Inainte, august 1966 (Anul 23, nr. 6664-6688)
1966-08-02 / nr. 6664
Vroletari din toate țările uniți-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Dezvoltarea continuă a cooperativelor agricole Agricultura EUGEN TEODORESCU asumat memraionului Băi- prim-secretar al Comitetului buni cooperatoricești s-a dez- raionat de partid Băilești să cultive cu voltat an de an. Cele 43 de cooperative agricole de producție au recoltat anul trecut în medie 2006 kg porumb boabe cîte 2004 kg grîu la ha. O dezvolitare continuă a cunoscut creșterea animalelor. Aceasta a creat posibilitatea ca averea obștească să crească continuu, să sporească veniturile membrilor cooperatori. Cunoscînd bine perspectiva agriculturii raionului, ținînd seama de rolul important pe care îl au organizațiile de bază în întărirea și consolidarea economică a cooperativelor agricole de producție, biroul comitetului raional de partid s-a preocupat de creșterea rîndurilor acestora, prin primirea celor mai destoinici țărani cooperatori. în prezent, organizațiile de partid din cooperativele agricole înmănunchiază peste 5100 comuniști. Aceasta a făcut posibil să se constituie nuclee de partid în toate brigăzile permanente. Numai anul acesta s-au constituit 47 organizații de bază. Existența acestora ne-a dat putința să cuprindem în sfera muncii de partid în mai bune condiții pe membrii cooperatori, să-i antrenăm la transpunerea în viață a hotărîrilor partidului. Pe prim plan, sporirea producției la hectar Pe baza sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres, ca și de plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1965, noi am luat măsuri de a mobiliza pe membrii cooperatori la folosirea mai rațională a pămîntului, utilizarea chibzuită a îngrășămintelor, fertilizarea solului pentru a obține producții sporite la hectar. Aceasta ne-a determinat să întreprindem diferite studii, punînd accent pe cunoașterea concretă a fiecărei cooperative. Noi am îndrumat consiliul agricol, organizațiile de partid, consiliile de conducere, ca împreună cu specialiștii din fiecare unitate să întocmească diferite schițe și proiecte pentru valorificarea cît mai eficientă a condițiilor economico-naturale. Aceste analize profunde și multilaterale au scos în evidență și necesitatea amplasării cît mai raționale a culturilor. Așa de pildă, în nordul raionului, cum ar fi la Izvoarele, Vîrtop, Mărăcine și altele, terenul este accidentat, iar fertilitatea solului nu permite cultivarea cu eficiență a tuturor culturilor. Pe baza studiilor făcute, specialiștii au recomandat și înprecădere floarea-soarelui, grîu, să extindă plantațiile de vie și pomi fructiferi. Comuniștii, cunoscînd bine condițiile de sol, au explicat în adunările generale ale cooperatorilor necesitatea introducerii în planul de producție a acelor culturi care se pretează. Zonarea s-a făcut nu numai la principalele culturi, ci și pe soiuri. Membrii cooperatori din Rast, Negoi, Catane, Bistreț, au introdus soiuri de înaltă productivitate. Așa de pildă, aici se cultivă grîu Bezostaia și Triumph, iar la porumb — dublu hibrizi 405 și 311. Pe baza indicațiilor Comitetului regional de partid noi am îndrumat specialiștii, consiliile de conducere, să organizeze loturi experimentale și demonstrative în toate cooperativele agricole de producție. Aceste loturi au constituit argumente serioase pentru comuniștii din Goicea Mare, Giurgița, Gîngiova, Cerăt în lămurirea cooperatorilor pentru amplasarea culturilor. O deosebită atenție acordăm dezvoltării legumiculturii, sursă importantă de venituri. în raionul nostru s-au creat două bazine legumicole pe o suprafață de 610 ha, care cuprind Goicea Mică, Goicea Mare, Bîrca, Giurgița, Afumați, Cioroiași, Urzicuța și altele. Dar mai avem multe de făcut, mai ales în ceea ce privește îndrumarea membrilor cooperatori de a asigura tot timpul anului piața cu legume și zarzavaturi. Au existat și unele cooperative, care ani de-a rîndul nu obțineau rezultate mulțumitoare. La cooperativa agricolă de producție din Horezu Poienari, multă vreme s-a obținut o slabă