Inainte, mai 1965 (Anul 22, nr. 6275-6300)

1965-05-01 / nr. 6275

Biblioteca Centrala Regională Oltenia Proletari din toate țările, uniți-vă ! ^OREANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Nr. 6275­4 PAGINI 25 BANI VINERI 30 APRILIE 1965 TRĂIASCĂ 1 MAI —ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! SUB STEAGUL SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE Sub faldurile însorite ale primăverii, milioane de lo­cuitori ai planetei noastre se vor aduna din nou să săr­bătorească 1 MAI — Ziua solidarității internaționale și a frăției oamenilor muncii de pretutindeni. 1 Mai prileju­iește în fiecare an, pentru clasa muncitoare, pentru oa­menii muncii de pe toate meridianele globului, o tre­cere în revistă a izbînzilor obținute în lupta pentru o viață mai bună, pentru pace, democrație și socialism. La fel ca în fiecare an din cele peste două decenii, de cînd Romînia s-a eliberat de sub jugul fascist, ziua de 1 Mai prilejuiește harnicului și talentatului nostru popor trecerea în revistă a mărețelor biruinți obținute sub con­ducerea încercată a Partidului Muncitoresc Român. Și, cu fiecare an ce trece, steagul biruințelor este ridicat de mîini vînjoase pe noi trepte, tot mai sus. De la 23 Au­gust 1944 și pînă acum, în mersul victorios spre socia­lism, au fost săvîrșite prefaceri înnoitoare, structurale în viața poporului, a țării. Așa cum arăta tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în expunerea făcută la Sesiunea solemnă a Marii Adunări Naționale din 22 august 1964, „la două decenii de la e­­liberare, ca rezultat al politicii de industrializare, țara noastră dispune de ramuri industriale noi, în plin avânt, de combinate, fabrici și uzine moderne, puternice cen­trale electrice, noi mine și schele petroliere, vaste șan­tiere de construcții. Pulsează viguros economia prosperă a Romîniei noi, socialiste". Această înaltă apreciere ne­­ însuflețește în vederea unor noi succese. Au devenit o realitate vie marile obiective stabilite de Congresul al IlI-lea al partidului. Realizările mărețe ale oamenilor muncii pe drumul industrializării socialiste sînt puternic ilustrate de dinamica producției industria­le. Intr-o perioadă de numai cinci ani — 1960—1964 — forța industrială a țării s-a dublat realizîndu-se un ritm mediu anual de creștere de 14,8 la sută, față de 13 la su­tă cât fusese stabilit în planul sesenal. In prezent, se re­alizează o producție globală de opt ori și jumătate mai mare decât în 1938. Regiuni ale țării, caracterizate altă­dată prin înapoiere economică, au fost trezite la o nouă viață. Au apărut pe harta patriei mari combinate chi­mice și siderurgice, de prelucrare a metalului, a lemnu­lui. Principalele ramuri ale industriei moderne — indus­tria energetică, chimică, constructoare de mașini — au cunoscut o creștere accelerată. Ele dau astăzi aproape jumătate din întregul volum al producției industriale. Producția globală a industriei constructoare de mașini și a prelucrării metalelor a atins încă în 1964 nivelul pre­văzut pentru 1965. Aceasta dovedește grija și preocupa­rea partidului și guvernului pentru dezvoltarea cu pre­cădere a industriei grele. O dovadă elocventă a progresului înregistrat în anii regimului democrat-popular în dezvoltarea economiei o constituie faptul că într-o singură zi, realizăm în pre­zent 9200 tone de oțel, 8000 tone de laminate și 5300 to­ne de fontă, aproape 50 milioane kWh energie electrică, 50 de tractoare, 60 de autocamioane și autobuze, peste 1.400.000 mp diferite țesături și 130.000 perechi încălță­minte. Trecînd în revistă marile realizări obținute pînă acum pe drumul industrializării socialiste, avem toate motivele să privim cu și mai multă satisfacție și îndreptățită mân­­drie în viitor. Bazei energetice i se vor adăuga hidro­centrala „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeș ale cărei lucrări se desfășoară în mod susținut, iar apoi