari, Întreprinderii de foraj Tg. Cărbunești, Șantierului CIL Tr. Severin etc. și-au realizat îna­inte de termen prevederile de plan re­venite de la începutul anului. Descoperirea și valorificarea impor­tantelor rezerve industriale existente în toate sectoarele de producție au dat posibilitate muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderi să obțină sporuri mari de producție, ca urmare a creșterii productivității muncii în mod sistematic și mult mai mult decât preve­derile de pian. La Trustul de extracție Tg. Jiu de pildă, ca urmare a urmăririi permanente a exploatării sondelor în regim tehnologic optim, s-au obținut sporuri mari la producția de țiței și ca urmare, productivitatea muncii a fost de­pășită cu 4,9 la sută. De remarcat, că numai în cadrul Schelei de extracție Țicleni, prin reactivarea a 25 de sonde din fondul inactiv, s-au realizat în plus circa 13.000 tone țiței, încheind bilanțul primelor trei tri­mestre din anul 1964 înainte de ter­men, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile regiunii Oltenia au realizat o producție globală suplimen­tară de peste 100 milioane lei. Succe­sele obținute în această vreme sînt cu atît mai importante, cu cît producția re­alizată la nivelul economiei regiunii noastre depășește cu 1.139.547.000 lei producția întregului an 1959 și cu mai mult de o jumătate de miliard producția din primele trei trimestre ale anului 1963. Generalizind experiența pozitivă în întrecerea socialistă, oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantierele de construcții și montaj sunt hotărîți să ra­porteze îndeplinirea prevederilor planu­lui de stat pe anul 1964 înainte de ter­­men și să creeze condiții optime pen­tru producția anului viitor. In domeniul ocrotirii sănătății SUCCESE DE SEAMĂ. PERSPECTIVE (Pe marginea lucrărilor celei de-a XII-a sesiuni a Sfatului popular regional Oltenia) F Ä Si De curînd s-au desfășurat lucrările celei de-a XII-a sesiuni a Sfatului popular regional Oltenia. La ordinea de zi a figurat ca punct principal: Ra­portul comitetului executiv al Sfatului popular regional cu privire la ocrotirea sănătății oamenilor muncii. Pe baza lui, un mare număr de deputați și invi­tați au discutat cu răspundere, din partea lor venind aprecieri asupra a ceea e s-a făcut bun, precum și numeroase propuneri și su­gestii privind continua îmbunătățire a asistenței medicale în regiunea Oltenia. în general, lucrările sesiunii a XII-a au reliefat oportunitatea discutării a­­cestei probleme și au apreciat că în ul­tima perioadă, comitetul executiv al Sfatului popular regional, secția de să­nătate și prevederi sociale regională au acordat o atenție crescîndă ocrotirii să­nătății oamenilor muncii. Prin măsurile adoptate, s-a asigurat o mai rațională folosire a fondurilor alocate din buge­tul Sfatului popular regional, acestea fiind dirijate mai ales către ridicarea de noi unități spitalicești, către întări­rea bazei materiale în spitale, policli­nici și circumscripții medicale. Astfel, în ultimii ani au fost date în folosință spitalele nou­ construite sau reamena­­jate din orașele Corabia și Tg. Jiu, spitalul raional din Segarcea și cele­­ vixte din comunele Iancu Jianu — la­­"“Moșu Balș și Negoi — raionul Băilești, anatoriul TBC de copii de la Tg. Căr­bunești, maternitatea de la Caracal, po­liclinicile raionale, modern utilate, de la Strehaia, Băilești, Tg. Cărbunești, Balș, Bălcești și­­ Vînju Mare, un mare număr de dispensare și circumscripții medicale în mediul rural, în întreprin­deri și instituții. în același timp, s-au îmbunătățit simțitor înzestrarea unități­lor medico-sanitare cu aparatură mo­dernă necesară prevestigației bolnavilor, dotarea cu medicamente și instrumente; s-a mărit numărul autosalvărilor ; a crescut preocuparea pentru rezolvarea nevoilor gospodărești ale spitalelor și celorlalte unități medicale ; s-au îmbu­nătățit condițiile de consultare și tra­tare ; s-au redus simțitor cazurile de morbiditate. Un loc important în lucrările sesiunii l-a ocupat problema creșterii, pregătirii și folosirii cu mai mare eficiență a ca­drelor medico-sanitare. Și, așa cum se reflecta atît în raportul prezentat de către tovarășa Ioana Stancoveanu — vicepreședinte al comitetului executiv al GH. FECIORU (Continuare în pag. 2-a) Concursuri ale modei, de arta populară și artizanat Un mijloc important de îmbunătățire a activității cooperativelor meșteșugă­rești, de răspîndire a tot ceea ce este nou și valoros în domeniul deservirii populației, îl constituie și