Inainte, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6405-6431)

1965-10-12 / nr. 6414

Proletari din toate țările, uni­i-vo­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6414­4 PAGINI - 25 BANI MARȚI 12 OCTOMBRIE 1965 Să facem totul pentru o bună iernare a animalelor Treptat, treptat, de la Dunăre la Paring și de la Olt la Cerna, toam­na cu bogăția sa In colorit și de pro­duse a pus stăpînire pe întinsele ogoare ale gospodăriilor de stat și cooperativelor agricole. Concomi­tent, mecanizatorii și țăranii coope­ratori — grăbindu-se să nu întirzie — și-au mobilizat toate forțele la executarea lucrărilor principale de sezon ce converg spre o înfăptuire deosebită — efectuarea unor însă­­mînțări de calitate. O dată cu grija ce se manifestă pentru strînsul la tei din acest an și vreme al recol­pentru soarta viitoarei recolte, țăranii cooperatori din regiunea noastră muncesc cu însuflețire și pe șantierele deschise în sectoarele zootehnice, ce au ca scop pregătirea unei iernări cores­punzătoare pentru animalele pro­­fl­fitate obștească , depozitează fu­­m^ele strînse din cîmp, amenajea­­ză adăposturile planificate, revizu­iesc pe cele existente. Sînt treburi deosebite care, mai ales acum cînd l­e-am apropiat de anotimpul rece, se impun rezolvate într-un timp scurt și cu multă răspundere. Iată de pildă, țăranii cooperatori din Ce­tate, Piscu Vechi, Orlea, Rast, Lo­­grești-Moșteni, Văleni au hotărît ca de strînsul furajelor să se ocupe e­­chipe speciale, formate din cei mai pricepuți oameni la cosit și confec­ționarea șirelor și plaselor de fîn, dintre aceia care și în anii trecuți au dovedit răspundere și grijă gos­podărească pentru avuția ce li s-a dat pe mînă. Consecința a fost a­­ceea că, pentru efectivele de ani­male proprietate obștească, s-au a­­sigurat la aceste unități cantități de furaje duble față de anii trecuți, cu mult superioare necesarului stabilit prin balanțele întocmite pentru ur­mătoarea perioadă de stabulație. P­r.­vind o îndrumare atentă din « comitetelor raionale de organizațiile de partid din a­­ceste unități — și din multe altele din regiunea noastră — s-au situat mereu în centrul activității desfășu­rată pentru rezolvarea problemei bazei furajere. Deseori au analizat, în ședințe lărgite, modul cum sînt asigurate și, mai ales, cum sînt gos­podărite furajele. Efectul n-a fost decît cel dorit. In cadrul acestor u­­nități, furajeriile sînt bine orîn­­duite, împrejmuite și date în primi­rea unor responsabili ce eliberează zilnic cantitățile de nutrețuri, dife­rențiat de la o categorie de animale la alta, în funcție de rațiile întoc­mite. Pentru înfăptuirea hotărîrii adop­tate de plenara din aprilie a Comi­tetului regional de partid, organele raionale de partid, de stat și agri­cole din regiunea noastră au urmă­rit cu atenție modul în care se pre­gătesc și construcțiile ce vor adă­posti animalele pe perioada stabu­­lației. Acolo unde a fost cazul, mai ales în raioanele Balș, Vînju Mare, Filiași și Oltețu, s-au depus eforturi în sensul ridicării de noi saivane, maternități, grajduri etc, precum și pentru punerea în bună stare a ce­lor existente. Pentru a realiza noile obiective la vreme și cu cheltuieli minime, pentru punerea la punct a celor existente, comitetele raionale de partid au îndrumat organizațiile de bază și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole să ia din vreme măsurile cuvenite privind amplasarea acestora, aprovizionarea cu materiale de construcție — o bună parte din etc. Ca rezultat al resurse locale — acestei îndru­mări, multe cooperative agricole, mai ales din raioanele Băilești, Ca­lafat, Filiași și Balș au reușit să termine sau să aibă într-un stadiu avansat lucrările la construcțiile agrozootehnice planificate. Foarte lăudabil este faptul că, fo­losind condițiile naturale și mate­riale existente, marea majoritate a cooperativelor agricole din regiune au reușit ca, încă de pe acum, să termine lucrările de introducere a apei în grajduri. Este un lucru foar­te bun, întrucît această acțiune s-a realizat cu cheltuieli