Inainte, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6379-6404)

1965-09-01 / nr. 6379

I C­HIMI­ST 11 ÎNSCRIU NOI SUCCESE In secțiile care produc ale Combinatului chimic craiovean, continuă să se desfășoare cu avînt întrecerea socialistă pentru a în­scrie pe graficele de producție noi succese în muncă. Folosind cu pri­cepere mecanismele complexe, ur­mărind îndeaproape respectarea pa­rametrilor din tehnologie, opera­torii chimiști, lăcătușii mecanici, in­ginerii din fabrica de oxigen au reușit să livreze beneficiarilor, de la începutul anului și pînă acum, peste 800­ 000 m. c. oxigen îmbute­liat de calitate superioară. In ace­lași timp, colectivul fabricii de azotat de amoniu a trimis agricul­turii socialiste aproape 55.000 tone îngrășăminte chimice. Este demn de reliefat faptul că în ultima vre­me, s-a reușit ca trei sferturi din producția de azotat de amoniu rea­lizată, să fie de calitate superioară, cu un procent de umiditate de 0,5 la sută, față de 1 la sută admis. „Intr-un viitor apropiat — spu­nea inginerul șef al fabricii respec­tive — tindem să producem azotat de amoniu care va ajunge la un procent de umiditate de 0,3 la sută, deoarece dispunem de toate condi­țiile termico-organizatorice“. O victorie importantă a chimiș­­tilor craioveni este aceea de a rea­liza catalizatori de sinteză cu per­formanțe superioare, fabricați pen­tru prima oară în țara noastră. Pînă la finele acestui an, ei au sar­cina de a trece la fabricarea prime­lor loturi experimentale de cataliza­tori neplatnici pentru sinteza aci­­dului azotic. Lista celor evidențiați în între­cerea socialistă care își aduc o con­tribuție de seamă la îndeplinirea sarcinilor de plan, este mare. Men­ționăm pe comunistul Ion Horăscu­­maistru, lăcătușul mecanic Nicolae Fîrță-șef de echipă, operatorul chi­­mist­ Dumitru Toană, inginerii chi­­miști—Mircea Turtureanu, Veronica Niculescu și alții. A. P. Coloanele de acid azotic, de la Combinatul chimic Craiova. Unul din muncitorii evidențiați în întrecerea socialistă de la I.O-I.L. „Arta lemnului“ Craiova, frezorul Ion Gavrilă. Actualități din regiune Zahăr din noua recoltă La Combinatul de zahăr și ulei „Oltenia“ — Craiova s-au produs primele 350 tone de za­hăr din noua recoltă. 200 de cooperative agricole de produc­ție din regiunile Oltenia, Bucu­rești și Argeș, care au contrac­tat sfecla pentru combinatul cra­iovean, au livrat beneficiarului aproape 17.000 tone sfeclă. Pînă la începutul acestei săptămîni, cooperativele agricole de­ducție din regiunea noastră pre­re­coltaseră 1.200 din cele 20.000 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. Primele cantități de sfeclă din noua recoltă au fost trimise com­binatului de către cooperatorii din Colcea Mică, Cerătu, Siliș­tea Crucii. Valorificarea superioară a te­renurilor nisipoase din regiunea noastră preocupă permanent con­siliile agricole regional și raio­nale, cercetătorii de la stațiunile experimentale, membrii coopera­tivelor agricole de producție. In scopul ridicării pe o treaptă su­perioară a valorificării terenuri­lor nisipoase, Consiliul agricol regional a inițiat organizarea u­­nei consfătuiri la stațiunea expe­rimentală de la Bechet, la ale că­rei lucrări au participat printre alții, Ingineri și președinți de la cooperativele agricole din regiu­ne situate in zona terenurilor ni­sipoase, specialiști de la consi­liile agricole regional și raionale, cercetători de la stațiunile expe­rimentale. In cele două zile (30 și 31 au­gust) cu­ a durat consfătuirea, participanții au luat cunoștință de realizările obținute de către sta­țiunea experimentală din Bechet și de către cooperatorii de prin împrejurimi, in ceea ce privește valorificarea superioară a terenu­rilor nisipoase. S-au stabilit tot­odată măsuri menite să ducă la continua îmbunătățire a folosirii acestor terenuri. Consfătuire pe tema valorificării nisipurilor In interiorul ziarului: # Medalion V. Alec­­sandri —75 de ani de la moartea poe­tului (pag. 7-a). 