organizarea periodică a diferitelor concursuri pri­vind noua linie a modei, de artă popu­lară și artizanat. în acest an, în ca­drul ARCM Oltenia au avut loc la ni­vel de regiune mai multe concursuri printre care : de artă populară și arti­zanat, modele de încălțăminte, confec­ții și tricotaje, coafuri și tunsori etc., la care au participat peste 2000 de meșteșugari cooperatori. Cu acest prilej ei au avut posibilita­tea să discute asupra noii linii a mo­dei, despre metodele cele mai bine uti­lizate în deservirea populației. La con­cursurile de artă populară și artizanat, confecții și tricotaje, s-au prezentat a­­proape 300 noi modele de produse. Co­operativele meșteșugărești care au obți­nut cele mai bune rezultate s-au pre­zentat apoi la concursurile pe țară. ARCM Oltenia a obținut la concursul de artă populară și artizanat șapte pre­mii și mențiuni, iar la cel de încălță­minte — un premiu, între 27—28 septembrie a.c. a avut loc la București concursul internațional de coafură și tunsori, la care au par­ticipat cu caracter de schimb de expe­riență, 40 de meșteșugari cooperatori din regiunea noastră. In practică la muncile de toamnă Zilele trecute, elevi ai Școlii profe­sionale din Strehaia, au fost repartizați în cadrul programului de practică la gospodăria agricolă colectivă „Motru“. Alături de colectiviști, elevii au parti­cipat la diferite activități practice CONSTANTIN ION, coresp. Planul pe 9 luni realizat Intensificînd zi de zi întrecerea so­cialistă și dînd viață planului de mă­suri tehnico-organizatorice, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din ca­drul secției bază tubulară a întreprin­derii de transporturi, ateliere și bază tubulară Tg. Jiu, a reușit să realizeze planul de producție pe 9 luni înainte de termen. Depășind lună de lună planul reve­nit, secția bază tubulară a livrat sonde­lor în foraj 37.333 metri liniari material tubular, dînd astfel posibilitatea între­prinderilor de foraj să caute la mari a­­dîncimi țițeiul din Oltenia. Contribuție de seamă la obținerea re­zultatelor amintite a adus echipa de probe hidraulice condusă de Mihai Lă­­tărețu I. VINTILESCU, coresp. Vizita conducătorilor de partid și de stat In regiunea Galați GALAȚI 30 (Coresp. Agerpres). Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Janos Faze­­kas, ministrul industriei alimentare, au făcut în zilele de 29 și 30 sep­tembrie o vizită în regiunea Galați. Conducătorii de partid și de stat au vizitat șantierul Combinatului si­derurgic de la Galați și Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galați“, sosită de cîteva zile din prima cursă experi­mentală de pescuit, precum și faleza și scara monumentală-esplanadă din orașul Galați. In timpul vizitei, oaspeții au fost însoțiți de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., prim-se­­cretar al Comitetului regional Galați al P.M.R., Constantin Dumitrache, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, și alți reprezentanți ai oraganelor lo­cale de partid și de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeții au fost întîmpinați cu căldură de oameni ai muncii. Numai în două zile Acum cînd a început semănatul pă­­ioaselor, mecanizatorii și colectiviștii de la gospodăria colectivă „7 Noiembrie“ din Băilești folosesc din plin fiecare clipă bună de lucru. In urma dezbaterilor planului de măsuri de către consiliul de conducere al gospodăriei cu privire la însămînța­­rea celor 800 ha grîu, 25 ha secară masă-verde, 25 ha orz boabe, 10 ha mă­­zăriche și 5 ha secară-boabe, colecti­viștii s-au angajat să termine însămî­­țarea întregii suprafețe în timpul cel mai scurt. Avînd terenul bine pregătit, numai în două zile mecanizatorii și membrii gospodăriei colective amintite au în­­sămînțat 10 ha cu măzăriche de toamnă. VASILE CROITORU, coresp. Însămînțează orzul și secara Hotărîți să obțină producții mari la hectar, colectiviștii din raionul Corabia au luat din timp o serie de măsuri în vederea pregătirii terenului pentru în­­sămînțările de toamnă. La indicațiile specialiștilor, în raio­nul Corabia această lucrare a și început. Vină acum cîteva­ zile, pe întinsul raio­nului se însămânțaseră­­ peste 250 ha, cu secară și orz. Printre gospodăriile colective care sînt avansate la însămînțări, amintim: „Drumul belșugului“ din Dăbuleni, cele din Călărași, Obîrșia Veche și Obîrșia Nouă, care au însămînțat suprafețe de zeci de hecare cu orz și secară. MARIN DICU coresp. Nou­ local de școală din Craiova — calea București, dat în folosință anul acesta. (Foto: