Inainte, iulie 1965 (Anul 22, nr. 6327-6353)

1965-07-01 / nr. 6327

egea de bază României o c­l­a 1­i­sie trecut numai cîteva săptămîni ind presa a publicat proiectele de­­ tire ale celui de-al IV-lea Con­­al partidului și proiectul de al Partidului Comunist Român seumente economice și politice d­e însemnătate pentru întregul popor muncitor, angrenat în sul șantier al desăvîrșirii con­­ției socialiste în țară. d­ele acestea, oamenii muncii au o­ cunoștință cu profundă bucurie­­ satisfacție de noul proiect de Constituție a Republicii Socialiste [România — proiectul legii de bază a statului nostru liber, suveran, în care puterea aparține poporului, ce­lor ce muncesc.­­­Noul proiect de Constituție Republicii Socialiste România reflectă î­­n mod just profundele transformări care au avut loc în țara noastră în procesul de construire, în ritm susți­nut, a orînduirii noi, socialiste. Pro­iectul de Constituție, lege fundamen­tală a statului nostru, este alcătuit p­e baza unei temeinice analize știin­țifice, are în vedere direcțiile de înaintare în actuala etapă de desă­­virșire a construcției socialiste. Acest document de stat, cu un caracter și fund realist, este constituit pe baza condițiilor concrete din țară. El vine să consfințească marile cuceriri soluționare ale clasei noastre num­itoare, ale întregului popor com­­is de partid în opera nobilă, măreață c­­omplexă a noii orînduiri, în care iloatarea omului de către om a fost inființată pentru totdeauna. ,România este Republică Socia- Repu­blica Socialistă România — se precizează în articolul 1 al noului Proiect de Constituție — este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și uni­tar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil“. In anul celui de-al IV-lea Congres al partidului nostru, România înfăți­­șează tabloul unei țări cu o economie socialistă multilateral dezvoltată, în art­a Austria cunoaște o dezvoltare ame­­asă, iar agricultura socialistă vine în valoare tot mai larg marile îi rezerve; toate regiunile și raioa­nele țării cunosc o viață social-eco­­nomică intensă , înflorește cultura nouă socialistă, crește an de an bu­năstarea oamenilor muncii de la orașe și sate. „Cea mai măreață cucerire a oa­menilor muncii — arăta Gheorghe Gheorghiu-Dej în expunerea consa­crată sărbătoririi a două decenii de la eliberarea patriei de sub fascist — este victoria deplină jugul socialismului la orașe și sate. Au fost a desființate clasele exploatatoare, li­chidate pentru totdeauna exploatarea și asuprirea omului de către om. Forța socială hotărîtoare a tuturor marilor transformări din viața poporului — eroica clasă munci­toare — harnica țărănime colecti­vistă, intelectualitatea, oamenii muncii de toate naționalitățile, în­­frățiți în luptă, umăr la umăr, pentru înflorirea patriei formează societatea nouă din țara noastră, strîns unită în jurul partidului...“. Pe fundalul acestor mari cu­ceriri revoluționare ale pop­orului nostru plin de abnegație, devo­tament și spirit creator, apare proiectul noii Constituții a Republicii Socialiste România, după care se va conduce statul nostru cu orînduire nouă socialistă, cu profiluri noi, cu chip și înfățișare, mărețe, cu înfăp­tuiri istorice epocale, la baza cărora stat munca fiilor țării, conduși din istorie în victorie de partid — far­­ călăuzitor, stegar neînfricat al clasei muncitoare. De la data adoptării primei noastre constituții au trecut mai bine de 13 ani. De atunci, cu fiecare an, poporul luncilor condus cu pricepere, clar vi­­le și fermitate pe un drum dinam­­­tabilit de către partid, a urcat­­ă cu treaptă către progres, că­­­mină, înregistrînd succese re­­ibile în toate domeniile vieții lice, politice, social-culturale fțești. In răstimpul celor peste trecuți de la adoptarea pri­­n constituții în