9 Mărfuri alimentare la nivelul cerințelor consumatorilor (pag 3-a) . In medie: 2120 kg griu la hectar­­ (pag. 3-ai 1 - 1­I ( Construcții noi la Cîrcea,­ ra­­ionul Craiova , școala și cămi­nul de tractoriști de pe lingă S.M.T. Cîrcea. Foto : Fl. Roștoga. Los Paraguayos la Craiova continuindu-și turneul In noastră, formația de muzică tara u­­șoară Los Paraguayos va prezen­ta la Craiova spectacole In zi­lele de 2 și 3 septembrie, la Tea­trul de vară „23 August“. Specta­torii craioveni vor putea asculta un repertoriu original, interpretat cu măiestrie de Luis Alberto del Parana și de cunoscuta formație din Paraguay. Din programul aceluiași spec­tacol vor face parte și cântece și dansuri flamengo, in interpreta­rea solistei Carmen de Santana. Noi mașini pentru agricultură Unitățile agricole socialiste din regiunea Oltenia, ca și din alte regiuni ale țării, au primit in aceste zile noi mașini agricole pur­­tind marca Uzinei „7 Noiembrie" Craiova. Este vorba de depărușă­­torul mobil pentru recoltat știuleti de porumb și mașina centrifu­gală de împrăștiat îngrășăminte chimice. Pînă la sfirșitul lunii august, colectivul uzinei a produs circa 1500 de depănușătoare pentru recoltat știuleți de porumb, din care a livrat agriculturii 850 bucăți La această cifră, se mai adaugă cele 600 bucăți mașini centrifugale de împrăștiat îngrășăminte chimice care au fost expediate unităților agricole. Economii și beneficii peste plan Colectivul de muncă de la Baza de aprovizionare și desfacere a materialelor din Craiova, ce aparține Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, or­­ganizîndu-și exemplar activitatea, a reușit să-și depă­șească sarcinile de plan revenite pe lunile iulie și august. Astfel, au fost realizate mai mult de 376.000 lei beneficii peste plan, față de 150.000 lei cu­ pre­­vedea angajamentul. Economiile obținute la cheltuie­lile de circulație sunt de 123.000 lei, față de 100.000 lei angajament. De la începutul anului și pînă în prezent, planul valoric este realizat în proporție de 102 la sută, iar planul de aprovizionare prezintă o depășire de 24.000.000 lei. S-au evidențiat în mod deosebit tehni­cianul Cristian Mihail, gestionarii Ștefan Dorobanțu­, Vasile Cartiș, magazinerii Gh. Stician, Gh. Ștefana și alții. C. MOȚOC, coresp. Biblioteca Centrală j Regionala Oltenia ' Continuăm in ritm susținut electrificarea regiunii Moment epocal tn istoria poporu­lui nostru, cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român a fost primit cu însuflețire și de către co­lectivul întreprinderii regionale de electricitate Oltenia. Cu toți­ ne-am dat seama de capacitatea, gîndirea, clarviziunea politică a partidului nostru de a conduce destinele po­porului spre noi culmi ale bunăstării și fericirii, înflorirea continuă a Ro­mâniei socialiste. Muncitorii, ingi­nerii și tehncienii Întreprinderii noastre s-au oprit îndeosebi asupra principalelor probleme ce se des­prind din Directivele celui de-al IX-lea Congres cu privire la planul de zece ani pentru dezvoltarea ener­geticii. Din Raportul prezentat de tovarășul Chivu Stoica am reținut printre altele faptul că : „România produce în prezent în 24 de zile mai multă energie electrică decît cantitatea realizată în întreg anul 1938“. Este o victorie remarcabilă cu care fiecare dintre noi se min­­drește. Dar Directivele Congresului constituie noi jaloane, și mai mă­rețe, în dezvoltarea