Inainte, martie 1965 (Anul 22, nr. 6223-6249)

1965-03-02 / nr. 6223

ANUL XXI — Nr. 6223 4 PAGINI 25 BANI Proletari din toate țările, uniți-va ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARȚI 2 MARTIE 1965 Regiunea se pregătește de alegeri. Adunările cetățenești — manifestare grăitoare a democrației socialiste In aceste zile, in regiunea noastră, ca de altfel în întreaga țară, continuă să se desfășoare însuflețite adunări cetățenești. Expresie grăi­toare a democrației socialiste, a participării directe și entuziaste a ma­selor de cetățeni la dezbaterea și r­ezolvarea treburilor obștești, adu­nările acestea prilejuiesc o amplă trecere în revistă a mărețelor reali­zări obținute în toate domeniile de activitate de oamenii muncii de la orașe și sate și o dezbatere pasionantă a sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și a problemelor gospodărești. In același timp ele ex­primă dragostea și atașamentul oamenilor muncii față de partid, față de Comitetul său Central, hotărîrea lor de a-și consacra și în viitor hărni­cia, energia și priceperea dezvoltării economiei și culturii, de a păși înainte pe drumul desăvîrșirii cons­trucției socialiste, al bunăstării și fericirii întregului popor. Bilanț însuflețitor Adunarea cetățenească ținută ieri, în sala clubului din Bîlteni, a prilejuit o entuziastă manifestare la care au parti­cipat peste 700 alegători din circum­scripția electorală nr. 34 Peșteana Jm a Marii Adunări Naționale. Bucuria alegătorilor a fost deosebită, deoarece în mijlocul lor se afla tovarășul Grigore Geamănu, secretar al Consi­liului de Stat al R.P­R­, candidat al Frontului Democrației Populare în circumscripția electorală nr. 34, pentru alegerile de deputați în marele Sfat al țării. După ce tovarășul Marin Didelea, președintele comitetului executiv al sfa­tului popular raional Gorj, a făcut cîteva precizări în legătură cu realiza­rea propunerilor anunțate cu ocazia întîlnirilor anterioare care au avut loc între alegători și candidatul F.D.P., au luat cuvîntul mai mulți participanți la adunare. Aceștia și-au manifestat bucuria față de tabloul măreț al înfăp­tuirilor prezentate în Manifestul Con­siliului Național al Frontului Demo­crației Populare, au consemnat cu mîn­­drie realizările locale la care și ei și-au adus contribuția și, totodată, au făcut elogiul perspectivelor de dezvoltare în viitor a satelor gorjene. Nicolae Bărboi, președintele coopera­tivei agricole de producție din comuna Moi, a zugrăvit prin cuvinte simple, dar pline de conținut, viața nouă a co­munei, a locuitorilor acesteia. „In trecut —­ a spus vorbitorul — în comuna noastră exista o singură școală cu două săli de clasă și o cămăruță căreia i se zicea primărie. Astăzi în comuna noastră avem o școală nouă de opt ani, alte două școli de patru ani, un local nou pentru sfatul popular, un că­min cultural. In comună sunt peste 600 posesori de aparate de radio, șoseaua a fost asfaltată , mulți locuitori și-au cumpărat biciclete și chiar motociclete Cooperativa agricolă de producție dis­pune de asemenea, de noi construcții zootehnice realizate în ultimii ani, cum ar fi de pildă grajduri trainice, cu in­stalație electrică pentru iluminat, cu instalații de apă și cu linii de decovil. Aflată în continuă dezvoltare, anul trecut noastră cooperativa a obținut sporuri însemnate de producție la toate culturile. Ca urmare, viața țăranilor coo­peratori devine din zi în zi mai Pros­peră, mai îmbelșu­gată“. Despre înfăptuiri­le obținute în anii regimului democrat­­popular