C. Neculiță) 3 Producția anului viitor se asigură de acum Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1965 a constituit o amplă analiză muncii desfășurate de colectivul IRA-8 a Craiova în perioada­ care s-a scurs de la începutul anului și pînă în prezent. Tov. ing. Petre Preoteasa, directorul întreprinderii a arătat cu acest prilej că realizările obținute de muncitorii, inginerii și tehnicienii de a!ci sunt un fruct al eforturilor depuse, al organi­zării superioare a producției, al răspîn­­dirii celor mai avansate metode de lu­cru. Ca urmare, în această perioadă producția globală a crescut cu 40,3 la sută față de cea a anului trecut, iar producția marfă cu 34,1 la sută. De asemnea, productivitatea muncii a spo­rit cu 14 la sută și s-au obținut însem­nate economii la prețul de cost. Întreprinderea noastră a cunoscut profunde transformări pe linia moder­nizării procesului tehnologic de repara­ții a autovehiculelor, de mărire a ca­pacității de producție. In anul viitor capacitatea de producție se va extinde cu încă 2.500 mp, în care scop se va construi o nouă vopsitorie, capabilă să facă față ritmului de reparații a 6000 de autovehicule în anul 1965. Cele mai multe discuții au fost purta­te pe seama introducerii cu mai puun­ curaj a progresului tehnic în toate sectoarele productive. In urma unor mi­nuțioase analize făcute în fiecare sec­ție, s-a constatat că există încă nume­roase rezerve interne care, valorificate la un nivel superior vor contribui ne­mijlocit la creșterea­ productivității muncii și la îndeplinirea și depășirea celorlalți indicatori de plan. Planul M.T.O. cuprinde 125 de obiec­tive importante. Printre altele, se pre­vede luarea unor măsuri mai eficiente pentru realizarea exemplară a sarcini­lor de plan pe trimestrul III al acestui an, cum sunt: organizarea atelierului de reparat șasiuri, pe tacte de lucru, mărirea stației de nichelaj — cromat, a numărului de repere recondiționate cu 10 la sută prin aplicarea metodei depunerilor galvanice, introducerea grinzilor rulante și a căilor de rulare la atelierul de transmisii, dotarea pro­ducției cu alte zeci de S.D.V.-uri etc. In anul viitor, colectivul nostru de muncă are de realizat sarcini sporite și mobilizatoare. Astfel, planul produc­ției globale prevede o creștere de 23 la sută față de anul 1964. In cadrul dez­baterilor, numeroși tovarăși cu munci de răspundere în organizarea și desfă­șurarea procesului de producție, au ve­nit cu propuneri concrete pentru asi­gurarea unor condiții optime începerii producției anului viitor. Tov. Ion Ba­niță, maistru principal la secția a II-a, a propus organizarea mai multor schim­buri de experiență între întreprinderile de reparații auto, amenajarea unei hale de decapare a vopselei vechi pentru asigurarea unei calități corespunzătoare a tuturor autovehiculelor reparate. To­varășii Dan Manola­che, Negoescu, Constantin Udrea, Constantin Gabriel Săndoiu și alții au venit și ei cu pro­puneri importante pentru îmbunătățirea activității întreprinderii. In total au fost ridicate 32 de probleme, a căror solu­ționare va sta în centrul atenției fie­cărui muncitor, inginer și tehnician. 11 dintre probleme vor fi rezolvate de că­tre Direcția Generală a­ M.T.T.C. întregul nostru colectiv este hotărît să-și sporească eforturile în muncă, să descopere și să pună în valoare noi re­zerve interne, să promoveze pe scară tot mai largă metodele avansate de lu­cru, pentru ca sarcinile de plan pe acest an să fie îndeplinite și depășite și să se creeze condiții corespunzătoare înce­perii producției pe anul 1965. PANTEI­IE PIRVULESCU tehnician IRA-8 Craiova Adunarea festivă consacrată celei de-a a proclamării R. Miercuri după-amiază, la Teatrul de Operă și Balet al R. P. Române din București a avut loc o adunare festivă organizată de Comitetul executiv Sfatului popular al Capitalei și Institu­al­tul român pentru relațiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze. Au participat Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Miniștri, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Corneliu Manescu, mi­nistrul afacerilor externe, Anton Brei­­tenhofer, membru al C.C. al P.M.R., membru al Consiliului de Stat, Bujor Almășan, membru al C.C. al P.M.R., ministrul minelor și energiei electrice, Ghizela Vass, membru al C.C. al PMR. Petre Constantinescu — Iași, membru al Consiliului de Stat, Voinea Mari­­nescu, ministrul sănătății și prevederi­lor sociale, reprezentanți ai conducerii unor instituții centrale și organizații obștești, academicieni și alți oameni de știință, cultură și artă, generali și ofi­țeri superiori.