Inainte, decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6147-6173)

1964-12-01 / nr. 6147

Proletari din toate țările, unifi­ va I ORGANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI — NR. 6147­4 PAGINI 20 BANI MARȚI 1 DECEMBRIE 1964 LA I. I. S. „PARTIZANUL“ CRAIOVA Angajamentele sînt respectate Cine nu cunoaște întreprinderea „Partizanul" din Craiova ? Ea și-a că­pătat un bun renume în rîndul consumatorilor, pentru produsele sale de o calitate superioară și în sortimente felurite. Dar acesta nu este singurul aspect lăudabil din activitatea colectivului unității respective. Muncitorii, inginerii și tehnicienii, în frunte cu comuniștii, împletesc armonios preocupările pentru îmbunătățirea continuă a calității pro­duselor cu cele îndreptate spre creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost și sporirea volumului de economii și beneficii. La începutul anului în curs, ei s-au angajat să dea peste plan 60 tone paste făinoase, 40 tone biscuiți, să realizeze o producție globală în valoare de 364.000 lei și o producție marfă în valoare de 532.000 lei mai mult decît prevederile planului, să sporească productivitatea muncii cu 1 la sută. „Analizînd cu multă atenție posibili­tățile existente în întreprindere — spu­nea tovarășa Ioana Voivețici, preșe­dinta comitetului sindicatului — colec­tivul nostru și-a suplimentat pe parcurs aceste angajamente cu încă 60 tone paste făinoase, 45 tone biscuiți, cu 404.000 lei la producția globală, cu 578.000 lei la producția marfă, iar pro­ductivitatea muncii să mai sporească cu 0,5 la sută". Acțiuni eficiente Sub conducerea organizației de partid, comitetul sindicatului și-a orientat în­treaga sa muncă politico-organizatorică și cultural-educativă pentru mobiliza­rea masei de salariați la îndeplinirea în mod exemplar, atît a sarcinilor de —«»o «*— Au îndeplinit planul anual Ne aflăm în perioada cînd în toate întreprinderile și organizațiile econo­mice din regiunea noastră se desfă­șoară o activitate realizarea integrală, rodnică pentru la toți indica­torii, a planului de producție. La sectorul III al Uzinei mecani­ce din Tr. Severin, buna organizare a producției, respectarea planurilor trimestriale, lunare și decadate au constituit premise esențiale pen­tru desfășurarea ritmică a procesului de producție. Dovada grăitoare o constituie faptul că zilele acestea, colectivul acestui sector a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an. Elementul esențial care a asigurat realizarea planului înainte de ter­men a fost pregătirea temeinică procesului de producție. Din timp, a­ici au fost asigurate documentația tehnică, materialele, sculele și dis­pozitivele necesare producției. In tot cursul anului, conducerea uzinei, sub îndrumarea comitetului de partid, conducerea sectorului și șe­fii de secții, au sprijinit îndeaproape întrecerea socialistă în care este an­trenat colectivul respectiv, în vede­rea respectării angajamentelor. Așa a fost posibil ca planul la producția globală să fie îndeplinit pe întregul an, iar la capitolul economic să se poată raporta un volum de patru milioane lei. I. MARINESCU, coresp. plan, cît și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. în acest scop, con­ducerea întreprinderii a fost sprijinită îndeaproape pentru înfăptuirea la ter­menele fixate a obiectivelor prevăzute în planul MTO, în organizarea unor acțiuni eficiente privind extinderea pro­cedeelor tehnologice avansate și a me­todelor de muncă înaintate, ridicarea continuă a calificării muncitorilor. Avînd la bază experiența anilor tre­cuți, comitetul sindicatului de la IIS „Partizanul“ Craiova a căutat să or­ganizeze la un nivel superior întrecerea socialistă, îndreptînd preocupările muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor spre valorificarea deplină a inepuiza­bilului tezaur de rezerve interne. In a­­dunările lunare ale grupelor sindicale și în consfătuirile de producție trimes­triale, participanții la întrecere au dez­bătut cele mai arzătoare probleme le­gate de buna desfășurare a procesului de producție: într-o vreme s-a constatat că munci­torii erau nevoiți să lucreze în salturi, fiind puși în situația de a nu-și înde­plini la timp angajamentele. Cauza a fost descoperită. Se ducea lipsa unor ambalaje. Și oamenii au semnalat acest neajuns în mai multe adunări ale gru­pelor sindicale. Atunci, comitetul in­dicatului a intervenit pe lângă condu­cerea întreprinderii spre a se urgenta aducerea acestui material. S-a solicitat chiar sprijinul Comitetului orășenesc de partid, reușindu-se în cele din urmă ca întreprinderea poligrafică Oltenia să trimită în mod ritmic comenzile de ambalaje solicitate. Întărind disciplina muncii ln consfătuirile de producție trimes­triale, la care participă de­­ obicei, ală­turi de conducerea întreprinderii și de membrii comitetului sindicatului, șefii de secții, maiștrii, precum și o parte dintre muncitorii evilențiați în între­cere, se analizează cu multă atenție, a­­tît felul cum se îndeplinesc sarcinile de plan cît și angajamentele luate în întrecere și se stabilesc noi măsuri teh­­nico-organizatorice, izvorîte din iniția­tiva creatoare a oamenilor. Așa de e­­xemplu, în consfătuirea de producție ți­nută la sfîrșitul lunii iulie, comitetul sindicatului a pus în discuție problema întăririi disciplină în producție. In acea perioadă, se înmulțiseră absențele ne­motivate, ceea ce avea o influență ne­gativă asupra îndeplinirii sarcinilor de plan în mod ritmic. Ca urmare, orga­nizatorilor de grupe sindicale li s-a trasat sarcina de a se ocupa mai în­deaproape de această latură. Muncitoa­rele Venera Diculescu din secția bis­cuiți, Ana Manea din secția paste făi­noase și altele au fost puse în discuția grupelor sindicale pentru motivul că lipseau sistematic, cîte una-două zile pe lună, formîndu-se o puternică opinie de masă împotriva lor. Fiind ajutate mai îndeaproape de către maiștrii de schimb Eugenia Țenea și Ion Dodocea, aceste muncitoare ca și altele nu au avut de ales pînă la urmă decît calea disciplină socialiste, reușind în prezent să-și îndeplinească și chiar să-și de­pășească sarcinile de plan zilnice. Grafice operative Spre a se obține realizări dintre cele mai frumoase în întrecerea socialistă, comitetul sindicatului a căutat să a­­plice diferite forme de stimulare muncitorilor. Așa de exemplu, în fie­­­care secție sunt afișate grafice de pro­ducție cu sarcinile de plan defalcate pe echipe, mașini și fiecare om în parte. In aceste grafice sînt ținute cu multă operativitate realizările zilnice obținute de către fiecare muncitor în ceea ce privește atît îndeplinirea nor­melor de lucru, cît și procentul de calitate. Pe baza acestei evidențe con­crete, se stabilesc evidențiații in în­trecerea socialistă. Este demn de remarcat faptul că nu­mărul evidențiaților este mult mai mare decît cel înregistrat anul trecut. To­varășa Vervenci, președinta comitetului sindicatului ne-a dat cîțiva: Ioana Spă­­taru, Elena Cereș, Elena Costea, Ma­ria Papoi, echipele conduse de Ilinca Smărăndescu, Frusina Cioacă și Anica Zbîrlea. Prin contribuția lor, ca și întregului colectiv de muncă de la a­ a­ceastă întreprindere, angajamentele luate în întrecerea socialistă pe anul 1964 au fost îndeplinite și chiar­­ de­pășite. Astfel, peste prevederile de plan au fost obținute 163 tone paste făi­noase și 146 tone biscuiți, s-au realizat noi sortimente de produse, apreciate de consumatori. In același timp producti­vitatea muncii a sporit cu 4,14 la sută și volumul beneficiilor peste