în comu­nele Peșteana,Jiu și Moi au vorbit pe larg învățătorul Gheor­­ghe Sumezeanu și petrolistul Grigo­re Zamfirescu. După ce au subliniat inte­resul cu care au primit Manifestul Consiliului Național al Frontului Demo­crației Populare, considerîndu-l ca un bilanț măreț de realizări și ca înflăcărată chemare, „ cei doi vorbitori s-au angajat să întîm­pine alegerile de la 7 martie cu cele mai frumoase realizări în muncă. In continuare, a luat cuvîntul tova­rășul Grigore Geamănu, care a înfăți­șat pe larg celor prezenți aspecte ale trecutului de tristă amintire și tabloul minunat pe care-l prezintă astăzi în­treaga noastră țară. Prin cifre și rea­lizări convingătoare, vorbitorul a făcut o comparație între trecut și prezent, relevînd înfăptuirile petrecute în întreaga țară în anii luminoși ai regimului de democrație populară. Referindu-se la realizările obținute in domeniul învățămintului, tovarășul Grigore Geamănu a arătat că față de anul 1938, cînd aproape jumătate din populația țării nu știa carte, astăzi în școlile patriei noastre învață peste 3.700.000 elevi, că față de cei 26.000 de studenți care existau în același an în cele patru centre universitare de pe atunci, astăzi în cele 171 facultăți exis­tente învață 113.000 studenți, care se bucură de cele mai bune condiții de învățătură și de viață. Economia țării s-a dezvoltat puternic și este în conti­nuă înflorire. In ce privește industria țării — arăta vorbitorul, — așa cum se subliniază în Manifestul F.D.P., în prezent, într-o singură zi se fabrică în țara noastră : 9200 tone oțel, 3000 tone laminate, 140.000 mp țesături și stăm­­buri, 60 autocamioane, 50 tractoare; se produc peste 50 milioane kilowați ener­gie electrică. In do­meniul agriculturii, numai în ultimii cinci ani, statul a in­vestit 25 miliarde lei pentru mecaniza­re, chimice, îngrășăminte irigații, desecări de bălți etc. Sporul mediu a­­nual al producției obținute în agricul­tură este tot mai ridicat. Vorbind despre dezvoltarea regiunii Oltenia și a raionu­lui Gorj, tovarășul Grigore Geamănu a reliefat importantele realizări obținute în anii regimului democrat-popular, continua creștere a bunăstării materiale a oamenilor mun­cii, viața culturală intensă pe care o trăiesc aceștia. In încheiere, vor­bitorul a făcut un apel călduros către cei prezenți pentru -și intensifica efor­turile în muncă. N. ROSENFELD Pentru continua înflorire a comunei Comuna Cujmir, la fel ca și celelalte localități din raionul Calafat și din în­tr­ea­ga țară, a cunoscut o dezvoltare sim­țitoare în anii regimului de democrație populară. Fața de azi a comunei este cu totul alta. Școala medie spitalul de a­­dulți, căminul cultural și alte obiective social-culturale întregesc tabloul reali­zărilor obținute aici mai ales în ultimii ani, prin grija partidului și a statului nostru democrat-popular. Dînd glas simțămintelor de bucurie față de viața nouă pe care o trăiesc f față de mărețele realizări consemnate in Manifestul Consiliului Național al Fron­­tului Democrației Populare, aproape 1100 de alegători s-au adunat recent in sala căminului cultural din localitate unde s-au intilnit din nou cu tovarășul Constantin Bădița, vicepreședinte al consiliului de conducere al cooperativei agricole din Salcia, candidat al F.D.P. in circumscripția electorală nr. 11 Ceta­te, pentru alegerile de deputați in Marea Adunare Națională. „Voi rula cu toată încrederea candi­dații F.D.P. — spunea inginerul agro­nom Gheorghe Diaconeci din Cujmir — deoarece țăranii noștri cooperatori