Inainte, iunie 1965 (Anul 22, nr. 6301-6326)

1965-06-01 / nr. 6301

ANUL XXI — Nr. 63014 PAGINI 25 BANI Proleforl din toate fárHe, unifi-vé I 0RGANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARȚI 1 IUNIE 1965 De Ziua internațională a copilului CjfL&IL, Oare, exprimate pot fi căl­dura, duioșia și iubirea cu care o mamă sau un tată se aplea­că asupra vlăs­tarului drag. Poate fi expri­mată prin cî­­teva cuvinte bucuria pe care din simt părinții întreaga lume atunci cind copiii tot încearcă să facă pri­­n­ t­i­mii pași, cind gînguresc primul cuvînt? Adesea nu-i de loc ușor. A iubi copiii, a răsfrlnge asupra lor toată afecțiunea sufletului inimii și a le apăra viața, ocrotindu-le creșterea, e un atribut firesc al umanității,­­ al acelei părți a omenirii care caută să asigure vlăstarelor lor, acestor gingașe flori, un viitor senin, elibe­rat de norii amenințători ai distru­gerii, ai războiului. Tocmai de aceea sărbătorirea Zilei de 1 Iunie a intrat în tradiția multor popoare ca zi a solidarității oamenilor, iubitori de pace de pretutindeni în lupta pen­tru apărarea vieții copiilor, pentru ocrotirea și fericirea lor. E o tradiție născută din voința milioanelor de oameni din diferite colțuri ale lumii de a înlătura o dată pentru totdea­una pericolul distrugător al războ­iului. Și noi, părinții — toată lumea matură — veghem ! Veghem ca ni­mic rău să nu le amenințe fericirea copilăriei, frumusețea viitorului, așa cum multora dintre noi, la vremea copilăriei noastre, ne-au fost ame­nințate. Veghem cu toții ca viața, copilăria să le fie senine, iar vii­torul luminos ca soarele de mai. Iar ei, bucuriile noastre, cresc ne­stingheriți ca florile în marea gră­dină a patriei, sub soarele ocrotitor al partidului părinte. Partidul și guvernul acordă o per­manentă atenție asigurării tuturor condițiilor materiale pentru ca vii­torii cetățeni ai țării, schimbul de mîine, să aibă o copilărie lipsită de griji. Datorită măsurilor luate pen­tru ridicarea bunăstării oamenilor muncii, însăși ocrotirea sănătății mamei și a copilului a căpătat cu totul alt conținut. In anii regimului de democrație populară, aceasta a devenit o problemă de stat, înserată cu litere mari în Constituția țării. Dacă pe timpul regimului burghezo­­moșieresc în întreaga țară existau abia 280 medici specialiști în boli de copii, iar la sate abia găseai un medic la o distanță de 10 km, as­tăzi sănătatea întregului popor este supravegheată de mii de cadre cali­ficate, iar numărul medicilor pedia­tri se ridică la aproape 1.300. Șaizeci la sută din circumscripțiile medi­cale rurale dispun de medici specia­liști în boli de copii. In spitalele pentru copii și în secțiile de pedia­trie ale spitalelor de adulți sunt peste 22.000 paturi, față de numai 1.350 cire erau în 1938. Un larg sistem de măsuri de prevenire a bolilor a făcut să se reducă mortalitatea in­fantilă, să scadă aproape ca desăvîr­­șire epidemiile care, pe vremuri, se­­cerau mii de vieți. Statul, nostru g­lfig­a^e. ILe­ti... distribuie astăzi în mod gratuit tu­turor copiilor pî­nă la 16 ani medi­camente in valoare de milioane de lei, acordînd­ totodată asistență medicală gratuită. Preocuparea partidului și guver­nului nostru pentru creșterea și e­­ducarea tinerei generații se oglin­dește puternic in hotărîrile celui de-al lll-lea Congres al partidului nostru. Ca urmare a aplicării in viață a acestor hotărîri, s-a trecut la generalizarea invățămîntului de 8 ani, s-a introdus gratuitatea com­pletă a întregii rețele de învățămînt, de