uria­șul sistem hidroenergetic și de navigație de pe Dunăre, de la Porțile de Fier, al cărei mare șantier a fost deschis anul trecut. Acesta din urmă va da anual celor două state — român și iugoslav — peste 10 miliarde kWh energie electrică și va rezolva totodată dificultățile legate de navigație în această regiune. De la combinatul siderurgic aflat în con­strucție la Galați vor porni anual spre uzinele construc­toare de mașini 4.000.000 tone de oțel. Se apropie data in­trării în funcțiune a uzinei de aluminiu de la Slatina etc. Se va urmări în continuare valorificarea la un nivel superior a resurselor materiale ale țării — obiectiv im­portant trasat de cel de-al III-lea Congres al partidului — fiind create condiții pentru depășirea sarcinilor stabi­lite în acest domeniu pe întregul sesenal. (Continuare în pag. 2-a). i ­ftoOOOo#­ “ ANGAJA­MENTE ÎNDEPLINI­te Cel de al HHMMea vagon Constructorii de vagoane de la sec­torul III al Uzinei mecanice din Tr. Severin au înscris pe graficul între­cerii socialiste realizări de seamă. In cinstea celui de-al IV-lea Congers al partidului și a zilei de 1 Mai, con­structorii de aici au livrat cel de-al 1000-lea vagon de marfă, din seria celor realizate de la începutul anului și pînă în prezent, cind s-au livrat cu aproape 150 de vagoane mai mult de­cit în aceeași perioadă a anului tre­cut. Față de angajamentul luat cu e­­tapă pînă la 1 Mai, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii de la sectorul III au realizat mai mult cu 1.477.000 lei la producția globală, cu 1.667.000 lei la producția marfă și 650.000 lei e­­conomii la prețul de cost. De aseme­nea, productivitatea muncii a crescut cu 7,3 la sută față de angajamentul inițial. Aceste succese se datoresc entuzi­asmului cu care au muncit construc­torii și adaptării unui flux tehnologic mixt care a permis executarea în pa­ralel a trei sortimente din plan; a­­menajării unei linii tehnologice pen­tru confecționarea suporților de arc pe console ; dublării podurilor rulan­te din atelierele de asamblat șasiuri de vagoane și montat pereți vagoa­ne etc. Drept urmare, sectorul res­pectiv și-a realizat înainte de termen angajamentul luat. I. GRASU CIFRE SEMNIFICATIVE Bilanțul încheiat la sfîrșitul lunii colectivelor de muncă din cadrul T piia cel de-al IV-lea Congres al p de seamă. Peste prevederile planului, s-au realizat 514.000 lei, cu 14.000 1 marfă 816.000 lei, cu 316.000 lei , pășind producția de lignit cu 17.000 t vederile angajamentului, încă din primele zile ale anulu partidului, colectivele noastre au c­al întrecerii socialiste. Rezultatele a­ducerea conținutului de cenușe cu prevederile angajamentului luat la in­troductivitatea muncii, principa producției, a înregistrat de asemene sută peste angajamentul inițial. Și al întregii noastre activități, am­ple la acest capitol s-au realizat 922.000 gajamentul inițial. aprilie dovedește din plin hotărîrea rustului minier Oltenia de a întim­­a rtidului și ziua de 1 Mai cu realizări raportăm că la producția globală ei peste angajament, la producția este angajament, în felul acesta de­­ține, respectiv cu 9.000 tone peste pre­ț, dînd viață prețioaselor indicații al c­onsiderat calitatea obiectivul central­bținute sunt din plin oglindite în­re- 2,34 la sută, deci cu 1,09 la sută peste­ceputul anului. Iul factor care a condus la creșterea a o depășire de 1 la sută, cu 0,5 la la prețul de cost, indicatorul sintetic ținut un remarcabil succes. Peste plan, lei economii, cu 722.000 lei peste an- CORNELIU BATACUI, directorul Trustului minier Oltenia Pe grafice — realizări tot mai mari Cu o experiență de numai un an de zile, tînărul colectiv al în­treprinderii de prefa­­bricate din beton Cra­iova a pornit în 1965 cu hotărîrea fermă de a înscrie pe graficele de producție importan­te realizări în îndepli­nirea exemplară a sar­cinilor de plan ce-i re­vin. Ca urmare a efor­turilor susținute ale