energeticii și e­­lectrificarea țării. Am reținut acel paragraf în care se spune că: „Pentru a se putea asigura produc­ția stabilită de 32—34 miliarde KWh în 1970 și 55—60 miliarde kWh în 1975, se va instala în cen­tralele electrice o putere nouă de aproximativ 4000 MW, în perioada 1968—1970 și de aproximativ 6000 MW în anii 1971—1975. Puterea nou instalată în centralele electrice în următorii zece ani va fi de patru ori mai mare decît puterea instalată în zece ani anteriori (1956—1965) ". Muncitorii, Inginerii și tehnicienii I.R.E. Oltenia și-au adus și continuă să-și aducă o contribuție însemnată (Continuare în pag 3-a). Ing. MARIN MITULESCU director I.R.E. Oltenia . Producția de energie electrică a crescut de la 19 milioane kWh în 1950, la 403 milioane kWh preliminar pentru anul 1965­. Pînă la finele anului, se va ajunge la peste 650 sate electrificate și la 6150 km linii de trans­port și distribuție a curentului electric. 0 în pregătire: noi cadre de muncitori și mai­ștri energeticieni. La strînsul florii-soarelui Zilele trecute, mem­brii cooperativei agri­cole de producție „U­­rz­rea" din satul Do­­bromira, raionul Cra­iova, au trecut recoltatul Horii-soare- la­relui. Sub îndrumarea consiliului de condu­cere, cooperatorii din Dobromira au recoltat floarea-soarelui de pe o suprafață de 60 ha din cele 80 ha vate cu această curti­cul­tură. După ce s-au tă­­iat capitulele, s-a tre­cut la depozitarea lor pe brigăzi pentru a fi treierate. Această lu­crare s-a executat in numai două zile de lucru, evidentiindu-se țăranii cooperatori din brigăzile 1 și 3. M. FLORESCU, coresp. ‹ Recoltează cartofii Paralel cu executarea celorlalte lucrări de se­zon, țăranii coopera­tori din comuna Fău­rești, raionul Oltetu, au trecut zilele aces­tea la recoltatul tofilor. S-a reușit car­ca In numai patru zile să se recolteze cartofii de pe suprafața de 6,5 ha. Munca este in toi și pe celelalte parcele ocupate de cultura cartofilor, iar brigada de mecanizatori de la S.M.T. Bă­lcești care deservește cooperativa agricolă a repartizat un tractor care a și început să execute a­­rătura pe terenul eli­berat de cartofi. MIHAI PIRLAC, coresp. Anul acesta, cooperativele agricola de producție din raionul Calafat, au obținut producții Însemnate de griu la hectar. In dorința ca In anul care vine — primul an al viitorului cin­cinal — să obțină producții și mai mari la hectar, conducerile coopera­tivelor agricole din acest raion au luat din vreme toate măsurile ne­cesare pentru a asigura recoltei a­­nului 1966 o bază trainică. De a­­proape două săptămini, in majorita­tea cooperativelor agricole, au înce­put pregătirile pentru rnsămintările de toamnă, In cadrul fiecărei coope­rative agricole, ținîndu-se cont de posibilitățile existente, dar mai ales de soiurile de grîu ce se vor culti­va in acest an, s-au stabilit supra­fețele pe care se va cultiva griu după griu. Membrii cooperativei a­­gricole „înainte" din Poiana Mare dau, in aceste zile, cea mai mare a­­tentie pregătirii terenului. Din cele 650 ha ce vor fi cultivate cu griu In această toamnă, 210 hectare au fost deja arate și discuite. Totodată, cooperatorii au incorporat in sol peste 2000 tone ingrășăminte natu­rale și peste 30 tone superfosfat. Peste 190 tone griu, din soiurile Be­­zostaia și Triumph, ce se vor insă­­mînta în acest an, au fost condițio­nate. „Zilele acestea vom mobiliza toate forțele și vom termina de pregătit întreaga suprafață de teren. Paralel cu recoltalul porumbului steril pen­tru siloz, mecanizatorii execută ară­turi și pe aceste suprafețe. Noi vrem ca­mn opt zile de lucru să terminăm de insămintat cele 650 ha griu­ — ne spunea tov. Pasă Gheorghe, pre­ședintele cooperativei