la cel elementar la învățămîn­­tul mediu și superior, se lărgește continuu rețeaua de școli profesio­nale și tehnice, se asigură condiții corespunzătoare pentru perfecționa­­rea științifică și pedagogică a ca­drelor didactice. Este grăitor faptul că, numai în primii patru ani ai se­­senalului, au fost construite peste 16.000 săli de clasă. In regiunea Ol­tenia, bunăoară, astăzi nu mai există sat fără școală. In cele 1.420 școli de 8 ani care există pe întinsul re­giunii învață peste 200.000 copii, iar in cele 38 școli medii își com­pletează pregătirea un număr de e­­levi de 8 ori mai mare decât în anul școlar 1938—1939. Viața copiilor devine din zi in zi mai frumoasă. Pentru ei fabricile produc tot felul de jucării, dul­ciuri, un larg sortiment de îmbră­căminte și încălțăminte. Pentru edu­carea lor au la dispoziție școli mari și luminoase, laboratoare bine uti­late, manuale gratuite, săli de gim­nastică bine dotate. Cadre didactice și instructori de pionieri se strădu­iesc cu perseverență și măiestrie să-i educe și să-i instruiască pe copii spre a deveni demni cetățeni ai patriei socialiste, spre a se forma încă de pe acum trăsăturile noii noa­stre morale. La dispoziția celor mici stau teatre de păpuși, numeroase cărți și filme pentru copii, case și palate ale pionierilor. Au tot ce le trebuie pentru a-ș­i dezvolta aptitudinile și înclinațiile, pentru a-și dezvolta talentele. Fru­moasele stațiuni balneo-climaterice puse la dispoziția copiilor și tine­retului sunt o expresie grăitoare, a grijii față de copii. Numai anul trecut, spre exemplu, peste 140.000 copii, dintre care 16­ 000 din regiu­nea noastră, și-au petrecut vacanța în tabere și colonii, pe litoral și nu­mlte locuri pitorești din patria noa­stră. Grija aceasta enormă se reflectă adinc și în versurile poetului A An­­drițoiu: „Copii, s-aveți in viață bucu­rii, / S-ajungeți fața patriei de mîine / Căci pentru voi minerii de la JH / Mai dîrzi s-afundă in minele bă­­trine / Și cresc colectiviștii mări de grîne / Și pentru voi curg șarje din cuptor / Fug brîuri de lumini de-a lungul mării / Cind comuniștii spun de viitor / Ei spun de soarta voastră, fii ai țării, la t Coborîrea buștenilor cu ajutorul funicularului la sectorul Bistricioara I. F. Baia de Aramă. I S­impozion In cadrul manifestărilor organi­zate cu prilejul sărbătoririi Zilei in­ternaționale a copilului — 1 Iunie, Comitetul regional pentru cultură și artă în colaborare cu Comitetul o­­rășenesc al femeilor — Craiova a organizat un interesant simpozion cu tema: „Copilul și viața“. Simpozionul a avut loc la Casa prieteniei româno-sovietice. Cu a­­cest prilej, in fața unui numeros pu­blic au vorbit tov. Luminița Ghi­­virigă și Constantin Păunescu — cer­cetători științifici principali ai In­stitutului de cercetări pedagogice din București. In încheiere, formația de balet și orchestra de mandoline ale Casei pionierilor din Craiova au prezentat un frumos program artistic: Prof. M. MARINACHE, coresp. Deschiderea lucrărilor plenarei C C. al PIU. In ziua de 31 mai 1965 s-a des­chis ședința plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de directive cu privire la dezvoltarea economiei na­ționale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de directive cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de statut al partidului. Lucrările plenarei continuă. COLOCVIUL­­ CALITĂȚII LA D. R. E. F. OLTEnIA. La colocviul calității, orga­nizat de ziarul nostru cu între­­­­prinderile forestiere din cadrul Direcției