tu­turor muncitorilor, in­ginerilor și tehnicieni­lor, în frunte cu comu­niștii, în primele patru luni ale anului în curs, s-au obținut realizări de seamă la principalii indicatori de plan. Colectivul Întreprin­derii respective rapor­tează în același timp că și-a îndeplinit angaja­mentele luate in cins­tea zilei de 1 Mai. Ast­fel, la producția glo­bală era prevăzută rea­lizar­ea peste plan a 185.000 lei și s-au ob­ținut 550.000 lei i la producția marfă — 178.000 lei și s-au reali­zat 480.000 lei, iar pes­te prevederile de plan s-au dat 1000 mc pre­fabricate din beton. D. VERONICA coresp. CARNE Primii care au aliat au fost cei din raion. Vestea s-a răspindit ca o ștafetă: „In întrecerea socialistă pe 1964, cooperativa agricolă de producție „23 August" din Băi­­lești a ocupat locul II pe regiune". Cîteva din obiectivele întrecerii cîștigate: producții mari de ce­reale — 1600 kg grîu la ha, 3700 kg porumb la ha, 24.600 kg sfeclă de zahăr la ha, 2035 kg floarea­­soarelui la ha, valoarea zilei­­muncă — 41 lei. ...12 februarie 1965. In sală, ropote de aplauze. De la masa prezidiului, Udrea Gheorghe, bri­gadier la a treia de cîmp, a chemat la întrecere toate brigăzile din ca­drul cooperativei agricole de pro­ducție „23 August", din Băi­­lești. „Suntem­ de acord cu toate obiectivele și primim chema­rea lansată de brigada treia“ — T DE ÎNTRECERE au răspuns Vasile Roșu, Ion Mo­­rear­iu, Tudorică Elena și alți mem­­bri cooperatori. buni ...26 martie. Tractoarele și mem­cooperatori au pătruns in cimpuri. Din ziua aceea s-a por­nit cu toate forțele la însămînța­­tul culturilor din prima epocă. In 13 zile s-au terminat de însămîn­­țat 140 ha de mazăre, 120 ha in, 185 ha sfeclă de zahăr, 400 ha floarea-soarelui etc. Prima care a raportat terminarea însămințărilor pe întreaga suprafață a fost bri­gada nr. î, condusă de Vasile Roșu. ...22 aprilie. De dimineață și pînă la ceasurile serii, pe o supra­față de 100 ha s-a însămințat po­rumb. In zilele care au urmat, vi­teza de însămînțare a crescut cu mult peste suta de hectare. La ora cînd scriem aceste rînduri, cei de la cooperativa agricolă de producție „23 August" din Băi­­lești însămînțează porumbul pe ultimele parcele din totalul su­prafeței de 1030 ha. ...27 aprilie. In punctele „Dră­­goaica", „Drumul Rastului" și „Măgura Coadei" s-a început pri­ma praștiă la sfecla de zahăr. ...Cu o zi pînă în 1 Mai, vitrina care încă își mai păstrează miro­sul de vopsea se înnoiește. Sub majusculele „Fruntașii coopera­tivei noastre", o mină pricepută așează cu grijă portretele eviden­țiaților în cinstea marii sărbători de 1 Mai. Despre fiecare portret aflăm cite ceva: Alexandru Pin­­garu și Constantin Crăciun, am­bii minuitori de mașini. In nici o zi de cînd s-a început campania de insămințări n-au lipsit de la posturile de muncă. Ei au vegheat ! Cu prilejul zilei de 1 MAI\ \ Ziua solidarității internați­ [ Ionale a celor ce muncesc,­­ colectivul de redacție al zi­­­­arului „înainte“ FELICITĂ , cititorii, corespondenții vo­­­­luntari și colaboratorii, o­­f­e­rindu-le noi succese in mun­­i­­ ca și lupta pentru desăvîr­­ș­­­și­rea construcției socialiste­­ * în patria noastră.­­ 1................................................ Dezvelirea unei plăci comemorative ieri dimineață, a avut loc în fața sediului Comitetului regional Oltenia al P.M.R. solemnitatea dezvelirii u­­nei plăci comemorative, în semn de omagiu adus celor care au luptat pentru instaurarea puterii populare și ca mărturie generației viitoare. La solemnitate au participat to­varășii : Gheorghe Paloș, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R., Gheorghe Milea, membru al biroului Comitetului regional Oltenia al P.M.R., șeful secției de propagandă și agitație a Comitetului regional de partid, Ion Zăvăleanu, membru al bi­roului Comitetului regional de partid, prim-secretar al Comitetului orășe­nesc de partid Craiova, Dumitru Bloju, membru