condițiile construc­­socialismului în Republica Hilară Română, poporul nostru umărul viguros la realizarea a a­­ouă planuri cincinale, iar în ulti­mii ani și-a concentrat eforturile pentru a înfăptui cu succes Directi­vele planului de șase ani, care au creat în țară o bază puternică, solidă, pe care se vor plămădi în viitor, an de an, noile obiective economice puse în față de proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidu­lui. Azi, economia națională a Româ­niei este o economie socialistă bazată pe proprietatea socialistă asupra mij­loacelor de producție. După cum se arată în proiectul noii Constituții, în Republica Socialistă România fiind desființată pentru tot­deauna exploatarea omului de către om, se înfăptuiește principiul socialist al repartiției după cantitatea și calita­tea muncii. Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean ca­pabil de muncă. „In Republica Socialistă România — se precizează în proiectul noii Constituții — forța politică conducă­toare a întregii societății este Partidul Comunist Român. Deținător suveran al puterii, poporul o exer­cită prin Marea Adunare Națională și prin sfaturile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct și secret­. Puterea poporului se întemeiază pe alianța clasei muncitoare cu țărăni­mea. In strînsă unire, clasa munci­toare — clasă conducătoare în socie­tate, țărănimea, intelectualitatea, ce­lelalte categorii de oameni ai mun­cii, fără deosebire d­e naționalitate construiesc orînduirea socialistă, creînd astfel condițiile treceri la co­munism. Nicicînd în istoria țării, masele largi n-au fost investite cu drepturile pe care le au azi. Prin intermediul Marii Adunări Naționale, organ su­prem al puterii de stat, alcătuit din 465 de deputați — cei mai destoinici fii ai țării, prin intermediul sfaturi­lor populare, organe ale puterii de stat alese prin vot universal, egal, direct și secret, poporul nostru își exercită pe deplin puterea în statul socialist. „Succesele obținute în făurirea economiei socialiste unitare — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la adunarea activului de partid al Minis­terului Afacerilor Interne al R.P.R. — în dezvoltarea multilaterală a so­cietății, au întărit și mai mult legă­turile partidului cu masele largi, au lărgit democrația socialistă. Oa­menii muncii urmează cu încredere linia politică a partidului, care expri­mă năzuințele și interesele vitale ale întregului popor, muncesc cu elan nestăvilit pentru traducerea ei în viață...“. Un exemplu elocvent de participare a maselor largi la conducerea tre­burilor obștești, la rezolvarea cu succes a sarcinilor mărețe pe partidul ni le pune în față, este care faptul că în organele centrale și ro­și­cale ale puterii de stat sînt aleși din rîndul oamenilor muncii din regiunea Oltenia, dintre cei mai devotați mun­citori, ingineri, tehnicieni, intelec­tuali, aproape 14.000 de cetățeni. In campania electorală din primă­vară numărul propunerilor izvorîte din rîndul celor peste 1.000.000 de ale­­gători care au luat parte la întîlnirile cu candidații Frontului Democrației Populare, este de ordinul miilor. A­­ceasta dovedește fără putință de tă­gadă că oamenii își spun cuvîntul cu competență în soluționarea probleme­lor economice, politice și social-cultu­rale — fapt caracteristic numai unei orînduiri lipsite de exploatare, unde puterea aparține celor mulți. România — țară în care populare sînt autoare legitime masele ale marilor înfăptuiri, prezintă astăzi un tablou înfloritor. Despre viguroasa dezvoltare a eco­nomiei țării ne poate vorbi și regiu­nea Oltenia — regiune care altădată se afla în rîndul celor înapoiate din punct de vedere economic și social­­cultural. Ea se aliniază în prezent alături de celelalte regiuni ale țării. La Craiova au apărut și s-au