trăiesc o viață nouă, iar multe din realizările lor se datore­sc tocmai acelora pe care i au propus candidați ai F.D.P. in alege­rile de la 7 martie. Știm cu toții că mulți dintre candidații pe care-i avem azi in mijlocul nostru, au fost întotdeauna ală­turi de noi și ne-au ajutat să sporim din an in an veniturile cooperativei agricole, să ridicăm valoarea zilei-muncă. Numai in anul 1964, cooperativa noastră a rea­lizat peste 2.600.000 lei venituri. Din cultura inului, de exemplu, care la în­ceput era privită cu neîncredere de unii țărani cooperatori, am realizat anul tre­cut peste 200.000 lei. Invătind din ex­periența anului trecut, am hotărît ca in acest an să mărim suprafața cultivată cu in, cu încă 20 hectare, 2­eh­ni­cianul agronom Dumitru Negoescu a vorbit la această adunare cetățenească despre munca avantată a țăranilor coo­­părători pentru valorificarea cît mai chibzuită a fondului funciar. Așa după cum a arătat el, în decursul anului tre­cut țăranii cooperatori au plantat o su­prafață de 22 hectare cu vie, iar cu pomi fructiferi au plantat o suprafață de 10 hectare, aflată pe terenuri altădată ne­productive. „Ne bucură — arăta vorbi­torul — că mulți dintre noi sunt candidați ai F.D.P. în apropiatele alegeri. Sunt convins că toți țăranii cooperatori sunt alături de cei pe care i-au propus candi­dați și sunt hotărâți să-i sprijine susținul pentru ca împreună să înscrie noi reali­zări, să facă unitatea agricolă in care lucrează tot mai bogată, iar comuna, în care trăiesc tot mai înfloritoare". Și ceilalți vorbitori, printre care Petre Mănescu și Ion Malcomete, au scos în evidentă importantele succese obținute in dezvoltarea sub toate aspectele a co­munei și s-au angajat să sprijine cu toate forțele acțiunile întreprinse de or­ganele locale de partid și de stat, de cei care vor fi aleși deputați, pentru dez­voltarea proprietății obștești, pentru buna gospodărire a localității lor. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul Constantin Undita Candidatul Frontului Democrației Populare în alegerile pentru marele Sfat al tării i-a asigurat pe ale­gători că va depune tot interesul, își va consacra toate forțele sale pentru ca viața tuturor oamenilor muncii de pe ogoare să devină tot mai îmbelșugată. STANCIU SEBASTIAN, corespu și votați cu toții candidații » Pe șantierul de construcție a noului oraș Motru. Biblioteca O­ ■ Regionala Jrit V.„ț. —gw »easbbsspss DIN MANIFESTUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTU­LUI DEMOCRAȚIEI POPULARE. Șinele calificative de „bine“ și „foarte bine Constructorii din mi­­croraionul Brazda lui Novac din Craiova spo­resc zi de zi avîntul în întrecerea socialistă pen­tru înfăptuirea sarcinilor ce le revin privind dez­voltarea construcției de locuințe. O scrisoare so­sită de la coresponden­tul voluntar Constantin Sanda scoate în evidență cîteva fapte semnificati­ve actualelor preocupări ale constructorilor. Co­lectivul de muncă al maistrului Alexandru Nicolăescu a reușit să prezinte zilele acestea la recepție blocul A-16, care a întrunit, după un minuțios examen, con­diții pentru a primi ca­lificativul „foarte­ bine", primul pe anul 1965. Au fost recepționate de ase­menea blocurile A-8 și A-9, care au primit cali­ficative de „bine" și „foarte bine“ iar în a­­ceste zile se află în fază de recepție blocul turn G-2 cu 164 garsoniere. Maistrul constructor Va­lentin Doană, conducă­torul lucrărilor de la blocul G-2, primul bloc realizat prin metoda co­­frajelor glisante, este deosebit de emoționat