plan cu 402.000 lei. In prezent, muncitorii din secțiile de fabricație continuă să desfășoare cu entuziasm întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a sarci­nilor de plan pe anul în curs. Ei pre­conizează ca anul 1964 să fie încheiat la jumătatea lunii decembrie. Paralel, se fac intense pregătiri pentru produc­ția anului viitor. AUREL POPESCU Combinatul alimentar „Oltenia" — Craiova, în interiorul fabricii de ulei. Fiecare G.A.C. — o unitate puternic dezvoltată Folosind eficient condițiile economico-naturale Situată în nordul raionului Oltețu, gospodăria noastră colectivă prezintă o mare diversitate de condiții econo­mico-naturale. Punerea în valoare acestor conditi a constituit și consti­­­tuie preocuparea de bază a consiliului de conducere, a organizației de partid, a tuturor colectiviștilor. Noi am ținut seama de faptul că gospodăria posedă însemnate suprafețe ocupate de pășuni și fînețe, prin căror îmbunătățire și valorificare r­­a­țională se poate dezvolta creșterea ani­malelor. Ca urmare a preocupării pen­tru dezvoltarea sectorului zootehnic în prezent, avem în proprietatea obștească 315 bovine, 600 ovine, 126 porcine, 400 păsări matcă etc. Asigurarea unei bogate și echilibra­te baze furajere constituie fără îndo­ială condiția hotărîtoare pentru mări­rea efectivului de animale și ridicarea productivității lor. Tot atît de impor­tant este să se asigure fiecărei specii de animale adăposturile necesare. Ce am făcut noi în această privință? Con­siliul de conducere, ajutat de biroul organizației de partid și avînd spriji­nul specialiștilor de la consiliul agri­col raional, a studiat cu multă răspun­dere felul cum trebuie amplasate con­strucțiile, ce fel de materiale trebuie folosite și căile pentru procurarea lor. La amplasarea construcțiilor am avut în vedere să nu facem risipă de te­ren, care ar putea fi cultivat, iar în același timp sectorul zootehnic să nu ION MUSTAȚEA președintele G.A.C. din Țepești, raionul Oltețu se afle la mari distanțe de căile de acces, de suprafețele ocupate cu fu­raje. Pentru anul 1964 baza furajeră fost asigurată în mod satisfăcător, așa a incit animalele vor avea la dispoziție nutrețuri suficiente, în perioada de sta­­bulație. O deosebită atenție am acordat ridi­cării adăposturilor pentru animale. Astfel, au fost construite trei grajduri cu o capacitate de cîte 100 capete fie­care, unul pentru 50 capete, un saivan pentru 800 capete, o maternitate pentru adăpostirea a 25 scroafe, o îngrășă­­torie de porci pentru 200 capete, un coteț de păsări și o puierniță. Fiind ajutat de comitetul executiv al sfatului popular comunal, consiliul de conducere al gospodăriei a procurat pe plan local o importantă cantitate de materiale de construcție: în primul rînd au fost defrișați arborii răzleți de pe terenurile arabile, precum și ar­­boretele, mărăcinii, buturugile de pe suprafețele planificate a fi redate cir­cuitului agricol. Cu acest material lemnos am ars întreaga cărămidă ne­cesară la construirea obiectivelor amin­tite. Totodată, colectiviștii au confec­ționat întregul volum de chirpici de care gospodăria a avut nevoie. Prin folosirea materialelor din re­surse locale, s-a reușit ca la ridicarea construcțiilor sus-menționate să se rea­lizeze economii în valoare de 240.000 lei, față de deviz. în momentul de față, nutrețurile obținute de pe cele 13 hectare cu lu­­cernă, 20 hectare cu porumb siloz, finul natural și alte peste 700 tone de furaje sunt depozitate în imediata a­­propiere a grajdurilor și a saivanului. Prin urmare, au fost create condiții pentru gospodărirea cît mai chibzuită a furajelor, evitîndu-se transporturile de la mari distanțe, precum și cea mai neînsemnată risipă. După încheierea procesului de colec­tivizare a