Inainte, februarie 1966 (Anul 23, nr. 6508-6531)

1966-02-01 / nr. 6508

Proletari din toate țările» unifi­ vu­­­RGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6508­4 PAGINI — 25 BANI MARȚI I FEBRUARIE 1966 Inițiativa creatoare a colectivului Colectivul atelierului de zonă C.F.R. Craiova desfășoară o vie întrece­re, avînd ca principale obiective scurtarea timpu­­lui de imobilizare a va­goanelor și îmbunătăți­rea calității lucrărilor de reparații. Pentru ca în final să se obțină re­zultate bune, conducerea administrativă a atelie­rului, îndrumată de că­tre organizația de partid și cu sprijinul comitetu­lui sindicatului, a luat o seamă de măsuri teh­­nico-organizatorice, parte provenite din ini­­­țiativa creatoare a mun­citorilor. Iată cîteva din propunerile făcute de muncitori în consfătui­rile de producție și în adunările lunare ale grupelor sindicale. Sudorul Ilie Mărginea­­nu a observat că dis­tanța dintre vagonul unde lucra și grupul de sudură depășea 60 de metri, calitatea sudurii fiind necorespunzătoare. Analizînd împreună cu tovarășii săi de muncă posibilitatea înlăturării acestui neajuns, el a fă­cut propunerea de a se procura un aparat de sudură electric de 500 amperi. Ulterior această propunere a fost rezol­vată, aducîndu-se apa­ratul cerut, cu care su­dorii execută acum lu­crări de bună calitate. Iată și un alt exemplu : pînă nu de mult, pen­tru încărcarea acumu­latorilor electricienii erau nevoiți să apeleze la secția specializată de la revizia de vagoane. Acest lucru era ane­voios de rezolvat. Elec­tricianul Gheorghe Be­­cheru a ajuns la conclu­zia că atelierul are po­sibilitate să procure un redresor de amperi. Intr-o 220/24—10 consfă­tuire de producție el s-a angajat că se va ocupa de manipularea redre­sorului respectiv, întru­­cît cunoaște bine modul de funcționare a apara­tului. In momentul de față, acumulatorii încărcați în atelier, sînt în condiții corespunzătoare. In cadrul atelierului de zonă s-a dat în folo­sință o clădire nouă, unde se fac rebandajă­­rile roților de la va­goane. S-au ivit însă unele dificultăți. Bună­oară, manipularea roți­lor de la un loc la altul nu se făcea în condiții corespunzătoare, solici­­tînd efort sporit. A­­tunci, lăcătușul Gheor­ghe Mihai a propus în­­tr-o adunare a grupei sindicale, istalarea unui pod rulant de cinci tone. Nu după mult timp, în noua hală acest pod a fost instalat, ve­nind astfel în ajutorul muncitorilor. Forjorul Georgică Mălău a pro­pus conducerii admi­nistrative extinderea a­­telierului și construirea unui acoperiș corespun­zător, propunere care a și fost aplicată în prac­tică. C. MOTOC, coresp. Hotărîri și pro­­­­puneri valoroase Citiți în pag. Ii­-a în adunările generale ale cooperativelor agricole: Dezbateri însuflețitoare La Uzina mecanică Tr. Severin , un grup de strungari discutînd prelucrarea noului vagon O.O.R. Economii prin folosirea maselor plastice In anul 1965, la Uzina meca­nică din Tr. Severin prin folosi­rea materialelor plastice s-au e­­conomisit 30 mp de piele superi­oară, 1067 m stofe pentru mobilă, 443 mc produse lemnoase, 9,8 to­ne metale. O largă întrebuințare își gă­sesc masele plastice in construc­țiile navale. In 1965 au fost uti­lizate aproape 75 tone, iar anul acesta peste 12 tone de metal vor fi înlocuite prin utilizarea mase­lor plastice. ION MARINESCU, coresp. Transporturile auto — verigă de bază în organizarea superioară a producției CUM POT FI INFLUENȚAȚI COEFICIENȚII ? INTRE ALTELE SI PMN: • Sincronizarea curselor • Reducerea staționărilor • Extinderea încărcării mecanice Asigurarea în bune condiții transporturilor este o condiție de a primă însemnătate pentru îndepli­nirea obligațiilor de plan în în­treprinderi, pentru crearea ritmici­tății și evitarea stagnărilor in producție. In sectorul forestier a­­cest lucru are o importanță spori­tă, dat fiind specificul activității unităților respective: întreprinderea de mecanizare a transporturilor