producție. Răul provenea de la faptul că unii membri ai consiliului de conducere, brigadieri și șefi de echipe nu erau cei mai competenți. Comuniștii au analizat această problemă și au (Continuare în pag. 3-a). Sondă în producție Brigada condusă de maistrul Vasile Ecobici din cadrul schelei de extracție Țicleni lucrează la sonda 50 S, intrată recent în producție, cu 15 zile înainte de termenul planificat. Lucrărilor pregătitoare li s-a acordat o atenție deosebită, nncit brigada de extracție se poate lăuda cu producția de țiței avînd impurități de numai 1 la sută. La intrarea sondei în producție au contribuit muncitorii petroliști Nazarie Goage, Ion Petrișor, Ion Bălan, Nicolae Văleanu și Nicolae Răgălie. V. PROCOPIE, coresp. în Hobița lui Brâncuși (pag. 2-a). L.D.E.-urile Românești în Polonia (pag. 3-a). Lucrări la „Porțile de Fier“ Cu mult timp înainte de termen și în bune condiții la „Porțile de Fier" a fost terminată stația mică de preparat betoane din cadrul șantierului II porturi. Făcînd parte din complexul de betoane aceasta va asigura materialul necesar turnării fundațiilor la ecluze și la centrala hidroelectrică. Stația intrată recent în funcțiune are o capacitate de 400 metri cubi pe zi. Lucrările la viaducte și tunele, la noi terasamente executate de colectivul întreprinderii de construcții „Porțile de Fier" sunt în continuu avans. .Vedere din portul Tr. Severin, ANUL XXII NR 6664 MARȚI 2 AUGUST 1966 4 PAGINI 25 BANI Expoziție Th. Aman La Muzeul de artă din Craiova s-a deschis expoziția comemorativă de grafică TH. AMAN, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea pictorului. Din lucrările expuse rețin atenția câteva autoportrete, „SCENIC DE ȚARA", „DUPĂ FRAGI", „TARANCA DIN VILCRA", „IDILA RUSTICA", „MUNCITORUL”, „ȚIGANCA” și altele. In documentare Comitetul orășenesc Craiova al P.C.R. a organizat o excursie documentară la unele Întreprinderi și diferite locuri istorice din regiunea noastră și Banat, la care au participat activiști de partid și propagandiști. a Cu acest prilej, participanții audiat diferite expuneri după care au vizitat Castrul Roman, sistemul hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier” și muzeul din Tr. Severin. Apoi, ei au vizitat frumoasa stațiune Herculane și orașul Orșova. mă Centrale I CU Vizita în Danemarca a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România La invitația guvernului Socialiste România, Ion Gheordanez, președintele Consiliughe Maurer, însoțit de ministul de Miniștri al Republicii Jiul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a.c. în secția ringuri a LI.S. „Independența“ — Craiova se cercetează calitatea firului. Promoția de mineri 1966 în bazinul carbonifer Motru, necesitatea de cadre calificate pentru exploatarea zăcămintelor de cărbune este în atenția conducerii Trustului minier Oltenia. în februarie 1966, au absolvit cursurile de mineri un număr de 59 cursanți, care au constituit prima promoție a anului curent în cinstea „Zilei minerului“ vor mai primi diplomă de mineri calificați 111 cursanți, care în prezent susțin examenul de absolvire. Diplomele de mineri calificați vor fi înmînate în cadru festiv de Ziua minerului. De remarcat, că marea majoritate a cursanților au fost recrutați din rîndul muncitorilor necalificați, care și-au exprimat dorința să se califice. De la înființarea primelor cursuri cu calificare și pînă în prezent au fost calificați 1042 mine» la școala din Motru. Local de utilitate publică în comuna Căpreni, raionul Gilort, se află cu lucrările de construcție în plină desfășurare un local de utilitate publică ce va adăposti o brutărie sătească, precum și o baie comunală cu șapte dușuri. Ambele unități, dintre care prima va fi dată în funcțiune în preajma zilei de 23 August, vor aduce contribuție însemnată la ri* odicarea nivelului de trai al locuitorilor. Încă 40 de apartamente La Corabia s-a terminat recent construcția unui nou bloc de locuințe. Avînd patru etaje, noul bloc dispune de 40 apartamente confortabile care, în aceste zile, după racordarea imobilului la rețeaua electrică