­­Au fost prezenți șefii unor misiuni diplomatice acreditați în R. P. Romina și alți membri ai Corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze și R. P. Române. Adunarea a fost deschisă de Octav Livezeanu, vicepreședinte al I.R.R.C.S. Au luat apoi cuvîntul acad. Gheorghe Mihoc, rectorul Universității București. A vorbit apoi ambasadorul R. P. Chi­neze la București, Liu Fan. In încheierea adunării a fost pre­zentat un spectacol artistic. (Agerpres). din Capitală XV-a aniversări P. Chineze Dragi tovarăși. Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne și al poporului român, vă trans­mitem dumneavoastră și prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frățesc și cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluționară îndelungată dusă cu eroism și abne­gație de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, îm­potriva forțelor coalizate ale reacțiunii interne și internațio­­nale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chi­nei. Victoria revoluției populare chineze, eveniment de uriașă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii pozi­țiile imperialismului în Asia, a adus o contribuție consi­derabilă la schimbarea raportului de forțe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un nou și puternic impuls mișcării de eliberare națională, luptei pentru progres so­cial și pentru pace în lume. Luîndu-și soarta în propriile mîini, harnicul și înzes­tratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinci transformări revoluționare in toate dome­niile vieții sociale, a desfășurat o gigantică muncă cons­tructivă, obținînd remarcabile realizări în dezvoltarea eco­GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Pokd­­omiei și culturii, în opera de rer­u fn­ire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor țărilor socialiste sporesc continuu uriașa forță materială și moral-politică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezol­v­varea problemelor vieții internaționale, în lupta dusă de țările socialiste, de celelalte forțe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru menținerea și consolidarea păcii, Republica Populară Chi­neză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie și stimă față de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obținute în cei 15 ani de existență a Chinei populare. Ne exprimăm convingerea că relațiile de prietenie fră­țească, colaborare și întrajutorare tovărășească dintre popoarele român și chinez, dintre Republica Populară Ro­­mînă și R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism­-leninismului, în interesul ambelor popoare, al unității și coeziunii țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii. In această zi de mare sărbătoare vă adresăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieții noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască și să se întărească prietenia frățească dintre popoarele român și chinez 1 ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-SAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Textul acestui mesaj de felicitări a fost înmînat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer tovarășul Ciu­­c­lai cu pri­lejul întrevederii pe care a avut-o la Perim­­brie, în ziua de 29 septem­ «tu­x <it!!!> • Gospodarii de extracție se pregătesc pentru iarnă Petroliștii Schelelor de extracție Ți­­cleni și Craiova au acumulat o expe­riență bogată în ce privește eficiența pregătirilor pentru iarnă în procesul de îndeplinire a tuturor indicatorilor de plan. De-a lungul anilor, ei s-au convins că soarta producției din trimestrul IV al anului care expiră și primul trimestru al anului care vine este hotărîtă în pri­mul rînd de nivelul de pregătire a ac­tivității de extracție pentru vreme cu temperaturi scăzute. In lumina acestor cerințe, conform indicațiilor primite de la forul tutelar, activitatea la nivelul trustului și al schelelor respective pentru înfăptuirea măsurilor tehnico-organizatorice din programul pregătirilor de iarnă a fost intensificată. La trust și unități au fost formate colective speciale din tehni­cieni și economiști, care au întocmit gra­fice de lucrări, ținînd cont și de greu­tățile din iernile trecute, grafice care urmăresc măsuri menite să ducă la a­­sigurarea extracției fără întrerupere. Graficele de lucrări au fost centralizate și aprobate de către Direcția generală. Studiind atent cerințele producției, gospodarii