mici, deoarece s-au adoptat proiecte ieftine, iar materialele folosite, în cea mai mare parte, au fost procurate pe plan local. Cu toate rezultatele bune obținute pe linia pregătirii unei ternări co­respunzătoare a animalelor proprie­tate obștească, în regiune se întîl­­nesc încă unități unde lucrurile nu satisfac. La cooperativa agricolă din Lăcusteni (raionul Oltețu) spre e­­xemplu, furajele sunt întîmplate și cu multă depozitare la risipă, iar grajdurile existente sunt cu totul necorespunzătoare pentru adăposti­­rea animalelor pe timpul iernii. De asemenea, la cooperativa agricolă din Boureni, (raionul Băilești) două grajduri abia sunt la șarpantă, iar la depozitarea paielor s-a dat dovadă de neglijență, șirele avînd mai de gra­bă aspectul unor grămezi. Se lasă astfel un prețios furaj să se piardă prin stricăciune. în același timp, în raionul Vînju Mare, din 17 grajduri planificate, numai opt se află într-un stadiu mai avansat de construcție, iar din 19 saivane numai șase pot fi folosite în toamna aceasta pentru adăpostirea oilor. Iernarea în bune condiții a anima­lelor proprietate obștească este o problemă deosebit de importantă și către ea se impune ca privirea tuturor acelora a căror îndeletnicire e legată, într-un fel sau altul, de zootehnie, să se îndrepte cu atenție, cu multă grijă și răspundere. Aceș­tia trebuie să facă tot ceea ce le stă în putință pentru ca printr-o adăpostire și hrănire corespunzătoare pe timpul iernii, de la animalele proprietate obștească să se obțină și în anotimpul rece producții ridicate. Pentru aceasta, grija cea mai mare trebuie îndreptată spre strînsul și de­pozitarea furajelor, spre întocmirea _ ____________ (Continuare la pag. â­ a). Pregătiri pentru producția anului 1966 • în anul 1966 producția Craiova va crește de 3,24 ori față de : Vor fi realizate noi sortim butanol, catalizatori pentru amoni etc. Până în anul 1966 și pe parcursul primului an al viitorului cincinal, la Combinatul chimic Craiova vor intra in funcțiune noi capacități de pro­ducție. Așa cum prevăd Directivele celui de-al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist Român, producția globală a industriei chimice va crește pînă in 1970 de circa 2,3 ori față de 1965 cu un ritm mediu anual de 18,5 la sută. La aceasta, o contribu­ție de seamă își va aduce și Com­binatul chimic care se înalță la por­țile Craiovei. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1966 la ni­velul conducerii, au fost stabilite măsuri care să ducă la îndeplinirea sarcinilor de plan. O parte din aceste măsuri ne-au fost relatate de Ingi­nerul Iacob Giumăleanu, directorul tehnic al Combinatului chimic Cra­iova, în interviul pe care ni l-a a­­cordat. — în anul 1966, producția globală la Combinatul chimic din Craiova va crește de 3,24 ori față de anul 1965. Pe lângă produsele ce le realizăm in globală la Combinatul chimic din anul 1965, este ca : acetilenă, acid acetic, ac, catalizatori pentru butanol prezent ca: amoniac, acid azotic, azo­tat de amoniu și oxigen, pentru anul viitor se prevăd să se realizeze noi sortimente ca: uree, acetilenă, acid acetic, butanol, catalizatori pentru a­­moniac, catalizatori pentru butanol, acetat de vinil. O mare parte din a­­ceste produse sunt prevăzute pentru export. Avînd în vedere sarcinile de plan deosebite ce ne stau în față pentru anul viitor, încă de pe acum au fost prevăzute o serie de mă­suri care să conducă la realizarea cifrelor de plan din primul an al viitorului cincinal. — Vă rugăm să specificați la ce se referă aceste măsuri. — Aceste măsuri se referă în spe­cial la­ punerea la punct a instala­ției de purificare a bioxidului de­ carbon, a gazului convertit de la fa­brica de amoniac cu monoetanol­a­­mină prin înlocuirea unor utilaje; modificarea circuitului soluției MEA uzată (măsură realizată pînă in prezent în proporție de 50 la sută); înlocuirea pompelor de condens cu pompe cu debit mai mare etc. La fabrica de azotat de amoniu, avînd în vedere sarcina de export se pre­vede ridicarea concentrației topirii de azotat înainte de