și de apă, urmează să fie date în folosință oamenilor muncii, implicit a constructorilor viitoarei fabrici de zahăr. BELȘUG Zilele lungi de vară au întotdeauna un specific aparte, indiferent dacă norii acoperă uneori cerul sau dacă ploile repezi întrerup din cînd în cînd urcușul mercurului de la termometru. Au o anume intensitate a momentului, pe care alte anotimpuri nu o reclamă cu aceeași necesitate într-o asemenea perioadă, timpul parcă se precipită, dar are de fiecare dată un singur sens major de materializare : munca. In fabrici, în uzine, pe ogoare, ea capătă cîteva nuanțe în plus față de cele cunoscute, dar mai ales pe ogoare. Cutreierînd pe diverse drumuri ogoarele regiunii, prinzi chiar din graba accentuată a muncii o multitudine de expresii, care in majoritate sunt chintesența rodniciei anului. „Se rup pomii I* — am auzit mereu asemenea expresie, mai ales în nordul regiunii, unde predomină peisajul fructifer. Limbajul rustic care generează asemenea expresii este prin excelență metaforic. De astă dată, am auzit-o din gura inginerului Jean Ciobanu din comuna Timna, raionul Strehaia, obișnuit deobicei cu ori terminologie precisă, tn fond, și înainte pomii produceau. Erau mult prețuiți, fiind la loc de cinste încă din cele mai vechi timpuri. Dar parcă era un anume , arbitrar în creșterea lor : „Aici e pămînt bun Merg pomii“. Sau „N-ai ce face, din piatră seacă apă nu se poate scoate“ erau verdictele date unor pămînturi mai mult sau mai puțin roditoare. Acum, aproape că nu găsești cooperativă agricolă care să im aibă un sector pomicol cu un specific precis de dezvoltare. Dar fără interpus ceva Îndoială că sa intre om și pămînturi, care a dat un nou curs dezvoltării acestei îndeletniciri , efectul științei, conform căreia pămîntul de orice structură se poate modela, poate da ceva. „Cînd am venit aici — spunea inginerul Ciobanu — și am inițiat acțiunea de formare a unui sector pomicol, am fost privit puțin sceptic ! „Fugi de-aici, unde să crescă?, — mi se reproșa. Și totuși, am încercat, i-am îngrijit împreună cu cooperatorii tot timpul, i-am hrănit cu îngrășăminte, i-am stropit la timp pentru a-i apăra de dăunători, dirijîndu-le totodată coroana de creștere. Și acum, pe pantele odinioară priloagă avem 100 ha pomi care își vor trimite un rod greu in venitul cooperativei noastre“. Spicu-i cît altă expresie vrabia I* — O auzită mereu în fugarele interviuri purtate pe „șantierele“ recoltei acestui an. Are vreun rost să spun în cite cooperative am auzit-o și de cite ori m-am convins de fundamentul ei solid. ? Voi aminti doar de cooperativa din Glod, raionul Craiova. Intr-una din zilele campaniei l-am întîlnit pe Ion Grigore, președintele cooperativei, in mijlocul cîmpului de lanuri. Era tare bucuros. „Cum să nu fii ? Producția de grîu depășește media de 2000 kg la ha. Cunosc foarte bine și pămînturile și oamenii acestor locuri, doar sînt de aici. Nu degeaba ii spunea satului Glod. Oamenii însă sînt inimoși de cînd îi știu, dar pămînturile erau parcă din piatră; scoteau prea puțin de pe ele. N-aveau nici cu ce scoate. E, acum cu tractorul, cu combina, cu 150 kg îngrășăminte chimice la ha s-a schimbat situația. Cred că trebuie să schimbăm și numele satului, pentru că nu mai corespunde“. ROMULUS DIACONESCU Însemnări de campanie MAMAIA: Festivalul cîntecului, dansului și portului popular Succesul ansamblului folcloric oltenesc (De la trimisul nostru Adrian Bulga). Duminică seara, pe scena Teatrului de vară din Mamaia, locul unde se desfășoară cele mai importante competiții artistice ale anului, ANSAMBLUL FOLCLORIC DE AMATORI AL REGIUNII OLTENIA A AVUT CINSTEA DE A DESCHIDE MAREA COMPETIȚIE REPUBLICANA : „FESTIVALUL CINTECULUI, DANSULUI ȘI PORTULUI POPULAR“. Tot Oltenia inaugurase sâmbătă seara o autentică paradă a portului popular care, în decorul fermecător pe care îl oferă in aceste zile perla litoralului, a scos mii de oameni pe faleza Mamaiei, ca la o sărbătoare. Transmis în limbile română, engleză, germană și franceză, mesajul celei de-a III-a ediții a Festivalului național de folclor a