din Schela de extracție Cra­iova au prevăzut 116 lucrări, printre care : recondiționări de drumri ; re­vizia diverselor instalații de încălzire, utilaje, aparate ; revizia și repartiza­rea pe sectoare a plugurilor de zăpadă ; protecția contra înghețului a hidranți­­lor și ventilelor de la capetele de erup­ție ; îngroparea conductelor de apă, gaz lift, gaze, rămase neîngropate de la montaj etc. Petroliștii Schelei de ex­tracție Țicleni și-au prevăzut printre cele 80 de lucrări, următoarele : pro­tecția conductelor de abur contra în­ghețului ; controlul, repararea sau în­locuirea ventilelor defecte de pe con­ductele de abur, gaze și apă ; asigura­rea stocului necesar de trolii,­­tractoare, autocisterne etc. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, conducerile celor două schele și colectivele formate, au urmărit execu­tarea ritmică a lucrărilor­ prevăzute pentru pregătirile de iarnă, ținîndu-se seama totodată că aceste pregătiri tre­buie să fie terminate cel mai tîrziu la data de 15 octombrie a.c. Datele asu­pra stadiului fiecărei lucrări în parte au fost centralizate și raportate forului tutelar din 15 în 15 zile, începînd cu data de 15 iulie. Activitatea desfășurată pentru o pre­gătire cît mai minuțioasă în vederea vremii cu temperaturi scăzute este con­cretizată, în cadrul fiecărei schele, în­­tr-o seamă de măsuri care au fost sta­bilite în vederea întregului proces de producție pentru perioada anului viitor. Pe teme actuale Astfel, s-au asigurat în proporție de 100 la sută, stocurile de trolii, tractoare și autocisterne ; a fost asigurată protecția contra înghețului, a hidranților și ven­tilelor de pe conductele de apă la son­de, instalații etc. în proporție de peste 75 la sută; s-au revizuit, reparat și transportat în sectoarele stabilite plu­gurile de zăpadă; au fost reparate tur­lele de la sondele nr. 204, 29, 22, 323 din cadrul Schelei de extracție Craio­va ; s-au revizuit cazanele prevăzute, la care izolația s-a reparat în proporție de 85 la sută. In cadrul Schelei de ex­tracție Țicleni stațiile de transformare și liniile electrice au fost revizuite în proporție de 90 la sută. Volumul mare de lucrări realizate scoate în evidență preocuparea multi­laterală a petroliștilor pentru ca în pe­rioada de iarnă să nu aibă rămîneri în urmă, cauzate de nepregătirea pentru întîmpinarea variațiilor bruște de tem­peratură. Cu toate acestea, trebuie ară­tat că mai sunt unele rămîneri în urmă, ceea ce impune din partea cadrelor de conducere din schele, măsuri operative în acest scop. In cadrul Schelei de ex­­tacție Craiova de pildă, lucrările pre­văzute în grafic în legătură cu recon­­diționările de drumuri nu s-au realizat decit în proporție de 35 la sută. Aceas­tă rămînere în urmă poate fi lichidată prin intensificarea lucrărilor și chiar organizarea activității în acest compar­timent în două schimburi, pentru ca în felul acesta să se raporteze în termen volumul de lucrări planificate. Aceeași situație există și în cadrul Schelei de extracție Țicleni, unde lucrările de re­­condiționare a drumurilor cu forțe pro­prii au fost realizate în proporție de 82 la sută, datorită faptului că atît ter­menele cît și volumul acestor lucrări au depășit posibilitățile schelei. In ceea ce privește urgentarea lucră­rilor pentru pregătirile de iarnă, o sar­cină de mare­­ăspundere revine colec­tivului bazei i­nvizionare Tg. Jiu. Dacă în marea­­ majoritate a situațiilor lucrătorii din baza de aprovizionare au reușit să livreze materiale și echipamen­tul solicitat, în prezent baza nu a asigu­rat lanțurile antiderapante solicitate de lucrătorii din sectorul de transpor­turi petrolier pentru dotarea autocami­oanelor în condițiile de iarnă. Așa stînd lucrurile, conducerea Trustului de ex­tracție Tg. Jiu și cea a bazei de apro­vizionare au datoria să intervină de urgență la Direcția generală pentru soluționarea acestei probleme. Paralel cu activitatea în producție, se urmărește pregătirea pentru iarnă și în sectorul social-gospodăresc. In acest compartiment au fost luate măsuri pen­tru repararea dormitoarelor, cantinelor, băilor, bordeielor pentru alimente­ etc. S-au revizuit instalațiile de încălzire, electrice și sanitare. Se urmărește în permanență realizarea contractelor pri­vind aprovizionarea cantinelor cu le­gume și zarzavaturi. Față de stadiul actual al pregătirilor de iarnă, rezultă că petroliștii sunt pre­gătiți pentru iarnă, astfel încît proce­sul de producție să se desfășoare în continuu și în mod ritmic. GHEORGHE FLOREA

Next