Inainte, august 1966 (Anul 23, nr. 6664-6688)

1966-08-02 / nr. 6664

Vroletari din toate țările uniți-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Dezvoltarea continuă a cooperativelor agricole Agricultura EUGEN TEODORESCU asumat mem­raionului Băi- prim-secretar al Comitetului buni cooperatori­cești s-a dez- raionat de partid Băilești să cultive cu voltat an de an. Cele 43 de cooperative agri­cole de producție au recoltat anul trecut în medie 2006 kg porumb boabe cîte 2004 kg grîu la ha. O dezvol­­i­tare continuă a cunoscut creșterea animalelor. Aceasta a creat posibilitatea ca averea obștească să crească continuu, să sporească veniturile mem­brilor cooperatori. Cunoscînd bine perspectiva agriculturii raionului, ținînd seama de rolul important pe care îl au organizațiile de bază în întărirea și consoli­darea economică a coopera­tivelor agricole de producție, biroul comitetului raional de partid s-a preocupat de creș­terea rîndurilor acestora, prin primirea celor mai des­toinici țărani cooperatori. în prezent, organizațiile de partid din cooperativele agricole în­­mănunchiază peste 5100 co­muniști. Aceasta a făcut po­sibil să se constituie nuclee de partid în toate brigăzile permanente. Numai anul a­­cesta s-au constituit 47 orga­nizații de bază. Existența a­­cestora ne-a dat putința să cuprindem în sfera muncii de partid în mai bune con­diții pe membrii cooperatori, să-i antrenăm la transpune­rea în viață a hotărîrilor partidului. Pe prim plan, sporirea producției la hectar Pe baza sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres, ca și de plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1965, noi am luat­­ măsuri de a mobiliza pe membrii coope­ratori­­ la folosirea mai rațio­nală a pămîntului, utilizarea chibzuită a îngrășămintelor, fertilizarea solului pentru a obține producții sporite la hectar. Aceasta ne-a determi­nat să întreprindem diferite studii, punînd accent pe cu­noașterea concretă a fiecărei cooperative. Noi am îndru­mat consiliul agricol, orga­nizațiile de partid, consiliile de conducere, ca împreună cu specialiștii din fiecare unitate să întocmească diferite schi­țe și proiecte pentru valori­ficarea cît mai eficientă a condițiilor economico-natura­­le. Aceste analize profunde și multilaterale au scos în e­­vidență și necesitatea ampla­sării cît mai raționale a cul­turilor. Așa de pildă, în nor­dul raionului, cum ar fi la Izvoarele, Vîrtop, Mărăcine și altele, terenul este acciden­tat, iar fertilitatea solului nu permite cultivarea cu eficien­ță a tuturor culturilor. Pe baza studiilor făcute, specia­liștii au recomandat și în­precădere floa­­rea-soarelui, grîu, să extindă plantațiile de vie și pomi fructiferi. Comuniștii, cu­noscînd bine condițiile de sol, au explicat în adunările ge­nerale ale cooperatorilor ne­cesitatea introducerii în pla­nul de producție a acelor cul­turi care se pretează. Zonarea s-a făcut nu nu­mai la principalele culturi, ci și pe soiuri. Membrii coopera­tori din Rast, Negoi, Catane, Bistreț, au introdus soiuri de înaltă productivitate. Așa de pildă, aici se cultivă grîu Be­­zostaia și Triumph, iar la po­rumb — dublu­ hibrizi 405 și 311. Pe baza indicațiilor Comite­tului regional de partid noi am îndrumat specialiștii, con­siliile de conducere, să or­ganizeze loturi experimenta­le și demonstrative