fo­restiere Craiova, unitate creată doar cu patru ani în urmă, a reușit totuși să-și depășească întotdeauna in mod ritmic sarcinile de plan, în condițiile creșterii cu peste 250 la sută a volumului producției (față de 1962 — anul începerii activită­ții). In 1965, indicatorii de plan au fost realizați cu 15 zile mai devre­me, obținîndu-se importante depă­șiri, dintre care menționăm: va­loarea producției — 108 la sută, vo­lumul transporturilor rutiere — 136 la sută, încărcat mecanic — 119 la sută, întreținerea drumurilor — 115 la sută, reparații — 394 la sută și altele. Aceasta a fost posibil și ca ur­mare a înzestrării întreprinderii, a sprijinului acordat de organele de partid și de stat. Numai în cursul anului 1965 unitatea a fost dotată cu autocamioane de diverse capa­cități, autotrolii de 7 și 8 tone, au­tobasculante și autocisterne totali­­zînd un parc­ auto de 501 mașini. Organizîndu-și mai bine activi­tatea, colectivul întreprinderii urmărit îndeaproape deservirea La­­ timp a unităților forestiere din regiune. Se știe că neasigurarea stocurilor de material lemnos, greu­tățile din lunile cu intemperii altele, creează imobilizări ,și redu­și­cerea parcului activ. Totuși, pentru a depăși aceste împrejurări, am tre­cut la mai buna organizare a coloa­nelor și brigăzilor și am eliminat staționările la încărcat prin introdu­cerea bolinderelor. In acest fel, la cei 52.000 mc încărcați am reușit să economisim mai bine de 560 oa­meni zile și să eliminăm un efort fizic important. Realizarea unui coeficient de u­­tilizare a capacității de 51,2 față de 50 planificat, în specificul de muncă al I.M.T.F.-urilor, demon­strează că este posibil a se influența și asupra acestui indice, dacă în or­ganizarea procesului de transport se are în vedere și sincronizarea curse­lor pe plin-plin. Noi am reușit acest lucru prin sincronizarea curselor la autobasculante pe șantierele de con­strucții, transportind in amonte ba­last, iar în aval-lemn de foc și ce­luloză. O altă măsură luată de noi în vederea ridicării parcursului mediu zilnic a fost și folosirea autotrofiilor de 7 tone la 8 tone, lucru perfect posibil pe drumurile cu pante mici. Parcursul mediu zilnic scoate in e­­vidență felul cum a fost utilizat parcul activ, unde există încă po­sibilități nevalorificate. Ceea ce in­fluențează asupra acestui indice sunt staționările la încărcat-descărcat sau cele de pe parcurs, pe care în bună măsură le-am înlăturat prin utiliza­rea bolinderelor și urmărirea parcurs a autocamioanelor, cit pe și prin măsurile luate de unele I.F.-uri în depozitele finale (Cernele, Buto­­iești, Tr. Severin) pentru reducerea la minimum a staționărilor. Pentru diminuarea imobilizărilor din lipsa pieselor de schimb cât și a­ celor in termen de garanție a fost organizat un atelier mobil, în­cadrat cu doi mecanici și un teh­nician. Aceștia colectează de la sec­toare agregatele sau piesele defecte și le transportă de urgență la cen­trele de remedieri din țară. In a­­telierele proprii, personalul a fost repartizat astfel incit să se acorde o atenție mai mare secțiilor cu vo­lum mare de muncă (strungărie, ar­ticulație, motoare). La brigăzi se urmărește atît calitatea reparațiilor cît și reducerea imobilizărilor, me­canicii respectivi fiind premiați în funcție de coeficientul de utilizare a parcului, realizat de coloanele auto pe care le-au deservit. Efectul aplicării acestor măsuri a fost reducerea imobilizărilor cu peste 40 la sută. Dintre sectoarele cu cele mai bune realizări mențio­năm sectorul Cărbunești, care a realizat un coeficient de utilizare a parcului de 69,1, un parcurs mediu zilnic de 153 km și un preț de cost la tona­ km de 0,88 lei. Coloane ca cea de la Baia de Fier, (șef de co­loană Constantin Rădulescu), cea de autobasculante de la Tg. Jiu — (șef de coloană Petre Popescu) sau cea de tractoare de la Poiana Mare, prin organizarea superioară a acti­vității zilnice și prin realizările ob­ținute, fac cinste întreprinderii noastre. Pentru a face față cerințelor me­reu crescînde ale producției actua­le, sprijinind eficient unitățile fo­restiere, ridicarea activității între­prinderilor de mecanizare a trans­porturilor din acest sector la nivelul unei organizări superioare este con­diționată și de unele necesități im­puse de însăși practica activității zilnice. Una dintre acestea este lipsa de piese, resimțită de mult timp în activitatea noastră. Ea ar putea fi suplinită prin dotarea I.M.T.F.