agriculturii, suprafața, care în prezent aparține gospodăriei noastre, era dispersată în foarte multe parcele și fîșii, cultivate de cele mai multe ori cu plante improprii terenului respec­tiv. Avînd în vedere că circa 60 la sută din suprafața gospodăriei noastre este situată în pantă, am luat măsuri să extindem plantațiile pomiviticole, să aplicăm lucrări de prevenire combatere a eroziunii solului. în ace­și­lași timp, suprafețele situate pe tere­nurile de lunca au fost destinate culti­vării în exclusivitate a cerealelor. De pe aceste terenuri, lucrate potrivit in­dicațiilor specialiștilor — asigurarea unui bun pat germinativ, folosirea hi­brizilor precoci, aplicarea a trei-patre •­­ m — Un lot de produse aflat pe standul de probe al atelierului de transformatoare măsură — Uzinele Electr­o Craiova. MECANICI DESTOINICI Stafia C.F.R. Tg. Jiu. Un nou tren era gata de plecare. In cabina de co­mandă, mecanicul locomotivei Diesel­­electrice 060-DA-161, cu mișcări sigure punea în funcțiune locomotiva. După cîteva minute, un fluierat scurt și tre­nul a pornit. Atent, cînd de-a lungul căii la semnale, cînd la masa de co­mandă la aparatele motoarelor de trac­țiune, mecanicul Aurel Sterie și me­canicul ajutor Marin Stancu din De­poul C.F.R. Craiova erau la datorie, remorcau trenul 1728. Locomotiva go­nea pe luciul șinelor, trăgînd un lung șir de vagoane încărcate cu mărfuri. In Italia Craiova, la sosire, am in­trat în vorbă cu mecanicul Aurel Sterie, un tinăr de statură potrivită, cu trăsături bine conturate, cu privi­rea și vorba blîndă de la care am a­­flat că este în serviciu la C.F.R. din 1949, cînd a intrat la școala profesio­nală ca elev. In 1952, s-a calificat pentru aparate speciale. Școala de me­canici de locomotive cu aburi a făcut-o în anii următori, după care a lucrat ca mecanic la Depoul Craiova, iar apoi a urmat școala de mecanici dieseliști. Pentru frumoasele rezultate obți­nute în conducerea și întrețin­erea lo­comotivei diesel-e­­lectrice, comunistul Sterie este stimat de întregul colectiv. Împreună cu meca­nicul ajutor el în­grijește cu multă pasiune locomotiva. Aceeași grija deo­sebită îi acordă schimbul mecanicii­și lui Dumitru A­­lexandru cu ajuto­rul său. E și normal că locomotivă fiind îngrijită, nu a avut nici o defec­țiune sau întîrziere. Acasă, în mijlocul familiei, mecani­cul Aurel Sterie povestește celor doi copii ai săi cîte ceva despre locomotiva diesel-electrică. Le plac mult mecanis­mele, funcționarea motoarelor. Sînt mîndri că tăticul lor este mecanic die­selist și conduce o „uzină" întreagă pe cale ferată.. DIMITRIE GOLOPENȚA, coresp. In clișeu ’ A Sterie mecanicul dieselist llu­l' 'Iliit' Glisat în circa 14—15 zile. G­l, turnul de sub picioarele noastre, do­mină somptuos împrejurimile, oferin­­du-ne în zări către cele patru puncte cardinale, priveliști panoramice de rară frumusețe. Admirăm fără saț nou­tățile — marile construcții de locuințe din partea de est, apoi constatăm cu aceeași satisfacție metamorfoza orașu­lui în partea de vest a Craiovei. Ca­lea Lenin a devenit de nerecunoscut, cu zeci de blocuri care mai de care, mai frumoase, mai înalte , cu complex comercial , artere moderne etc. Revenim apoi cu privirea către cen­trul orașului, unde găsim de asemenea construcții frumoase, mari, semne ale înnoirilor timpurilor noastre. Colegul — un reporter de la tele­viziune — dădea ghes operatorului să surprindă tot, dar absolut tot pe peli­cula aparatului de filmat care, bine­înțeles, aici la înălțimea blocului turn, la al nouălea etaj, avea destule obiec­tive de înregistrat. Tov­ .Valentin Doană, maistru con­structor, un om cu destulă siguranță în meserie, nu mai prididea cu răspun­surile. Era pur și simplu „asaltat" de întrebări. Dar, încet, încet le-a lămurit