agricole. Aceeași atenție o dau pregătirii terenului pentru insămintări și mem­brii cooperativei agricole „Viață Nouă" din aceeași comună, patru brigăzi de cimp, insumînd Cele a­­proape 1100 brațe de muncă In nu­ Pe ogoarele calafetene mai cinci-șase zile au transportat pe cimp peste 1115 tone Îngrășă­minte naturale și 40 tone superfosfat. Tot In acest scurt interval, mecani­zatorii au pregătit 200 ha de teren pentru Insămințări. La Gîrla Mare, cele 200 ha ce vor fi cultivate cu griu­ri miriște, au fost arate și discuite de aproape șapte zile. La fel stau lucrurile și in cooperativele agricole de produc­ție din Cujmir, Dîrvari, Gemeni și Gubaucea, unde lucrările de pregă­tire a terenurilor ce vor fi insămîn­­tate cu grîu, după griu au fost ter­minate de trei-patru zile. în momen­tul de fată, membrii acestor coope­rative agricole, eliberînd terenurile cu porumb steril ce se va folosi la insilozat, au trecut operativ la pre­gătirea acestor suprafețe. Intr-un stadiu avansat, in ce privește pre­gătirea terenului pentru insămintă­­rile de toamnă, sunt și cooperativele agricole din Plenița, Braniște, Vină­­tori, Unirea, Vrata și altele. în raionul Calafat, s-a pregătit terenul pentru insămintări pe o su­prafață de aproape 4000 ha. Para­lel cu această acțiune, s-a dat mare atenție condiționării semințe­­­lor din soiurile cele mai productive ce vor fi cultivate în acest an. Din cele 6831 tone semințe planificate pentru a fi condiționate, pină la a­ceastă dată s-a reușit să se condi­ționeze 4.220 tone. De asemenea, s-au mai Incorporat Ia sol peste 12.400 tone îngrășăminte naturale și peste 400 tone superfosfat. Muncind cu însuflețire, mecanizatorii și coopera­torii din raionul Calafat vor asigura recoltei anului 1966 — prima recol­tă a viitorului cincinal — o bază trainică Încă de pe acum.­­ V. TATARU, Spaima... păsărelelor De la un tind de vreme, păsă­relele nu au... acces mai pe Calea București. Ba dacă nu mă Înșel, se feresc și de Galea Se­­verinului, fluierat, un­de le fluieră nimeni. Și nici cu praș­tia nu sunt lo­vite. Și nici de blocuri nu se sperie; s-au o­­bișnuit cu fru­­moasele con­strucții, zvelte și pastelate, cu­lori la ferestre, care rid în soa­re. Altceva se sperie și Încă zdravăn de tot. „Sperietorile" in­stalate pe acoperișurile unor blocuri. Gind le văd, intră în pa­nică și zboară de mănuncă... norii. Probabil că a[i ghicit, că este vorba de antenele instalate pe terasele de tot soiul blocurilor. Desigur, nu este cuzul să amin­tim de antenele metalice de tele­viziune, instalate coreei, care parcă completează aspectul arhi­tectonic modern. De celelalte „antene“ am vrea să pomenim, pentru că acestea seamănă cu niște... sperietori. Dacă cineva are curiozitatea să meargă in Calea București la blocul A-5, va observa pe terasa acestuia, tot felul de drugi din lemn, lănteți și veritabile mănunchiuri de cio­mege, legate intre ele cu nenu­mărați metri de sîrmă, purttnd un vârf, in diferite poziții, niște țevi metalice cu pretenții de antenă de televiziune sau „măturiri" de stimă —■ chipurile antene pentru radio. Vizavi, la an alt bipu, sunt instalate niște antene care sea­­mână mai mult cu greble din lemn. strimbe, cociflate, care arî­­lesa blocul. Și din păcate, ase­menea soiuri de antene intlunești și la alte blocuri din Galea Se­­verinului. Brazda lui Novac eta. Dacă nu s-a rezolvat problema unor antene colective de televiz Hune­, ar fi cazul să se remedieze cel puțin aspectul inestetic rela­tat mai sus. Gel dinul sunt vi­zați locatarii care beneficiază de așa mundrele de blocuri pe care au datoria să le Înfrumusețeze, nu să le uru­ească. Aici va tre­bui să-și spună cuvintul și l.A.P.L. C. DEL.

Next