în toate cooperativele agricole de pro­ducție. Aceste loturi au con­stituit argumente serioase pentru comuniștii din Goicea Mare, Giurgița, Gîngiova, Ce­­răt în lămurirea cooperatori­lor pentru amplasarea cultu­rilor. O deosebită atenție acor­dăm dezvoltării legumicul­­turii, sursă importantă de ve­nituri. în raionul nostru s-au creat două bazine legumicole pe o suprafață de 610 ha, ca­re cuprind Goicea Mică, Goi­cea Mare, Bîrca, Giurgița, A­­fumați, Cioroiași, Urzicuța și altele. Dar mai avem multe de făcut, mai ales în ceea ce privește îndrumarea membri­lor cooperatori de a asigura tot timpul anului piața cu legume și zarzavaturi. Au existat și unele coope­rative, care ani de-a rîndul nu obțineau rezultate mulțu­mitoare. La cooperativa agri­colă de producție din Horezu Poienari, multă vreme s-a ob­ținut o slabă producție. Răul provenea de la faptul că unii membri ai consiliului de con­ducere, brigadieri și șefi de echipe nu erau cei mai com­petenți. Comuniștii au anali­zat această problemă și au (Continuare în pag. 3-a). Sondă în producție Brigada condusă de maistrul Vasile Ecobici din cadrul sche­lei de extracție Țicleni lu­crează la sonda 50 S, intrată recent în producție, cu 15 zile înainte de termenul planifi­cat. Lucrărilor pregătitoare li s-a acordat o atenție deosebi­tă, nncit brigada de extracție se poate lăuda cu producția de țiței avînd impurități de numai 1 la sută. La intrarea sondei în pro­ducție au contribuit muncito­rii petroliști Nazarie Goage, Ion Petrișor, Ion Bălan, Nico­­lae Văleanu și Nicolae Răgă­­lie. V. PROCOPIE, coresp. în Hobița lui Brâncuși (pag. 2-a). L.D.E.-urile Ro­mânești în Po­lonia (pag. 3-a). Lucrări la „Porțile de Fier“ Cu mult timp înainte de termen și în bune condiții la „Porțile de Fier" a fost ter­minată stația mică de pre­parat betoane din cadrul șantierului II porturi. Fă­cînd parte din comple­xul de betoane aceasta va asigura materialul necesar turnării fundațiilor la ecluze și la centrala hidroelectrică. Stația intrată recent în func­țiune are o capacitate de 400 metri cubi pe zi. Lucrările la viaducte și tu­­nele, la noi terasamente exe­cutate de colectivul între­prinderii de construcții „Por­țile de Fier" sunt în continuu avans. .Vedere din portul Tr. Severin, ANUL XXII NR 6664 MARȚI 2 AUGUST 1966 4 PAGINI 25 BANI Expoziție Th. Aman La Muzeul de artă din Cra­iova s-a deschis expoziția co­memorativă de grafică TH. AMAN, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea pic­torului. Din lucrările expuse rețin a­­tenția câteva autoportrete, „SCENIC DE ȚARA", „DUPĂ FRAGI", „TARANCA DIN VIL­­CRA", „IDILA RUSTICA", „MUNCITORUL”, „ȚIGANCA” și altele. In documentare Comitetul orășenesc Craiova al P.C.R. a organizat o ex­cursie documentară la unele Întreprinderi și diferite locuri istorice din regiunea noastră și Banat, la care au participat activiști de partid și propa­gandiști. a­ Cu acest prilej, participanții audiat diferite expuneri după care au vizitat Castrul Roman, sistemul hidroenerge­tic și de navigație „Porțile de Fier” și muzeul din Tr. Seve­rin. Apoi, ei au vizitat fru­moasa stațiune Herculane și orașul Orșova. mă Centrale I CU Vizita în Danemarca a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România La invitația guvernului Socialiste România, Ion Gheor­­danez, președintele Consiliu­­ghe