­­urilor cu o cotă mai mare de agre­gate de schimb. Este necesară în același timp și majorarea norma­tivelor de mijloace circulante, care să dea posibilitatea menținerii aces­tor agregate de schimb. Organizarea unor unități pentru confecționarea de piese ca: pistoane, segmenți, ca­pete de bază, garnituri, frînă etc. ar avea ca efect reducerea substan­țială a imobilizărilor. I.M.T.F.-urile trebuie dotate cu mașini de alezat și rectificat, de­oarece lipsa acestora conduce mari imobilizări în ateliere. Între­lu­prinderile forestiere pot contribui la asigurarea continuității trans­porturilor in timpul iernii prin or­ganizarea producției, cu precădere, in parchete cu drumuri avînd Tante reduse. Se impune de asemenea, do­tarea unităților cu mai multe uti­laje grele pentru deszăpezire. Extinderea încărcării mecanice nu a stat suficient în atenția uni­tăților. Din constatările noastre a rezultat că în aceleași condiții de transport (distanță, pantă etc.) pro­ducția pe autobasculantă crește cu 78 la sută în cazul încărcării meca­nice. Din păcate, volumul încărca­­rilor mecanice în raza unor șantiere ca cele de la Tg. Jiu și Meri repre­zintă doar 15 la sută în cursul anu­lui 1965. Nici extinderea utilizării autotrofiilor nu s-a realizat la ni­velul dorit, în regiunea noastră, deși se știe că acesta este un bun mijloc de creștere a coeficientului de uti­lizare a capacității. Exploatarea rațională a parcului auto este, așadar, o problemă com­plexă, condiționată de factori mul­tipli. Ea trebuie să stea mai mult in atenția unităților respective, a forurilor superioare cît și a între­prinderilor forestiere, fiind o con­diție esențială pentru asigurarea ritmicității și organizarea superioa­ră a producției. Ing ILIE MORARU directorul I.M.T.F. Craiova Lucrări ia planurile de sol in laboratorul O.R.P.O.T. Ol­tenia. Frigul din aceste zile nu con­stituie un pericol pentru florile de la sera din parcul Poporului — Craiova. A CRESCUT VITEZA DE FORAJ Corespondentul nostru voluntar David Ecobici ne-a încunoștințat că Trustul de foraj Tg. Jiu și-a în­deplinit planul pe luna ianuarie cu șase zile mai devreme. Viteza de foraj a fost depășită cu 1,5 la sută. De asemenea, după cum ne infor­mează tov. inginer-șef Alexandru Nica de la întreprinderea de foraj Craiova, colectivul de muncă al a­­cestei întreprinderi a reușit să reali­zeze planul fizic de foraj pe prima lună a acestui an cu nouă zile mai devreme. In comparație cu perioadă a anului precedent, aceeași viteza de foraj realizată arată o creștere de 12,3 la sută. Aceste rezultate au fost posibile datorită faptului că activitatea de foraj și vitezele de marș s-au ur­mărit pe bază de diagrame la fiecare sondă în parte, s-au folosit fundații prefabricate la construcția sondelor tehnologice. In acest an s-a urmă­rit ca schimburile să lucreze la a­­celași nivel. La obținerea acestor rezultate contribuție de seamă au adus-o bri­o­găzile de­­ foraj conduse de Daniel Galoiu, Traian Ionescu, Gheorghe Popa și Alexandru Ridiche, care și-au realizat planul prevăzut în grafic încă de la sfîrșitul decadei a doua a lunii ianuarie. Luna cărții la sate Duminică, in marea majoritate a comunelor regiunii noastre s-a des­chis festiv tradiționala Luna cărții la sate, ce se desfășoară pînă la 28 februarie In această perioadă, la cămine cul­turale și biblioteci se vor organiza simpozioa­ne, prezentări de cărți, seri literare. Iată citeva secvențe de la deschidere, din