dezvol­tat Uzina „Electroputere", un mare combinat chimic pentru prelucrarea complexă a gazelor naturale, o cen­trală electrică de termoficare, o în­treprindere de prefabricate. La Tg. Jiu și Tg. Severin au apărut în ulti­mii ani complexe moderne pentru industrializarea lemnului, precum și alte întreprinderi. Porțile de Fier cu­nosc în aceste zile iureșul muncii clocotitoare. Aici se va construi în viitorii 10 ani Sistemul hidroenergetic și de navigație de pe Dunăre. (Continuare in pag. 3-a) "p. 50țt 1 in legătură cu eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej In baza hotărîrii Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, referitoare la eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă organizează un concurs public pentru realizarea statuii lui Gheor­ghe Gheorghiu-Dej în Piața „Gheor­ghe Gheorghiu-Dej" din București și Piața „Păcii" din Cluj. Concursul este deschis tuturor celor ce doresc să participe individual sau în colectiv. Termenul de prezentare a machete­lor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai multe premii. Juriul va alege din lucrările premi­ate pe acelea ce urmează a fi reali­zate în orașele București și Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, la recomandarea ju­riului, va acorda comenzi pentru rea­lizarea de busturi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ce urmează a fi așe­zate la instituțiile prevăzute în Hotă­­rîrea privind eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenții pot obține regulamen­tul concursului, precum și orice alte informații necesare, la Consiliul Arte­lor Plastice din Comitetul de Stat pen­tru Cultură și Artă, Uniunea Artiști­lor Plastici și filialele U.A.P. (Din proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului). Aspect din sală în timpul adu­nării festive. RECOLTATUL Cu combinele în lanul de grîu La cooperativa agricolă „Drumul lui Lenin" din comuna Bîrca, raio­nul Băilești, țăranii cooperatori îm­preună cu mecanizatorii brigăzii de tractoare de la S.M.T. Bîrca, au fă­cut, incă din vreme, pregătiri te­meinice in vederea campaniei a­­gricole de vară. Astfel, s-au repa­rat și revizuit un număr de 10 com­bine C 1, cinci autocamioane, 80 a­­telaje, s-a curățit, văruit și dezin­fectat magazia de 20 vagoane pen­tru depozitarea cerealelor, s-au pro­curat saci etc. Ca urmare, s-a putut începe la timp recoltatul păioaselor­ trecute s-a terminat recoltatul Zilele or­zului de pe suprafața de 40 ha. In urma treieratului, producția medie obținută a fost de 2.770 kg/ha, ceea ce depășește cu mult producția pla­nificată. In dimineața zilei de 29 iunie a.c. combinele au intrat In lanul de grîu gata copt, din soiul San Pastore, ce ocupă suprafața de 100 ha. Intr-o singură zi s-a recoltat griul de pe suprafața de 60 ha Prin­dn cea ș* Solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine cu prilejul Zilei învățătorului Miercuri a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine cu prilejul Zilei învățătorului. In sala de mar­mură se aflau învățători și profesori care s-au distins în nobila lor mun­că de instruire și educare a tinerei generații, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învățămîn­­tului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu înde­lungi și puternice aplauze pe tova­rășii Chivu Stoica, Gheorghe Apos­tol, Ștefan Voitec, Paul Niculescu- Mizil. Erau de fată tovarășii Avram Bu­­naciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de Stat, Constanța Crăciun, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ștefan Bălan, ministrul învățământului, Ion Teoreanu, șeful secției de învățămînt și sănătate a C.C. al P.M.