Maurer, însoțit de minis­tul de Miniștri al Republicii Jiul afacerilor externe, Corne­liu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a.c. în secția ringuri a LI.S. „Independența“ — Craiova se cercetează calitatea firului. Promoția de mineri 1966 în bazinul carbonifer Motru, necesitatea de ca­dre calificate pentru ex­ploatarea zăcămintelor de cărbune este în atenția con­ducerii Trustului minier Ol­tenia. în februarie 1966, au absolvit cursurile de mi­neri un număr de 59 cursanți, care au constituit prima promoție a anului curent în cinstea „Zilei mineru­lui“ vor mai primi diplomă de mineri calificați 111 cursanți, care în prezent susțin examenul de absol­vire. Diplomele de mineri calificați vor fi înmînate în cadru festiv de Ziua mi­nerului. De remarcat, că marea majoritate a cursanților au fost recrutați din rîndul muncitorilor necalificați, care și-au exprimat dorin­ța să se califice. De la înființarea prime­lor cursuri cu calificare și pînă în prezent au fost ca­lificați 1042 mine» la școa­la din Motru. Local de utilitate publică în comuna Căpreni, ra­ionul Gilort, se află cu lu­crările de construcție în plină desfășurare un local de utilitate publică ce va adăposti o brutărie săteas­că, precum și o baie comu­nală cu șapte dușuri. Am­bele unități, dintre care prima va fi dată în func­­țiune în preajma zilei de 23 August, vor aduce contribuție însemnată la ri* o­dicarea nivelului de trai al locuitorilor. Încă 40 de apartamente La Corabia s-a terminat recent construcția unui nou bloc de locuințe. Avînd patru etaje, noul bloc dis­pune de 40 apartamente confortabile care, în aceste zile, după racordarea imo­bilului la rețeaua electrică și de apă, urmează să fie date în folosință oameni­lor muncii, implicit a con­structorilor viitoarei fa­brici de zahăr. BELȘUG Zilele lungi de vară au în­totdeauna un specific aparte, indiferent dacă norii acoperă uneori cerul sau dacă ploile repezi întrerup din cînd în cînd urcușul mercurului de la termometru. Au o anume intensitate a momentului, pe care alte anotimpuri nu o reclamă cu aceeași necesitate într-o asemenea perioadă, timpul parcă se precipită, dar are de fiecare dată un sin­gur sens major de materiali­zare : munca. In fabrici, în uzine, pe ogoare, ea capătă cîteva nuanțe în plus față de cele­­ cunoscute, dar mai ales pe ogoare. Cutreierînd pe di­verse drumuri o­­goarele regiunii, prinzi chiar din graba accentuată a muncii o multi­tudine de expresii, care in majoritate sunt chintesența rodniciei anului. „Se rup pomii I* — am au­zit mereu asemenea expresie, mai ales în nordul regiunii, unde predomină peisajul fructifer. Limbajul rustic ca­re generează asemenea expre­sii este prin excelență meta­foric. De astă dată, am au­zit-o din gura inginerului Jean Ciobanu din comuna Timna, raionul Strehaia, obișnuit de­­obicei cu ori terminologie precisă, tn fond, și înainte pomii produceau. Erau mult prețuiți, fiind la loc de cins­te încă din cele mai vechi timpuri. Dar parcă era un a­­nume , arbitrar în creșterea lor : „Aici e pămînt bun Merg pomii“. Sau­ „N-ai ce face, din piatră seacă apă nu se poate scoate“ erau verdic­tele date unor pămînturi mai mult sau mai puțin roditoare. Acum, aproape că nu gă­sești cooperativă agricolă ca­re să im aibă un sector po­micol cu un specific precis de dezvoltare. Dar