fost însoțit de un inspirat prolog, în care a evoluat întreg ansamblul chemat în scenă de un pitoresc grup de bulnicari. Privirilor le este greu să cuprindă întreaga revărsare de tinerețe care inundă scena. Ce să reținem mai întîi ? Armonia culorilor și frumusețea motivelor de pe costume, sau grația, impetuosul ritm al dansurilor, inegalabila frumusețe a cîntecelor. Pentru că Oltenia și-a trimis aici, la Mamaia, ceea ce are mai frumos, mai expresiv, mai reprezentativ, iar solii artei sale conturează prin cintec, dans și port, o tulburătoare geografie lirică a regiunii dintre Olt, Dunăre și Paring, — leagăn al faptelor de eroism, făuritoare de istorie și tradiții, iar azi generatoare de energii nebănuite, bogății și frumusețe nouă Ritmul îndrăcit al jocurilor oltenești smulge aplauze la scena deschisă pentru tînăra formație de dansatori a țăranilor cooperatori din Goicea — despre care sunt sigur că vom mai auzi în viitor, ca și despre formația de amatori a cooperativei „Flamura roșie“ Craiova, care a făcut din nou dovada virtuozității și omogenității componenților săi. Mitu Ciobanu, cu prezență scenică mioritică, a făcut deopotrivă — fluierul să plîngă și să chiuie de bucurie, iar Elena Maria a cîntat, făcînd să se audă, așa cum spune balada : „Peste munți cărunți/ — Peste văi mănoase —/ Cîntece frumoase —/ Tot de veselie și de bucurie“. Intrarea în scenă a călușarilor din Osica—Dobrun a fost însoțită de salvele de aplauze ale turiștilor străini — dovadă a celebrității recunoscute pe care și-a cîștigat-o această culme a jocului românesc. Entuziasmul, aplauzele continue de-a lungul întregului spectacol, răsplătesc măiestria interpreților și exprimă adeziunea spectatorilor la frumusețea folclorului nostru. Concludentă este și declarația folcloristului german Franz Leher din Retz, care mi-a mărturisit că: „De-a lungul unei experiențe de studii și drumeție de aproape trei decenii, nu reușesc să găsesc egal în lume cîntecului și dansului românesc atit de variat și bogat, viguros, transmis nealterat prin generații“. Tînăra pereche Marie-Helene, profesoară și Gilles Olives, inginer din St. Denis, Franța, și-a exprimat admirația pentru acest ansamblu care : „Reușește să ne transporte pe meleagurile unei Oltenii pitorești, pe care ne-o !(Continuare în pag. 2-a). Plimbare pe sub podul suspendat din „Parcul poporului" — Craiova. CITADINE N-am căutat nod în papură. Nici acul in carul cu fin n-am încercat să-l găsesc. Faptele ivite intr-o singură zi, insă, mi-au dat ghes să le consemnez, ca fiind intr-un fel imperativele zilei. Așa bunăoară, un cetățean spunea cu o oarecare mâhnire : „Ca la noi la nimenea. Gospodarii orașului, tot fără discernămînt lucrează — La ce vă referiți ?— l-am întrebat. — La ștrandul de lingă stadion. Acum un miez de vară, cind ștrandul cu frumosul său bazin de înot trebuia să geamă de lume, cei de la I.G.O. și I.e.F.S. Craiova s-au gîndit că ar trebui „modernizat’1. Și au procedat ca atare. Da ce n-au făcut-o in primăvară, sau de ce nu-l modernizează după ce trece canicula asta ! — Mai știi, poate că va fi gata in decembrie. ★ Iată alte două aspecte citadine. Primul din Craiova lipsește înghețata „Polar“ sau cea casată. Și cîți cetățeni o caută in aceste zile de vară. Cu un an in urmă înghețata „Polar” o găseai peste tot. Ba mai mult, vinzarea acesteia se prelungise pînă in lunile reci. Acum insă, se pare că înghețata s-a topit înainte de s fi scoasă la vinzare. Vorbind de cel de-al doilea aspect, vom aminti suma de peste 100.000 lei irosită pentru confecționarea unei firme comerciale, care stă amuțită pa blocul cu 156 de apartamente, deasupra magazinului „Lumea copiilor”. Nu. N-avem de loc iluzii optice. Cadrul acela mărginit de tuburi de sticlă, încărcate cu gaze inerte, n-a mai funcționat de un semestru. Se zice că furnizorul (I.R.I.L. Balș) ca și beneficiarul O.C.L. textile-incălțăminte, fiind in litigiu, n-au ajuns la nici o concluzie. Vina s-a dat cînd pe unul, cînd pe altul. Că litigiul s-a încheiat, nu se vede. Firma-i contrazice: E incă in vacantă. Pînă cină ? T. LUCIAN