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului de „învățător E­­merit al Republicii Populare Româ­ne“, „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“­, „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a unor învățători și pro­fesori din învătămintul de cultură generală și din învătămintul profe­sional și tehnic. Președintele Consi­liului de Stat a înminat apoi înal­tele distincți acordate. In numele Comitetului Central al Partidului Muncioresc Român, al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române a luat cuvîntul tovarșul Chivu Stoica, care a adresat învă­țătorilor și profesorilor participanți la solemnitate un călduros salut cu prilejul tradiționalei sărbători a „Zilei învățătorului" și i-a felicitat pentru rezultatele bogate obținute în ac­tivitatea de educare și formare a ti­nerei generații, învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldură cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Au luat cuvîntul profesorul emerit Ioan Nimițan, de la Școala medie „Ștefan cel Mare" din Suceava, învă­țătoarea emerită Domokos Piroska din comuna Joseni, raionul Gheorghieni, profesorul emerit Ilie Teiușan-Popes­­cu, care au mulțumit cu căldură parti­dului și guvernului pentru înalta a­­preciere, au asigurat că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini, a­­lături de colegii lor, misiunea încre­dințată de partid de a pregăti și a e­­duca tineretul in spiritul dragostei și devotamentului fată de patrie, fată de partid, fată de cauza socialismului. In cadrul aceleiași solemnități s-a mai conferit titlul de „Profesor Eme­rit al Republicii Populare Române", Ordinul „Steaua Republicii Popu­lare Române“, „Ordinul Muncii“ u­­nor cadre didactice din învățămintul superior de artă, pentru activitate în­delungată și merite deosebite în dez­voltarea invățămîntului superior ar­tistic. (Agerpres) Mai multă energie electrică In anul 1969 puterea instalată a Centralei electrice de termoficare de la Craiova va ajunge la 1000 MW. Aceasta presupune montarea a încă două grupuri de cîte 300 MW fiecare în extindere, unde lucrările de con­strucții sunt înaintate față de grafic. Cu prilejul dezbaterii proiectelor de Directive. tov. Constantin Roșea a subliniat în discuțiile sale marea importanță a noului obiectiv și necesi­tatea continuă a dezvoltării procesului de pregătire a cadrelor de specia­liști, capabili să asigure exploatarea la parametrii proiectați a agregatelor energetice cu un înalt grad de automatizare Avînd în vedere volumul mare al documentației necesare pentru lu­crările de construcție și montaj de la extindere, tot ing. Walter Tizer, teh­nicianul Sergiu Grigoriu, inginerul Marin Piculescu și alții au propus în­ființarea în șantier a unei grupe de proiectare, fapt care ar simplifica modul de elaborare și avizare a documentației. Proiectele de Directive prevăd în mod just necesitatea orientării în­tregii activități spre îmbunătățirea calității lucrărilor de montaj, introdu­cerea tehnicii noi și pregătirea cadrelor — a spus în cuvîntul său inginerul Filip Rouădedeal — director tehnic al Centralei electrice de termoficare de la Craiova. Preocupările noastre sînt să funcționăm fără avarii și să re­ducem continuu consumul de combustibil pe kWh energie electrică pro­dusă. Tovarășii Gheorghe Constantinescu, Constantin Iliescu, Gheorghe Că­­rărușe, Marcel Popescu, s-au angajat ca la sala de turbine să respecte pre­vederile graficelor de execuție, realizîndd lucrări în termen și de calitate. c Adunare, feaina cans­erată Űíirii învățătorului Ieri dimineață, în sala Teatrului Național a avut loc o entuziastă adu­nare a cadrelor didactice din ora­șul Craiova cu prilejul sărbătoririi „Zilei Învățătorului“. In prezidiul a­­dunării au luat loc tovarășii: Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Oltenia­­, Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comite­tului orășenesc de partid Craiova , Dumitru