pe toate. „Vedeți, acolo in stiigă se finisează G-2 , urmează în scurt timp termina­rea lucrărilor la blocul turn G-3. Fie­care dintre acestea va avea în final cîte 160 de apartamente. Nu ne vom opri aici. Macheta microraionului Braz­da lui Novac prevede ca pînă în 1970, noi să construim în această parte de nord a orașului circa 7000 de aparta­mente. Clădirea pe care ne aflăm, ca și celelalte din apropiere sunt construite prin metoda glisării, într-un timp re­cord, cel mult 15 zile. Materialul fo­losit : beton armat cu compoziție spe­cială. Iată, acolo lucrează Petre Bon­doc cu echipa sa, dincoace muncește Nicolaus Schmit, iar în față Alexan­dru Coveianu și M. Simion — mese­riași de mina întîi. In viitorul microraion care se „naște" în partea de nord a Craiovei, alături de cele cinci blocuri avînd fiecare cîte patru etaje, construite de întreprinde­rea 6 construcții, se mai înscriu alte două trei blocuri deja date în folo­sință, alte trei-patru aflate în construc­ție etc. Macheta pe care o cercetasem împreună cu arhitectul Laurențiu De­­metrescu ne arată că în această parte a orașului vor fi masate în următorii ani, mari forțe ale constructorilor, care in­tr-un ritm susținut vor da viață unor planuri îndrăznețe. Lăsăm în urmă cîteva macarale-turn ale căror brațe metalice, întocmai unor girafe uriașe, ridică la înălțimi mate­rialele din care se plămădesc zilnic clă­diri moderne, pe măsura timpurilor noastre. Și... „Vedeți, în cartierul nostru toate sînt noi, ne bucură acest­ fapt dar, am avea și noi, în calitate de locatari unele propuneri, ne spune ieșindu-ne în cale, așa la întîmplare, o gospodină. Iată, de pildă aceste boxe în care de­pozităm gunoaiele menajere, nu sînt construite după un proiect bine gîndit. Nu o dată, din cauza vînturilor gu­noaiele sînt duse în imediata apropiere a blocurilor, ba de multe ori acestea ajung prin balcoane. Căile de acces în cartierul nostru sînt impracticabile. Iată aceste dale de beton, zac aici de luni de zile, nimeni nu se îndură să le aștearnă într-o direcție sau alta, pentru a ușura astfel circulația locata­rilor. Finisajele la unele blocuri nu sunt făcute cu destul simț de răspundere. Gea­murile la ușile de la intrare sunt sparte. Chiar acolo unde constructorul a ter­minat lucrul, mă refer la blocurile și incinta lor recent date în folosință, ca și la cele vechi, există resturi de me­tale, tablouri la instalația electrică ne­corespunzătoare etc. Mi se pare po­trivit să arăt că aici lipsește ceea ce se cheamă simț și mină de bun gospodar. De multe ori, unii constructori lasă la voia întîmplării o serie de materiale, în jurul blocurilor date în folosință. Nu mai departe decît colo, priviți șină de cale ferată de circa 10—15 me­­­tri. Ce rost a avea ?" Iată cîteva minusuri care ar putea fi înlăturate fără nici o greutate, doar cu puțină bunăvoință și simț gospodă­resc, pentru a nu umbri aspectul impu­nător, estetica arhiecturală a construc­țiilor din această parte a orașului, în continuă transformare. T. L. »«»«»­ La S.M.T. Zănoaga : muncitori cu o înaltă calificare executind montarea motoarelor la tractoare. entrr In scopul creșterii productivității muncii în ultima vreme, în secțiile Schelei de extracție Craiova s-a intensificat acțiunea de descoperire a rezervelor in­terne pentru creșterea productivității muncii. Ca urmare, la propunerea mai multor muncitori a fost procurată o automacara ce se folosește în scopul montării rapide a reductoarelor de la, ba­­lansierele din cadrul unităților de pom­paj, precum și a instalațiilor de repa­­rații sonde. La secția probe și punere in producție sonde, prin montarea unor instalații macanice folosite la trans­portul noroiului de la sondă la batal, s-a realizat o reducere a timpului de montaj și