granulare, rea­lizarea instalației de răcire a gra­nulelor în strat fluidizat cu aer con­diționat și a instalației de sortare și desprăfuire a granulelor. Pentru fa­bricile ce urmează să intre în funcțiune s-au stabilit grafice detai­late, cu sarcini precise pe benefi­ciar, constructor și proiectant, care să asigure terminarea lucrărilor de construcții montaj, precum și rea­lizarea probelor tehnologice in timp util. Solicităm în acest scop sprijinul Ministerului Comerțului Ex­terior pentru asigurarea în termen a tuturor materialelor și utilajelor prevăzute la import și care condi­ționează terminarea lucrărilor. Mă refer în special la utilajele necesare pentru stația de transformare de 110/6 kV nr. 2, care asigură cu ener­gie electrică toate fabricile grupului organic. — Despre cadrele de specia­liști care vor lucra in aceste fa­­brici ce ne puteți vorbi? — Pentru fabricile din grupul a­­zot, personalul tehnic și muncitorii s-au dovedit bine pregătiți. Ei con­duc cu competență procesele tehno­logice, iar pentru fabricile care ur­mează să intre în funcțiune perso­nalul a fost bine pregătit la insta­lații similare din țară, precum și pe in­stalația ce urmează s-o exploateze. Cadrele noastre de specialiști urmă­resc și în continuare îmbunătățirea calității produselor, mai ales că pen­tru anul viitor o bună parte din produsele noastre sunt prevăzute pentru export. Am amintit mai înainte că la fabrica de azotat de amoniu se prevede ridicarea con­centrației soluțiilor, precum și răci­rea rapidă a granulelor și sortarea lor, măsuri care au tocmai scopul obținerii unui produs de calitate su­perioară și neaglomerabil. Pentru produsele din grupul organic sunt de asemenea, prevăzute prin proiecte, măsuri care să asigure o calitate ri­dicată. în perioada probelor tehno­logice, noi vom continua studierea și altor măsuri ce vor apare ca nece­sare pentru obținerea unor produse la nivelul celor mai bune existente pe piața mondială. Cifrele de plan pentru anul 1966 sunt realizabile. Co­lectivul combinatului nostru este hotărît să se mobilizeze încă din primele zile ale anului viitor, pen­tru îndeplinirea lor. SEBASTIAN DOMOZINA, coresp. Prodctse de calitate și cu costuri reduse Muncitorii, inginerii și tehni­cienii Fabricii de confecții Cra­iova înscriu noi succese pe gra­ficele de producție. Pe lângă fap­tul că planul de producție a fost depășit, în primele 9 luni ale anului colectivul fabricii respec­tive a obținut succese frumoase și pe linia îmbunătățirii calită­ții confecțiilor și reducerii con­sumurilor specifice. De pildă, secția preparații și croit a înre­gistrat o economie peste sarcina de pian în valoare de 34.500 lei. Totodată, în perioada amintită s-au realizat primele 12.000 cos­tume de copii destinate exportu­lui, considerate de către servi­ciul C.T.C. ca fiind de bună ca­litate. S-au evidențiat comuniștii Nicolae Pîrîianu, Constantin Bu­că, Gh. Dulea, Alexandru Fulga, Păun Alexandru și alții. Corespondentul nostru volun­tar D. Burlacu ne informează că și colectivul I.I.S. „Independența“ Craiova a obținut realizări deo­sebite în ce privește îmbunătăți­rea continuă a calității țesături­lor și reducerea sistematică prețului de cost, obiective prin­­­cipale, cărora textiliștii le acor­dă întreaga atenție. Astfel, cei 14.700 mp de țesături peste plan au fost de bună calitate, iar eco­nomiile înregistrate la prețul de cost (pe opt luni) peste prevede­rile de plan, se ridică la suma de aproape 80.000 lei Imagini din regiune : hotelul turistic Novaci. logicii j Oltenia în interiorul ziarului. 