raionul Strehaia : GRECI Intr-o atmosferă săr­bătorească, sute de ce­tățeni din comună au fost prezenți la căminul cultural, participind la deschiderea festivă a tradiționalei manifestări. Tov. Ion Bora, directo­rul căminului cultural a expus conferința: „Importanța Lunii cărții la sate". Tov. Ion Deat­­cu, directorul școlii ge­nerale a prezentat re­cenzia romanului: „Șo­seaua Nordului“, iar e­­levi din clasele a VII— VIII-a au recitat ver­­s­uri și au citit din basmele lui Creangă și Ispirescu. Tov. Cojocaru, țăran Mand­e­rator, a citit din coope­bro­șura „Combaterea dău­nătorilor". CORCOVA Aici, după prezenta­rea conferinței, elevii din localitate au pre­zentat un program ar­tistic. In primele ore ale dimineții, de la stan­dul de cărți organizat, s-au difuzat cărți în va­loare de 100 de lei și s-au făcut contracte pentru vinderea cărților în rate, în valoare de 1700 lei. BROȘTENI Prietenii cărții și-au dat întîlnire duminică in sala căminului cul­tural, unde tov. Victor Căpățină a expus conferința: „Importan­ța Lunii cărții la sate". Apoi, cei prezenți in sală au urmărit cu in­teres simpozionul „Poeții noștri cîntă patria și partidul". MARIA SPATARU, coresp, DE PE CUPRINSUL PATRIEI . La Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini au fost omo­logate trei produse noi. Unul din acestea este grupul motor-pompă duplex, realizat la Uzina de utilaje petroliere din Tîrgoviște. Acest agregat servește la pomparea noroiului de foraj și a apei la sondele de țiței și gaze. Dacă se înlocuiesc pistoanele de cauciuc prin pistoane metalice cu segmenți, grupul poate fi folosit și la pomparea țițeiului. Pentru extinderea mecanizării în sectoarele de turnătorie ale în­treprinderilor constructoare de mașini, colectivul uzinei „Indepen­dența“ din Sibiu a realizat o mașină cu care se execută formele de turnare pe principiul aruncării amestecului de formare. Un alt utilaj nou — ventilatorul central naval, construit îndeosebi pentru mediul tropical umed, se remarcă prin zgomotul redus față de utilajele de acest fel realizate pînă acum. Noile utilaje se caracterizează printr-un bun nivel tehnic și ga­barit redus. • In apropierea Combinatului chimic de la Călărași au început lucrările de amenajare a unui nou șantier. Aici va fi construită o în­treprindere de prefabricate din beton. Această unitate va avea un profil complex : ea va produce anual 200 km tuburi de presiune din beton precomprimat, cu diametre variind între 400 și 1.000 mm, folo­site pentru lucrări magistrale de irigații în agricultură, precum și 38.000 mc de jghiaburi și elemente de susținere destinate aceluiaș scop. Un atelier special va realiza piese metalice de legătură pentru tuburi de presiune din beton precomprimat. Cea mai mare parte a utilajelor cu care va fi dotată fabrica, vor fi realizate de uzinele constructoare de mașini din țară. • Obținerea unui strat exterior, protector, cu granulație fină, la plăcile fibrolemnoase — iată principalul element pe care îl aduce noul procedeu de realizare a acestora la o presiune și temperatură ri­dicată. El a fost aplicat cu succes la Combinatul de industrializare a lemnului de la Pitești. Avantajele acestui procedeu sunt evidente : o înnobilare a plăcilor, care pot fi folosite, fără a mai fi placate cu me­lamină sau alte materiale plastice, în industria mobilei și la amena­jarea apartamentelor ; totodată, au fost produse experimental, pentru prima oară în țară, și plăci fibrolemnoase în diverse culori. (Agerpres) Anchetă pe teme p. <. I. POPAS ÎN TREI MARI UNITĂȚI INDUSTRIALE Combinatul chimic — tînără in­dustrie craioveană de la poarta de vest a orașului; Centrala electrică de termoficare, cetatea volților, li­mitrofă cetății chimiei și Uzina „Electroputere" — care construiește locomotivele Diesel-electrice a căror faimă a depășit hotarele țării — iată numai trei dintre marile o­­biective industriale ale Olteniei în­noite, în care am zăbovit pentru cîteva ore