regionale a economiei forestiere Oltenia, au participat tovarășii: ing. G. Negreanu, director D.R.E.F. Oltenia, V. Stoicescu, inginer șef D.R.E.F. Oltenia, inginerii Constantin Belu, I. Vulpescu, O. Dănciu­­lescu, Nicolae Pițigoi, I. F. Popescu, Victor Maican, șeful serviciului contabilitate din­ D.R.E.F., ing. Gh. Preoteasa, director I. F. Craiova, Petre Sucitu, inginer șef I.F. Novaci și alte cadre tehnico-inginereștii din întreprinderile forestiere din regiune. Au fost analizate re­­­zultatele obținute pînă acum și s-au propus măsuri pentru îmbunătățirea metodelor și căilor principale de valorificare și de utilizare completă și com­plexă a masei lemnoase. In anii puterii populare, sectorul economiei forestiere din Oltenia a cunoscut prefaceri înnoitoare. Un loc important l-au ocupat planifi­carea științifică a exploatării și gos­podăririi pădurilor, precum și creș­terea gradului de mecanizare și a indicelui de utilizare a masei lem­noase. Aceasta este ilustrată de faptul că valoarea masei lemnoase exploa­tată și dată în producție reprezin­tă o creștere în acest an față de 1960 de 51,3 la sută, iar față de 1964, creșterea este de 5,9 la sută. O grijă deosebită s-a acordat tra­ducerii în viață a sarcinilor trasate de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. privind ridicarea an de an a calității producției, fapt ce a con­dus la creșterea nivelului de ex­port in anul trecut cu 10 la sută față de anul 1963 In cadrul colocviului, în atenția participanților a stat în mod deose­bit problema ridicării productivită­ții pădurilor in special prin extin­derea culturii speciilor repede cres­cătoare și cu valoare economică ri­dicată. Plopul, salcia, salcîmul și rășinoasele sunt speciile care au cel mai mare grad de dezvoltare în e­­conomia forestieră, datorită produc­tivității lor, a calității superioare și al domeniului larg de utilizare. Ast­fel, duglasul verde poate înregistra pe an și hectar o creștere de 15— 18 m.c. Caracteristicile deosebite ale spe­ciilor forestiere enunțate pledează, justifică și impun o atenție din ce în ce mai mare din partea silvicul­torilor. Din dezbaterile cu privire la a­­ceastă problemă a reieșit necesita­tea reorganizării activității în ex­ploatările de câmpie la nivelul teh­nicii actuale, care reclamă înființa­rea unor sectoare specializate, ceea ce va da posibilitatea personalului silvic să se ocupe îndeaproape de refacerea și paza pădurilor. De ase­menea, operațiunile de îngrijire cân­o »«»«»——­stituie principala cale de ridicare a productivității pădurilor. De a­­ceea, este necesară o preocupare mai mare pentru executarea opera­țiunilor culturale, de îngrijire și a­­meliorare, cit și pentru punerea în valoare a produselor rezultate din aceste operații, deoarece și acestea contribuie la creșterea indicelui de utilizare a masei lemnoase. Creșterea indicilor de utilizare Creșterea înzestrării tehnice, dez­voltarea căilor și instalațiilor de transport, ridicarea calificării ca­drelor de forestieri, introducerea metodelor avansate de exploatare a lemnului au prilejuit de asemenea dezbateri ample în cadrul colocviu­lui. In această direcție, s-a subli­niat că paralel cu sporirea lemnu­lui de lucru s-a înregistrat și o re­ducere considerabilă a pierderilor de exploatare. In anul 1964 de e­­xemplu, ponderea lemnului de lu­cru din totalul masei lemnoase la nivelul D.R.E.F. Oltenia a fost de 70 la sută, fată de 49,1 la sută in anul 1951, iar indicele de utilizare a masei lemnoase pe total esențe a fost la