0 Sport. Știința Cra­iova—Steagul roșu Brașov 0-0 (pag. 2-a). # Viața de partid. După adunarea organiza­ției de bază (pag. 3-a). # Calitatea produselor o problemă a pre­zentului și viitorului (pag. 3-a). Combinatul chimic Craiova, vedere parțială a instalațiilor fa­bricii de amoniac. Festivitate cu prilejul Zilei petrolistului în ziua de 10 octombrie a. c., în sala clubului „1 Mai" din Craiova a avut loc festivitatea sărbătoririi Zi­lei petrolistului. Cu acest prilej și-au dat întilnire la Craiova petro­liștii Schelelor de extracție de la Ți­­cleni și Craiova, ai întreprinderilor de foraj de la Craiova și Tg. Cărbu­­nești, cei din cadrul Trusturilor de foraj și extracție Tg. Jiu, muncitori, ingineri și tehnicieni din șantierele I.C.M.S. nr 4 Craiova etc. La festivitate au participat, de ase­menea, tovarășii: Ion Predescu, pre­ședintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia , ing. Marin Năstase, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popu­lar al orașului Craiova, reprezentanți ai organizațiilor de sindicat și U.T.C., conducătorii unităților petroliere. Despre însemnătatea Zilei petro­listului a vorbit tov. Paul Segăr­ceanu din partea Consiliului local al sindicatelor Craiova. După expunere, tov. ing. Marin Năstase a dat citire Decretului Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, privind conferirea de ordine și medalii unor muncitori, ingineri și tehnicieni din Ministerul Petrolului care-și desfă­șoară activitatea în Oltenia. Cu a­­cest prilej, peste 80 de tovarăși au fost distinși cu Ordinul Muncii clasa III-a și Medalia Muncii. Tovarășul Ion Predescu a înmînat Ordinul Muncii clasa III-a tov.: Con­stantin Vlad — sondor șef, Ion Dră­­gulin — maistru mecanic, Tudor Dancu — maistru electrician, Ion I. Popescu și Nicolae M. Popescu — brigadieri, Gheorghe Mezincu și al­tora. Cu Medalia Muncii au fost dis­tinși tovarășii: Traian Orfescu, Gheorghe I. Babalîc, Dorel Pantazi, Gheorghița L Măciucă, Mircea Fulga, Constantin Pîrșan, Gheorghe Panait, Zaharia Oprișiu, Nicolae Pleșan și alții. Petroliștii care au primit înaltele distincții, au fost felicitați de tova­rășul Ion Predescu, în încheierea festivității a fost pre­zentat un program artistic. Ing. GHEORGHE FLOREA întreprinderea de foraj Craiova Să mobilizăm toate forțele pentru terminarea SEMĂNATULUI­ Semănatul griului și al celorlalte păioase de toamnă se apropie de sfîrșit în majoritatea cooperativelor agricole de producție din raio­nul Caracal. Multe din­tre aceste unități au terminat de citeva zile această importantă lu­crare și numărul lor crește in fiecare zi. Din cele 43 cooperative a­­gricole, un număr de 18 au terminat însămîn­țările de toamnă in e­­poca optimă. Printre a­­cestea se numără cele din Celaru, Dobrotești, Slăveni, Mîrșani, Pra­­poru, Dobrosloveni, Drăghiceni și altele. Cu două zile înainte de încheierea campa­niei însămînțărilor de toamnă, am poposit pe ogoarele cooperativei a­­gricole din comuna Dioști, unde 12 trac­toare lucrau la pregăti­rea terenului și semă­nat. „Viteza zilnică pla­nificată s-a îndeplinit aproape de fiecare da­tă — relata inginerul Gheorghe Gitan, care controla calitatea semă­natului. Aceasta se da­­torește în primul rînd ajutorului primit din partea brigăzii de la S.M.T. Zănoaga. Chiar aici, lingă noi, lucrează la semănat mecanizato­rii Constantin Dugăia­­­șu și Gheorghe Ena­­che­. La Drăghiceni se in­­sămința griul din soiul Bezostaia pe ultimele hectare. Gheorghița Do­bre, brigadieră de cîmp preciza că „...ritmul în­­sămînțărilor a fost co­respunzător de la o zi la alta, însă în atenția noastră a stat în perma­nență calitatea lucrări­lor. Pentru aceasta, noi ne-am străduit pe cit posibil să griul după însămînțăm premergă­toarele cele mai bune. Cunoscînd că cel mai indicat este ca griul să urmeze după prășitoare, am zorit recoltarea, e­­liberarea și pregătirea terenului în vederea se­mănatului". Alte 16 cooperative agricole din acest ra­ion se află foarte avan­sate la semănatul pă­ioaselor de toamnă. Pînă în dimineața zi­lei de 9 octombrie a.c. se însămînțase cu grîu și alte păioase supra­fața de 25.947 ha, ceea ce reprezintă mai mult de 84 la sută din su­prafața planificată. în fiecare zi se însămân­țează păioase pe cele 4 și 5 procente din su­prafață. Rezultă că în trei-patru zile bune se va termina la epoca optimă semănatul pe întreaga suprafață de 31.036 ha, deși condi­țiile în care s-au des­fășurat lucrările, ca și in alte raioane ale re­giunii, n-au fost favo­rabile. Acestea sunt roadele unei preocu­pări susținute din par­tea factorilor de răs­pundere, în