supleant al biroului Comitetului regional Oltenia al P.M.R., activiști de partid și de stat, oameni ai muncii din întreprinderi și instituții, elevi și pionieri. Cu acest prilej, tov. Ion Zăvălea­nu a vorbit despre luptele duse de masele populare sub conducerea Partidului Comunist Român pentru instaurarea puterii populare în țară. Vorbitorul s-a referit la marea de­monstrație din fața prefecturii Dolj, la care au participat zeci de mii de muncitori și țărani din fostele județe Dolj și Vîlcea, muncitori din Bucu­rești și Tr. Severin, demonstrație care a culminat cu asaltul și cuceri­rea prefecturii. In aplauzele celor prezenți a a­­vut loc dezvelirea plăcii comemora­tive instalată pe clădirea Comitetu­lui regional Oltenia al P.M.R., care poartă următoarea inscripție : „LA 24 FEBRUARIE 1945, SUB CONDUCEREA PARTIDULUI CO­MUNIST ROMÂN, MASELE MUN­CITOARE AU LUAT CU ASALT PREFECTURA JUDEȚULUI DOLJ, CARE SE AFLA IN ACEASTA CLĂDIRE, AU IZGONIT ELEMEN­TELE REACȚIONARE ȘI AU IN­STALAT LA CONDUCEREA PRE­FECTURII PE REPREZENTANȚII FORȚELOR DEMOCRATICE ca lucrările agricole să se facă la un înalt grad agrotehnic. Dato­rită îngrijitorului Marin Gheor­ghe, cooperativa agricolă a predat acum cîteva zile întregul lot de 35 vitei la calitatea I. Pe primul trimestru al acestui an, Ion Roșu a realizat de la cele zece vaci pe care le îngrijește o producție de 6300 litri lapte. Vesele și încreză­toare erau și portretele lui Aurica Roșu și Maria Boabă. Pînă in pre­zent, de la incubatorul la care ele lucrează s-au scos peste 17.000 pui. Dar, șirul evidențiați­lor ar putea să continue cu multe exemple. Cooperativa agricolă de producție „23 August“ din Băi­­lești are oameni harnici și pri­cepuți. I. ZOROCLIU Biblioteca Centrala Regională Oltinia Adunări festive la intimpinarea zilei de 1 Mai, în numeroase întreprinderi și instituții, la căminele culturale, au continuat să aibe loc adunări festive. La adunarea festiva ce a avut so­c ieri în sala Teatrului Național din Craiova au participat numeroși lucră­tori din instituțiile de cultură și artă craiovene. Tov. Ioana Stancoveanu, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai, scotind în relief rezultatele dobindite pe linia îmbunătățirii re­pertoriului, a ridicării măiestriei ar­tistice a spectacolelor prezentate de artiștii de la Teatrul Național, Filar­monica de stat „Oltenia“ și Ansam­blul de stat „Nicolae Bălcescu" în fa­ța publicului spectator. Muncitorii, tehnicienii și funcțio­­narii de la Uzina de reparații Craio­va au participat la adunarea festivă ce a avut loc în după-amiaza zilei de ieri. Ei au ascultat cu viu interes expunerea tăcută de tov. Muraru Pa­vel, prim secretar al comitetului o­­rășenesc Craiova al UTM. Vorbitorul a subliniat succesele obținute de co­lectivul acestei întreprinderi care și-a depășit angajamentele luate in cin­stea zilei de 1 Mai, îndeplinind pla­nul pe patru luni la producția globa­lă în proporție de 107,6 la sută, rea­­lizind și economii peste plan in va­loare de 180.000 lei. In fata a numeroși lucrători din u­­nitătile sanitare craiovene, despre semnificația zilei de 1 Mai a vorbit tov. Minodora Fugori, vicepreședin­te al comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Craiova. Cîteva mii de muncitori, ingineri și funcționari de la Uzina mecanică Tr. Severin au participat la adunarea festivă în întimpinarea zilei de 1 Mai. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Constantin Barbu, prim secretar al comitetului orășe­nesc Tr. Severin al P.M.R., iar la Com­plexul pentru industrializarea lemnu­lui din aceeași localitate, a vorbit tov. Aurelian Bogdan, secretar al comite­tului orășenesc de partid. Asemenea adunări festive au mai avut loc și la I.C.H. „Porțile de Fier", D.R.N.C., Școala medie nr. 2 din Tr. Severin, întreprinderea de prefabri­cate, CLDC, IREO, la căminele cultu­rale din Ișalnița, Braniște, Bucovăț, orașul Craiova și altele.

Next