zilele trecute. Scopul? „Paza bună trece primejdia rea", astfel glăsuiește un vechi și înțe­lept proverb românesc. Fiind con­vinși și noi de adevărul acestui mă­nunchi de cuvinte, ne-am fixat ca obiectiv central al raidului pe care l-am întreprins, urmărirea modului cum se previne sau cum se acțio­nează în cazul unui eventual incen­diu. Interlocutorii: mai întîi comi­sia tehnică p.c.i. din cadrul celui mai însemnat combinat al regiunii. Comisia, alcătuită din oameni cu studii superioare, știe prea bine că in structura procesului tehnologic, în liniile de fabricație a unui pro­dus sau altuia se includ nemijlo­cit și măsurile luate practic pen­tru prevenirea și înlăturarea pe cît posibil a oricărui pericol de in­cendiu, de avarii. Dar să schim­băm cîteva cuvinte cu membrii co­misiei tehnice p.c.i., oameni care compun un adevărat comandament ce veghează la bunul mers al pro­cesului tehnologic complex, speci­fic reacțiilor chimice de tot soiul. Treaba merge ca pe roate . După cum știți, comisia teh­nică p.c.i., ajută în mod direct pe conducătorul unic al întreprinderii, pe conducătorii de secții, ateliere, depozite etc în desfășurarea acti­vității productive. Tot acest orga­nism tehnic contribuie substanțial la stabilirea sarcinilor ce revin personalului dintr-o întreprin­dere la locul său de muncă în legătură cu prevenirea și stinge­rea incendiilor. Ne-ar interesa, ne adresăm noi comisiei, cîteva as­pecte din munca dumneavoastră pe această linie. — Ar fi multe de spus — arăta tov. Iacob Geomăleanu — directo­rul tehnic al Combinatului chimic. Unitatea noastră este tînără. N-a­vem o experiență prea bogată în producție și în activitatea p.c.i., dar în răstimpul anilor de cînd ființăm am cîștigat totuși ceva ex­periență, fiindcă ideea muncii și­­ conducerii colective stă la funcționării întregului nostru baza a­­parat. Sîntem chemați nu numai să veghem la apărarea bunurilor materiale ale statului, ale noastre, ale tuturora, dar să facem și cer­cetări spre a găsi căi, mijloace de prevenire și de combatere a unor nereguli, care la un moment dat ne-ar da multă bătaie de cap. Cu ce se ocupă cei aproape 30 de membri ai comisiei tehnice p.c.i din combinatul nostru? In fiecare fa­brică și secție, la fiecare loc de muncă, aceștia controlează felul cum se respectă regulile, instruc­țiunile privind securitatea muncii și paza contra incendiilor. O serie de observații concrete făcute în răstimp de două-trei luni, să zi­cem, sunt sintetizate apoi in­tr-un plan de măsuri care, o dată alcătuit, se aprobă de directorul general al combinatului, trecîndu-se apoi la înfăptuirea lui practică. — De un mare folos ne sunt nouă observațiile prețioase făcute de to­varășul Paraschivan Ușurelu, șeful serviciului de pază și pompieri. Cei 27 de pompieri civili, ca și lar­gul personal organizat la locul de producție în tot combinatul — spunea tov. Scarlat Marinescu, in­giner șef energetic — își fac con­știincios datoria; mulți dintre ei sunt oameni de o perspicacitate rară, activi. — Complexitatea procesului teh­nologic de producere a îngrășă­mintelor chimice, a oxigenului, a­­cetilenei etc. presupune de bună seamă și căutări, cercetări în do­meniul asigurării unor condiții optime de lucru. Am vrea să cu­noaștem cîteva realizări în această direcție. — La noi, însuși procesul tehno­logic este o luptă continuă de pre­venire a incendiilor — sublinia Ma­rin Greavu, inginer șef mecanic în cadrul combinatului. Pentru evita­rea loviturilor de trăznet la insta­lațiile energetice, încă din faza de proiect am făcut unele observații oportune, care au fost însușite de constructor. La fabrica de amoniac, pe baza unor constatări ale noas­tre, avînd în vedere evitarea a­­prinderii unor gaze, am cerut pro­iectantului completarea instalației cu o pătură de izolare. Și în ca­drul fabricii de acetilenă s-au r­ă­ LUCIAN TRIȚA, Maior VICTOR TOMESCU, inspector-șef p.c.i. oraș Craiova jGontinuare In pag. 2-a)

Next