ceea ce privește ritmul și cali­tatea semănatului. Cu toate că situația din actuala campanie în raionul Caracal se prezintă bine, nu se poate trece cu vederea faptul că în unele u­­nități semănatul se desfășoară încă ane­voios. La cooperativa agricolă de producție din comuna Teslui nu se însămânțaseră decît 416 ha din cele 900 planificate, adică abia 46 la sută. La Țărțăi, procentul insămînțări­­lor era tot de 46 la su­tă. Aici, cu toate că suprafața pe care se va insămînța grîu este de numai 350 ha, semăna­tul nu a fost executat ÎN RAIONUL CARACUL RITM ȘI CALITATE decît pe 160 ha. Nu încape îndoială că a­­ceastă stare de lucruri se datorește faptului că tractoarele și semă­­nătorile nu au fost fo­losite cu randamentul cuvenit, iar munca ță­ranilor cooperatori nu a fost suficient de bi­ne organizată in ceea ce privește eliberarea la timp a terenurilor de culturile tîrzii. La fel stau lucrurile și la cooperativele agricole din comunele Apele Vii, Dobrești, Locu­­steni și altele, unde nu s-a însămînțat grîu decît pe 52 pînă la 63 la sută din suprafețele planificate. La Apele Vii de pil­dă, din suprafața de 1.110 ha nu s-a semă­nat decît pe 672 ha grîu și alte culturi pă­ioase, ceea ce înseam­nă că semănatul nu s-a executat nici pe 63 la sută din suprafață. Că munca in campa­nia de toamnă n-a fost bine organizată aici este dovedită de fap­tul că porumbul de pe suprafața de nu se recoltase 1.030­ ha decit jumătate, în brigada condusă de Ilie Buru­­leanu, un cîmp Vh­reg era ocupat de cultura porumbului, care aș­tepta de multă vreme să fie recoltat. în mar­ginea porumbiștii, trac­torul mecanizatorului Gheorghe M. Nica de la S.M.T. Zănoaga aș­tepta ca terenul să fie eliberat de coceni. Mai departe, alte trac­toare se... odihneau din aceleași motive. Ce au de­zis tovarășii Con­stantin Cernea și Paul Nestor, președintele și respectiv inginerul a­­cestei cooperative a­­gricole? Se impune urgenta­rea terminării semăna­tului și in unitățile a­­mintite, prin concen­trarea tractoarelor din cooperativele agricole fruntașe. M. MIHAI Fruntași la însămînțări Pe ogoarele raionului Băilești, cam­pania insămînțărilor de toamnă se a­­propie de sfîrșit. Pînă în dimineața zilei de 10 octombrie a.c. în acest raion se terminase însămințarea păioaselor în 31 cooperative agri­cole de producție. Total pe raion s-au însămînțat grîu, orz de toamnă, secară pentru boabe și masă verde pe suprafața de 30.168 ha, adică pe 94 la sută din suprafața planificată. Trebuie remarcat că fruntași­u­l semănat în această toamnă sunt țăranii cooperatori din comu­nele Valea Stanciului, Bîrza Gîngiova, Lipov, Rast, Goicea Mare, Măceșul de Sus, Măceșul de Jos și alții, care au terminat primii pe raion însămînțările. în celelalte cooperative agricole din raionul Băilești lucrările agri­cole din campania de toamnă se află într-un stadiu foarte avansat. Para­lel cu semănatul se execută recolta­tul culturilor tîrzii și eliberarea te­renului de resturile vegetale. Pi­nă la data amintită, 22 cooperative a­­gricole terminaseră recoltatul porum­bului. Vești de la corespondenții voluntari Corespondenții voluntari ne infor­mează zilnic asupra mersului lucră­rilor în campania însămînțărilor de toamnă. Din raionul Craiova am pri­mit interesante vești de la corespon­denții voluntari CHIȚĂ MARIUS și M. FLORESCU. Astfel, pînă zilele trecute, țăranii cooperatori voru au reușit să însămînțeze din Iz­­pă­­roase de toamnă pe suprafața de 786 ha, datorită hărniciei de care au dat dovadă mecanizatorii din brigada nr 9 a S.M.T. Cîrcea. Printre cei mai harnici mecanizatori se numără Nico­lae Marin, Barbu Militaru, Gheorghe I. Udrea și alții. în comuna Vîrvor, organizare­a muncii în printr-o bună campanie, țăranii cooperatori au reușit să însă­mînțeze grîu și alte păioase de toamnă pe suprafața de 760 ha. Corespondentul voluntar NICOLAE RÎPEANU, ne informează că la coo­perativa agricolă din Popînzălești, raionul Balș, s-au însămînțat 510 ha cu soiuri de grîu de înaltă producti­vitate, precum și 38 ha cu secară și 14 ha cu orz de toamnă.

Next