totodată a cheltuielilor pen­tru materialul lemnos. In cadrul atelierului mecanic ener­getic și suprafață, prin aplicarea unor măsuri și raționalizări în producție, s-au redus simțitor eforturile fizice ale mun­citorilor și s-a mărit randamentul mun­cii. Printre altele, a fost procurat un buldozer cu ajutorul căruia au fost a­­menajate drumurile de acces în schelă. .VULPE PROCOPIE, coresp. —«» © c»— Consfătuire cu cititorii Duminică a avut loc în cadrul cămi­nului cultural din comuna Moțăței, ra­ionul Calafat, o consfătuire cu cititorii, organizată de Editura politică. Consfă­tuirea a avut ca scop discutarea lucră­rilor „Schimb de experiență între GAG „vecine“, „Respectînd normele demo­crației colectiviste" și „Intelectualitatea satului“. Au luat cuvîntul numeroși co­­lectiviști, profesori și învățători, ingi­neri și tehnicieni agronomi, medici, conducători ai G.A.C. și ai organizații­lor de partid din comună. Ei au relevat învățămintele prețioase ce le-au cu­les din lucrările citite, realizările din comună în legătură cu problemele cu­prinse în aceste broșuri, arătînd toto­dată felul cum să-și îmbunătățească munca. Din partea Editurii politice a parti­cipat tov. Sergiu Brătescu, care a făcut o scurtă prezentare asupra activității editurii, subliniind învățămintele pre­țioase desprinse din această consfătuire pr­ntru editură cît și pentru participanți, PETRE GIOANA, coresp. Călătoria și... „ideea“ La orele 16,35, în dreptul tăbli­ței, așezată la loc vizibil în au­togara Craiova, I.R.T.A. care poartă însemna­rea Botoșești — Paia, își face a­­pariția autobu­zul cu nr. 52.71S­­OL. Călătorii prezenți în sta­ție urcă în ele­gantul autobuz, ocupîndu-și în mod civilizat lo­cul indicat pe bilet. Cum încă nu s-a inventat vreun mecanism care să... teleconducă autobuzele, la „pupitrul“ de comandă al autobuzu­lui respectiv se instalează un șofer, ll cheamă, pentru informarea celor ce nu-l cunosc, Boicea Marin. Intro­duse cheia de contact, porni moto­rul, și, la ora 17, plecă în cursa Craiova — Botoșești — Paia. Nimeni dintre călători nu bănuia ce-o să li se întîmple în acea după amiază. După vreo două ore de mers, autobuzul ajunse în stația Gogoșița. Mersese, cum se zice „ca ceasul", nimeni neavînd de obiectat ceva șoferului. Numai că: — Stația Gogoșița — spuse ace­lași Marin Boicea ! Aici oprim... cap de linie, toată lumea coboară ! ! ! — Dar, spuse cineva, capul liniei este la Botoșești — Paia, pînă acolo am luat bilete ! — Foarte bine că ați luat bilete pînă acolo , ajungeți la timp și ...pe picioare! — Totuși, insistară călătorii, ar trebui să mergeți pînă la... — Știu, pînă la Botoșești — Paia Dar am zis! Am oprit aici pentru că vreau eu, și nimic mai mult, așa vreau eu! Mai are cineva ceva de zis ? Degeaba au mai insistat călătorii căci ambițiosul șofer avea... „ideea lui" pe care nimeni nu mai putea să i-o scoată din cap. Coborîră la Gogoșița, și porniră­ spre Botoșești — Paia cale de șapte km, prin în­tuneric beznă. Printre ei se afla și o femeie care doar ieșise din spital, dar ce-l interesa pe șoferul Marin Boicea ? — Ei, zise careva, poate e o nouă „metodă“ de a asigura transportul în comun. Curioasă noutate, ce să spunem ! Ce bine ar fi dacă s-ar inventa mai repede ceva care să conducă autobuzele nu așa cum procedează acest Marin Boicea! Și, ca să nu mai lungim vorba — pentru că pînă va apărea noutatea așteptată va trece, probabil, mult timp — cre­dem că trebuie luate măsuri urgente și categorice de către conducerea I.R.T.A. Oltenia pentru a termina odată cu acest mod contraindicat, care mai face corp comun cu niște oameni de teapa lui Marin Boicea, certat, cum se vede, cu ceea ce se cheamă conștiinciozitate în muncă. L. NICOLAE (după o scrisoare trimisă de MIHAIL VL­ADUT)

Next