la examenul recepției. To­tuși, de la lucrările de prerecepție s-a observat că specialiștii au avut numai cuvinte de laudă, garanție sigură a unui nou „foarte bine" în ac­tivitatea constructorilor de locuințe din orașul Craiova, și Merite deosebite revin constructorilor din colectivele tovarășilor Gheorghe Constantin — parchetar, Marin Cincu — zugrav, Marin Doiu — zidar, Florea Corne­­luti și Petre Nardin — zidari fațadiști, care au reușit să realizeze lucrări de bună calitate și să sporească productivita­tea muncii în sectoarele unde au fost repartizați să muncească. Invingînd capriciile iernii, constructorii de locuințe din microraio­­nul Brazda lui Novac Craiova, obțin în fiecare zi noi realizări în în­trecerea socialistă. Gaza pentru a intra in brazdă Mecanizatorii de la S.M.T. Olari au revizuit zilele acestea ultimele trac­toare din întreg lotul de 229 care au fost planificate în perioada de iarnă pentru reparații. Cu toate că în luna decembrie a anului trecut la Stațiu­nea de mașini și tractoare Olari lucră­rile de reparații erau rămase în urmă, pe parcurs au fost luate o serie de măsuri menite să mobilizeze întregul colectiv de muncitori, ingineri și teh­nicieni, pentru o mai bună organizare a muncii, în vederea terminării repa­rațiilor la data stabilită. Ca urmare, la data de 20 februarie, unitatea amin­tită a raportat că reparațiile au luat sfîrșit. M. CROITORU, coresp. ­«»«»« 6» »«»«»-------­ Concursul „Viitorii tehnicieni ai agriculturii socialiste44 La indicația Consiliului Superior al Agriculturii, în fiecare an în cadrul școlilor profesionale și tehnice din agri­cultură, cu faze interregionale și pe țară se desfășoară concursul „Viitorii tehni­cieni ai agriculturii socialiste". In prezent are loc faza pe școli. Astfel, la Școala profesională de mecanici agricoli Cîrcea, raionul Craiova, s-a desfășurat acest concurs pentru elevii anului III. Concursul a avut loc pe clase și apoi pe școală. Printre cei ce au dat răspunsurile cele mai bune, cîș­­tigînd concursul pe școală se află elevii: Ion Gh. Momea din anul III seria U și Marin Vasile din anul III seria D. De asemenea, bune răspunsuri au dat și elevii Gheorghe Firu din anul III A și Ion Nițu din anul III B. Cîștigătorilor acestui concurs li s-au acordat premii în obiecte ca : stilouri, cărți etc. ION NEGREANU, coresp. 1 Jl I • J ""Hui J Forestierii de pe Valea Sohodolului Valea Sohodolului din raionul Gorj­­ este bine cunoscută prin locurile fru­­­­moase ce oferă turiștilor, cît și prin­­ oamenii harnici care zi de zi desfă­­­șoară o susținută activitate spre a tri­­­­mite economiei naționale cît mai mult­­ lemn pentru utilizări industriale. In­­ aceste zile capricioase, oamenii luptă­­ neobosiți cu zăpada, cu pericolul de a- i­valanșe, cu frigul și umezeala. Și­­ lupta lor este de fiecare dată tot mai­­ rodnică. Muncitorii mecanizatori, tapi­ j marii, sortatorii, maiștrii, reușesc să­­ fie la înălțimea marilor sarcini ce le­­ revin.­­ ...Abia se iviseră zorile, cînd bri­­­­găzile complexe din parchetele Pesca­­­­rul, Paltinul și Valea Podului s-au­­ împrăștiat la postalele în lucru. Comu­­­­niștii Ion Priescu și Gheorghe Dușe,­­ împreună cu șeful de parchet Vasile­­ Popescu și-au făcut planul de încăr­­­­care a mașinilor. Drujbiștii Ion și­­ Constantin Patica au pornit deja mo­­­­torașele. Undeva, sus, semnalul „A­­s­tensie, cade”este însoțit de o­­ răbufnire surdă pe patul moale de ză­­­­padă. i Funicularele au început jocul lor de­­ du-te vino, purtînd peste înălțimi ame­­­­țitoare buștenii acoperiți cu zăpadă. . De departe, aceștia par niște bețigașe ! Intr-un joc de copii.