sfîrșitul trimestrului I 1965 de 62,8 la sută fată de 52,6 la sută In 1959. Pierderile de exploatare, un alt Indicator ce reflectă preocuparea pentru valorificarea superioară a lemnului, au scăzut de­­ la 11,4 la sută cît reprezentau în 1960, la 3,5 la sută in anul 1964. O experiență valoroasă a obținut colectivul întreprinderii forestiere Novaci. La fag, în anul 1960 indicele de utilizare era de 54 la sută, ca în acest an să se ajungă la 66,1 la sută, iar in u­­nele parchete indicele de utilizare a fagului a depășit 70 la sută. Can­titatea de bușteni pentru industria­lizare a sporit de la 35,1 la sută cît reprezentau în anul 1960, la 40,8 la sută în 1964 și va ajunge la 52,1 la sută in anul 1965. Printre măsurile tehnico-organi­zatorice care au stat la baza reali­zării unor indici superiori de valo­rificare a masei lemnoase în cadrul I.F. Novaci, se numără reducerea pierderilor de exploatare. Pentru aceasta este necesară cu­noașterea fiecărui gen de pierdere, a cauzelor și modului de producere și a volumului lor, pentru ca în funcție de acestea să se treacă la stimularea și la urmărirea unor mă­suri de reducere a consumului pro­priu de material lemnos pe de o parte și la o acțiune de economi­sire continuă a lemnului pe de altă parte. In vederea reducerii pierderilor de exploatare, colectivul I.F. Novaci a stabilit procesele tehnologice în mod rațional, ținînd cont de dimi­nuarea instalațiilor pasagere consu­matoare de lemn și care produc mari pierderi, a construit din timp instalațiile, a dotat parchetele cu utilajele și uneltele necesare exe­cutării în bune condiții a exploată­rii. Extinderea exploatării în trun­chiuri lungi și catarge și organi­zarea muncii In brigăzi complexe cu plata în acord global au permis scoaterea lemnului despicat sub formă de lemn rotund, diminuînd în acest fel pierderile ocazionate de scosul prin alunecare. De asemenea, reducerea distanței de scos­ apropiat prin construirea unei rețele de dru­muri de 100 km a contribuit foarte mult la reducerea pierderilor de ex­ploatare, dînd posibilitatea elimi­nării unor faze de apropiat în unele unități de producție, acestea fiind înlocuite cu transportul auto. Respectarea regulilor de doborîre asigură reducerea pierderilor fizice și calitative. In acest scop s-a mers pe linia doboritului, fasonatului și scosului lemnului subțire din par­chete și numai după aceea s-a în­ceput fasonarea lemnului gros. Ex­tinderea mecanizării recoltatului pe (Continuare in pag. 3-a). ■ I­N­­­ TEMA: valorificarea superioară a masei lemnoase Planificarea științif­că a exploatării pădurilor și a gospodăririi masei lemnoase. Intensificarea operațiunilor de îngrijire a pădurilor. Metode complexe folosite în parchetele forestiere. Eficacitatea economică a valorificării superioare a masei lemnoase. Cu toate forțele la îngrijirea culturilor Bogăția ogoarelor se asigură acum N­u pentru că m-aș so­coti un mare specia­­­­­­­­­list, dar din practică și de la agronomi am învățat și eu că obținerea de recolte bogate la porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, presupune aplicarea di­ferențiată, la timp și la un înalt nivel calitativ a întregului com­plex de lucrări agricole recoman­date de știință". Omul care ne-a spus cuvintele acestea se numește Nicolae Oncică — secre­tarul comitetului de partid pe cooperativa agricolă de producție „Cetatea nouă" din Vădastra, ra­ionul Corabia, împreună cu Ion Penea, președintele unității făcu­seră recepția lucrărilor de între­ținere din punctul „Vale". Aici, peste 650 de oameni din cele cinci brigăzi de cîmp executau prașila s­a la porumb. Cooperativa agricolă amintită are însămînțată cu porumb o su­prafață de 530 ha. Plantele au crescut și s-au dezvoltat bine, dar pe unele parcele, buruienile le-au și întrecut. Așa că toți dădeau zor pentru terminarea primei prașile. Brigada a IV-a condusă de Oprea a chemat în primăvara acestui an la întrecere toate cele cinci bri­găzi. Obiectivele sunt destul de pretențioase: să obții cu 200 kg porumb la hectar, 100 kg floarea­­soarelui și 4000 kg sfeclă de zahăr mai mult decit este planificat nu-i lucru așa ușor. Pînă în pre­zent, în fruntea întrecerii se află tot „a IV-a". M­ăi oameni, în dauna cui credeți că faceți lucru de mântuială ! Doar ieri am stat de vorbă și v-am explicat practic că, prin prășit, distrugem buruienile..." Și după ce le-a mai spus cîteva cu­vinte, inginerul agronom Florea Zaharia de la cooperativa agri­colă de producție din Vișina Nouă a luat-o pe rîndurile de floarea-soarelui pe care le prăși­se în punctul „Deal" echipa nr 15 din brigada a III-a. — Pe aici cine a lucrat ? — ...Maria Naidin, Gheorghe Enceanu și Florea Enceanu — a răspuns Florea Badea, șeful echi­pei, la întrebarea inginerului. — Să ia rîndurile de la început. Ei n-au văzut că au lăsat buruie­nile tot vii ? Era sîmbătă și pe tarlalele celor din Vișina Nouă se făcea recep­ția lucrărilor. Cu Zaharia Florea venise și Dumitrescu Longhin, pontatorul brigăzii de tractoare nr. 16 de la S.M.T. Corabia. In punctul „Vale" mecanizatorii Dumitrescu Florea și Gîrmaci Pricop lucrau cu cultivatoarele. B­una organizare a mun­cilor e o adevărată carte de vizită pen­tru membrii cooperativei agricole de producție din Orlea. Inginerul agronom Eugen Firoiu împreună cu Gheorghe Stăncilă, președintele unității, vizitaseră toate brigăzile de cîmp. Mai întîi au mers la oa­menii care prășeau porumbul în punctul „Măgura florilor". Au ur­mărit cum se fac lucrările de rărit După ce s-au convins că treburile merg bine au trecut la punctele „Comuna veche" și la „Fîntîna cea nouă". Că cei din Orlea și-au organizat I. ZOROCLIU (Continuare în pag. 3-a) IMAGINI ALE COPILĂRIEI ... Flori, copii și soare — sunt simboluri ce definesc și caracteriz­ează frumusețea și înseninarea din aceste zile de început de vară. Sunt simboluri ale primei zile de iunie, în care sărbătorim Copilul — și deo­potrivă — florile și soarele. In holul cas­ei de cultură a sindicatelor din Craiova admirăm în aceste zile imagini dedicate aces­tor... sărbătoriți. Intr-o expoziție bogată în înfățișări poetice, au fost adunate sute de fotografii , unite sub același nume. „Flori și copii . Sunt realizări artistice incontestabile, datorate artiștilor din cercul de foto-amatori al casei de cultură craiovene și ale celor din cercurile foto cinecluburilor din Eyon Du Val de Bièvre (Franța). Ca într-o oglindă vie, expozi­tia arată vizitatorilor explorări inte­resante in universul infantil, ima­­­­gini ale copilăriei cu toate bucuriile, neașteptările, sfielile, stîngăciile și surprizele sale pline de farmec. Consemnind vernisajul acest­ei valoroase și originale expoziții, prezentăm cititorilor noștri trei din­tre fotografiile expuse, urmînd ca în numerele viitoare ale ziarului să oferim alte și alte exemple d­e certă și inspirată artă fotografică, înfățișăm deci lucrările. Astăzi e ziua mea — lucrare realizată de foto-amatorul Aurel Tui, cum și două fotografii datorate lui Nicu Dan Gelep: Inocență și „Necazuri" mari. pre- 1

Next