fără interpus ceva Îndoială că s­a intre om și pămînturi, care a dat un nou curs dezvoltării acestei înde­letniciri , efectul științei, con­form căreia pămîntul de ori­ce structură se poate modela, poate da ceva. „Cînd am venit aici — spu­nea inginerul Ciobanu — și am inițiat acțiunea de formar­­e a unui sector pomicol, am fost privit puțin sceptic ! „Fugi de-aici, unde să crescă?, — mi se reproșa. Și totuși, am încercat, i-am îngrijit îm­preună cu cooperatorii tot timpul, i-am hrănit cu îngră­șăminte, i-am stropit la timp pentru a-i apăra de dăunători, dirijîndu-le totodată coroana de creștere. Și acum, pe pan­tele odinioară priloagă avem 100 ha pomi care își vor tri­mite un rod greu in venitul cooperativei noastre“. Spicu-i cît altă expresie vrabia I* — O auzită mereu în fugarele interviuri purtate pe „șantierele“ recoltei aces­tui an. Are vreun rost să spun în cite cooperative am auzit-o și de cite ori m-am convins de fundamentul ei solid. ? Voi aminti doar de cooperativa din Glod, raionul Craiova. Intr-una din zilele campaniei l-am întîlnit pe Ion Grigore, președintele cooperativei, in mijlocul cîmpului de lanuri. Era tare bucuros. „Cum să nu fii ? Producția de grîu depășește media de 2000 kg la ha. Cunosc foar­te bine și pămînturile și oa­menii acestor locuri, doar sînt de aici. Nu degeaba ii spunea satului Glod. Oamenii însă sînt inimoși de cînd îi știu, dar pămînturile erau parcă din piatră; scoteau prea puțin de pe ele. N-aveau nici cu ce scoate. E, acum cu tractorul, cu combina, cu 150 kg îngrășăminte chimice la ha s-a schimbat situația. Cred că trebuie să schimbăm și numele satului, pentru că nu mai corespunde“.­­ ROMULUS DIACONESCU Însemnări de campanie MAMAIA: Festivalul cîntecului, dansului și portului popular Succesul ansamblului folcloric oltenesc (De la trimisul nostru Adri­an Bulga). Duminică seara, pe scena Teatrului de vară din Mamaia, locul unde se desfă­șoară cele mai importante competiții artistice ale anului, ANSAMBLUL FOLCLORIC DE AMATORI AL REGIUNII OLTENIA A AVUT CINSTEA DE A DESCHIDE MAREA COMPETIȚIE REPUBLICA­NA : „FESTIVALUL CINTE­­CULUI, DANSULUI ȘI POR­TULUI POPULAR“. Tot Oltenia inaugurase sâm­bătă seara o autentică paradă a portului popular care, în de­corul fermecător pe care îl o­­feră in aceste zile perla lito­ralului, a scos mii de oameni pe faleza Mamaiei, ca la o sărbătoare. Transmis în limbile româ­nă, engleză, germană și fran­ceză, mesajul celei de-a III-a ediții a Festivalului național de folclor a fost însoțit de un inspirat prolog, în care a e­­voluat întreg ansamblul che­mat în scenă de un pitoresc grup de bulnicari. Privirilor le este greu să cu­prindă întreaga revărsare de tinerețe care inundă scena. Ce să reținem mai întîi ? Armo­nia culorilor și frumusețea motivelor de pe costume, sau grația, impetuosul ritm al dan­surilor, inegalabila frumuse­țe a cîntecelor. Pentru că Ol­tenia și-a trimis aici, la Ma­­­­maia, ceea ce are mai frumos, mai expresiv, mai reprezenta­tiv, iar solii artei sale contu­rează prin cintec, dans și port, o tulburătoare geografie lirică a regiunii dintre Olt, Du­năre și Paring, — leagăn al faptelor de eroism, făuritoare de istorie și tradiții, iar azi generatoare de energii nebănui­te, bogății și frumusețe nouă Ritmul îndrăcit al jocurilor oltenești smulge aplauze la scena deschisă