­­ Rodnicia întrecerii se constată ln­­ fiecare loc de muncă. La linia funicu­­­­larelor există suficiente stocuri de­­­­ bușteni, dar oamenii sunt îngrijorați.­­ De dimineață a început să ningă din­­ nou. Aparatul de radio cu tranzistori­i a transmis „zăpadă in zona de munte"".­­­­ Șeful de brigadă complexă Ion Iureca I­I a dat semnalul: „S-ar putea să avem­­ zăpadă mare ; tot lemnul trebuie adu­­­­nat la locurile de tras și sub funicu­­l­­are". Conform programului, oamenii­­ au pornit la lucru. Buștenii duhoriți­­ sunt curățiți de crengi și trași la dru­­­­muri sau sub linia funicularelor. „Nu uitați celuloza — fine să pre ji­­­cizeze șeful brigăzii. Să nu lăsați lob­ *­dele nesortate. Din virfurile arborilor­­ să alegem i lemn pentru construcții". Oamenii ascultă cu atenție sfaturile­­­­ maistrului. Zăpada continuă să cadă.­­ Munca este anevoioasă. Autocamioa­­­­nele abia pătrund. Inginerul Dumitru­­ Grigore și șeful de sector Gheorghe­­ Sontrop au trecut de la un parchet la­­ altul, au stat de vorbă cu oamenii. E­i sîmbătă după-amiază. Fiecare ar urma­­ să plece acasă prin comunele din a­­­­propiere.­­ Dar dacă vor pleca, omătul crește.­­ Cu greu vor ajunge mașinile nu par­ î chete, luni dimineața. Altele nu vor a­­­­junge. Asta înseamnă că se vor pierde * zile întregi din producție. Se stabilesc echipe. Oamenii pun­­ mina pe lopeți pentru dezăpezire. A­­ doua zi e duminică. Ninsoarea nu a­­ contenit. De la întreprindere au sosit­­ întărituri — oameni și autocamioane­­ dotate cu pluguri.­­ împotriva avalanșelor au fost luate­­ măsuri. Oamenii nu au voie să lucreze­­ izolați. Acționează compact pe echipe . Lupta a durat două zile. Cei din­­ Valea Sohodolului au învins. Pe cei­­ 18 km de drum, mașinile puteau cir­­­­cula normal. I­ ­ng. C. CÄLUGÄRU, coresp. j _________:_______I înaintea timpului Desfășurînd larg întrecerea socia­listă, membrii echipelor de operați­uni speciale din cadrul bazei de ca­rotaj Tg. Jiu au reușit să îndeplineas­că planul de producție pe primele două luni din acest an în proporție de 107 la sută. O contribuție de seamă la obține­rea acestor rezultate au adus echi­pele de deviație și carotaj electric conduse de comunistul Turtureanu Alfred și inginerul Isac Florentin. DAN CHIRILÄ, coresp. Angajamentele gospodăriilor agricole de stat Segarcea, Băilești și Mojofei Ca mari producătoare de cereale și produse animaliere, gospodăriile agri­cole de stat — formă superioară de or­ganizare a producției agricole socia­liste — sunt chemate să participe într-o proporție tot mai mare la formarea fondului central al statului. G.A.S. din regiunea Oltenia merg consecvent pe linia trasată de partid de a deveni centre puternice ale creșterii producției agricole-marfă. In acest scop ele au fost și continuă să fie înzestrate cu o puternică și perfecționată bază tehnico­­materială. Aceasta a permis orientarea producției gospodăriilor agricole de stat pe calea dezvoltării intensive și multi­laterale. Fiind însă dotate cu mijloace tehnice înaintate, primind cantități sporite de îngrășăminte chimice, folosind semințe din soiuri­­ de mare productivitate, a­­vând un­ număr din ce în ce mai sporit de cadre tehnice cu pregătire supe­rioară, G.A.S. trebuie să dea, de la an la an, recolte bogate de cereale, să dezvolte creșterea animalelor, să spri­jine și mai activ cooperativele agri­cole de producție cu semințe din soiuri selecționate, cu reproducători