Voicu, șeful secției învăță­­mînt a Sfatului popular regional Ol­tenia ; Petre Gigea, președintele co­mitetului executiv al Sfatului popu­lar al orașului Craiova, Romeo Po­­pescu, șeful secției învățămînt a sfa­tului popular orășenesc , reprezen­tanți ai organizațiilor de masă și obștești, cadre didactice și părinți ai elevilor. Deschizînd adunarea, tov. Romeo Popescu a evidențiat semnificația a­­cestei sărbători. A luat cuvîntul tov. Petre Gigea. „Această sărbă­toare intrată în tradiția poporului nostru — a subliniat vorbitorul — prilejuiește o caldă manifestare a dragostei și prețuirii pe care între­gul nostru popor o poartă slujitori­lor școlii, acelora care-și dedică în­treaga activitate instruirii și educării tinerelor vlăstare ale patriei". Re­levind condițiile noi de activitate create școlii in tara noastră, tov Petre Gigea a trecut in revistă prin­cipalele succese obținute de cadrele didactice din școlile orașului Iova în anul școlar de curind era în­cheiat. Un capitol al expunerii sale a fost consacrat relatării Însuflețirii deosebite cu care cadrele didactice din Craiova au primit noile și ma­rile îndatoriri ce le revin din proiec­tele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului. Apariția unui grup numeros și vesel de pionieri care a oferit flori membrilor prezidiului și a omagiat această sărbătoare, a constituit un moment deosebit de impresionant. In continuare au rostit insuflețite cuvîntări profesorii Aurel Enache și Anastase Petrescu, educatoarea Mar­gareta Vrăbete, precum și tovarășul Ion Mărășescu din partea părinți­lor elevilor craioveni. Tovarășul Dumitru Voicu a dat ci­tire decretului Consiliului de Stat prin care se conferă titlul de „Pro­fesor emerit“ cunoscutului pedagog și om de cultură craiovean, C. D. Fortunescu. Profesorul nonagenar a rostit o impresionantă cuvî­ntare, d­înd grai viu mulțumirii fierbinți pentru marea prețuire ce i s-a a­­cordat. Înaltul titlu de „Profesor emerit" a fost conferit și profesoarei Aristia Stoia. In continuarea adunării, au fost conferite titlurile de „învățător frun­taș" tovarășelor Margareta Vrăbete și Elena lepîngeac. Profesorii Ion Ciolac, Romeo Popescu, Anastase Petrescu, George Pirănescu, Dumitru Uiuță, Cornel Drăgoescu, Jeana Stă­­nescu-Smărăndescu. Viorica Popa, începutul cuvîntul transmit in eU­gional de pn­xecutiv al s: un card salu­ces în activii diționalei să­­tului“. Vorbii că această s preajma man patriei noast Congres al p Stănescu a­l care s-au d. și a făcut ca cu nivelul c< sului instruct în școlile rev In încheiei­doptată o te regimoal de didactice din angajat să o U zăm­ în noi st­ruire și ed­ira in spiritu socialismului păcii și prin asemenea loc la toate legiunii. Anastase Cernitu și Ion Pătrașcu au fost distinși cu titlul de „Profesor fruntaș". Unor numeroase cadre di­dactice le-au fost oferite premii. A luat apoi cuvîntul tovarășul Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Oltenia. „Per­miteți-mi, dragi tovarăși — a spus in In miriștea de orz - culturi duble Și la cooperativa agricolă „30 Decembrie" din Cerăt, raionul­­ Băilești, s-au luat din vreme măsuri în ve­derea bunei desfășurări a campaniei de recoltare. Cu cîteva zile în urmă s-a terminat recoltatul pe suprafața de 56 ha. cultivate cu orz. Apoi, s-a început treieratul. Pe întreaga suprafață s-au excutat arături și s-au însă­­mînțat culturi duble de porumb. PUCA­M. PETRE, coresp. S-au înt aștepte La cooperativa agricolă din ■­nul Corabia, s-a terminat recolta de pe întreaga suprafață, în urm 2701 kg. la hectar, recoltă care a pînă în prezent la această unitat Această producție sporită se sămînțalui s-a efectuat la mame bine pregătit și îngrășat în prin patul culturii, iar recoltatul s-a pierderi cu ajutorul combinelo­r. >șiH; I­lîbUoteca Regionala vă re-

Next