pentru tînăra formație de dansatori a țăra­nilor cooperatori din Goicea — despre care sunt sigur că vom mai auzi în viitor, ca și despre formația de amatori a coope­rativei „Flamura roșie“ Cra­iova, care a făcut din nou do­vada virtuozității și omogeni­tății componenților săi. Mitu Ciobanu, cu prezență scenică mioritică, a făcut deo­potrivă — fluierul să plîngă și să chiuie de bucurie, iar Elena Maria a cîntat, făcînd să se audă, așa cum spune ba­lada : „Peste munți cărunți/ — Peste văi mănoase —/ Cîn­­tece frumoase —/ Tot de ve­selie și de bucurie“­. Intrarea în scenă a călușa­rilor din Osica—Dobrun a fost însoțită de salvele de a­­plauze ale turiștilor străini — dovadă a celebrității recunos­cute pe care și-a cîștigat-o a­­ceastă culme a jocului româ­nesc. Entuziasmul, aplauzele continue de-a lungul întregu­­lui spectacol, răsplătesc mă­iestria interpreților și exprimă adeziunea spectatorilor la fru­musețea folclorului nostru. Concludentă este și declarația folcloristului german Franz Leher din Retz, care mi-a măr­turisit că: „De-a lungul unei experiențe de studii și drume­ție de aproape trei decenii, nu reușesc să găsesc egal în lu­me cîntecului și dansului ro­mânesc atit de variat și bo­gat, viguros, transmis nealte­rat prin generații“. Tînăra pereche Marie-He­­lene, profesoară și Gilles Olives, inginer din St. Denis, Franța, și-a exprimat admira­ția pentru acest ansamblu ca­re : „Reușește să ne transpor­te pe meleagurile unei Olte­nii pitorești, pe care ne-o !­(Continuare în pag. 2-a). Plimbare pe sub podul sus­pendat din „Parcul poporu­lui" — Craiova. CITADINE N-am căutat nod în papură. Nici acul in carul cu fin n-am încercat să-l găsesc. Faptele ivite intr-o singură zi, insă, mi-au dat ghes să le consem­nez, ca fiind intr-un fel im­perativele zilei. Așa bunăoa­ră, un cetățean spunea cu o oarecare mâhnire : „Ca la noi la nimenea. Gospodarii orașu­lui, tot fără discernămînt lu­crează — La ce vă referiți ?­­— l-am întrebat. — La ștrandul de lingă sta­dion. Acum un miez de vară, cind ștrandul cu frumosul său bazin de înot trebuia să gea­mă de lume, cei de la I.G.O. și I.e.F.S. Craiova s-au gîndit că ar­ trebui „modernizat’1. Și au procedat ca atare. Da ce n-au făcut-o in primăvară, sau de ce nu-l modernizează după ce trece canicula asta ! — Mai știi, poate că va fi gata in decembrie. ★ Iată alte două aspecte cita­dine. Primul­ din Craiova lip­sește înghețata „Polar“ sau cea casată. Și cîți cetățeni o caută in aceste zile de vară. Cu un an in urmă înghețata „Polar” o găseai peste tot. Ba mai mult, vinzarea acesteia se prelungise pînă in lunile reci. Acum insă, se pare că înghe­țata s-a topit înainte de s fi scoasă la vinzare. Vorbind de cel de-al doilea aspect, vom aminti suma de peste 100.000 lei irosită pentru confecționarea unei firme co­merciale, care stă amuțită pa blocul cu 156 de apartamente, deasupra magazinului „Lumea copiilor”. Nu. N-avem de loc iluzii optice. Cadrul acela măr­ginit de tuburi de sticlă, în­cărcate cu gaze inerte, n-a mai funcționat de un semestru. Se zice că furnizorul (I.R.I.L. Balș) ca și beneficiarul O.C.L. textile-incălțăminte, fiind in litigiu, n-au ajuns la nici o concluzie. Vina s-a dat cînd pe unul, cînd pe altul. Că liti­giul s-a încheiat, nu se vede. Firma-i contrazice: E incă in vacantă. Pînă cină ? T. LUCIAN

Next