de ani­male,de rasă și altele. Cerințele agri­culturii complet cooperativizate implică afirmarea la un nivel superior a rolu­lui gospodăriilor agricole de stat ca promotoare ale progresului tehnic în agricultură, ca model, de gospodărire socialistă și de organizare a producției. Străduindu-se să fie la înălțimea a­­cestei sarcini de mare răspundere, lu­crătorii gospodăriilor agricole de stat Segarcea, Băilești și Moțăței au dezbă­tut sarcinile de plan pe acest an, sco­­țînd în evidență însemnate rezerve, a căror punere în valoare îi va ajuta să dezvolte și să consolideze succesele ob­ținute pînă acum. In acest scop, ei au făcut numeroase propuneri pentru apli­carea în cele mai bune condiții a re­gulilor agrozootehnice înaintate, luîn­­du-și angajamente mobilizatoare. Pentru îndeplinirea planului la toți indicatorii și a angajamentelor luate va fi aplicat un complex de măsuri tehni­ce organizatorice, printre care : — executarea­ lucrărilor de pregătire cÂ.­­S. Planul de producție pe acest an va fi depășit cu 230 tone grîu, 24 tone floarea-soarelui, 47 tone struguri, 880.000 buc, coarde port altoi viță de vie. In sectorul zootehnic se vor realiza peste plan 16500 litri lapte de vacă, din care 7000 litri pînă la 1 mai ; se vor obține 10.000 kg spor de creștere in greutate la porcii la îngrășat, din care 5000 kg pînă la 1 mai, 5000 kg spor in a paiului germinativ la un înalt nivel calitativ ; — însămînțarea și întreținerea cultu­rilor în cele mai bune condiții; — asigurarea unei densități­ optime de plante la unitatea de suprafață; — asigurarea necesarului de furaje bogate in proteine și albumină diges­­tibilă pe tot timpul stabulației, iar în perioada de pășunat — organizarea conveierului verde; — administrarea de rafii furajere individuale în raport cu producția și sarcinile de creștere a sporului în greu­tate ; — perfecționarea sistemului de evi­dență și urmărire a cheltuielilor pe bri­găzi și sectoare. Pe baza acestor măsuri, cele trei unități și-au luat următoarele angaja­mente : Segarcea greutate vie la tineretul bovin 0—6 luni din care 2500 kg pînă la 1 mai. La ovine adulte și la tineretul ovin planul va fi depășit cu 400 kg lună fină și 50 capete mici ce vor fi livrați pînă la 1 mai. In anul 1965 se vor obține peste plan : o producție globală în valoare de 683.000 lei, un beneficiu de 383000 lei din care 100.000 lei pînă la 1 mai, pre­cum și economii­ in valoare de 250 000 lei,­­din 150.000 lei pînă la 1 mai ^.cm.­S.­­Băilești Lucrătorii acestei unități s-au anga­jat ca pe 1965 să dea peste plan 778 tone porumb, reducînd prețul de cost pe tonă cu 70 lei, 30 tone grîu, redu­­cînd prețul de cost pe tonă cu 37 lei. La porcii sub 30 kg se va realiza o depășire totală de 5000 kg spor crește­re în greutate din care 2000 kg pînă la 1 mai. Prețul de cost pe kg spor creș­tere în greutate va fi redus cu 0,90 lei. La categoria grăsimi pentru îngrașă­­torii se va depăși planul de livrare a­­nual cu 250 capete, din care 100 capete pînă la 1 mai. Se va realiza o economie la prețul de cost de 422.000 lei, din care 140.000 lei pînă la 1 mai. Valoarea producției globale va fi de­pășită cu 747.000 lei, iar cea a pro­ducției marfă cu 347.000 lei. Se va ob­ține peste prevederile planului pe 1963, un beneficiu de 779.000 lei. Q .cAA. 1­o­țățe.L I­ sectorul producției vegetale, pla­nul pe­­ 965 va fi depășit cu 104 tone grîu, reducînd prețul de cost pe tonă cu 40 lei, 608 tone porumb reducînd prețul de cost pe tonă cu 50 lei .­ 220­­ Continuare în pag. 2-aR

Next