Inainte, octombrie 1966 (Anul 23, nr. 6715-6739)

1966-10-01 / nr. 6715

I Proletari din toate țările, uniți-vă l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL JIZIUA RE COLIERi Bucurie a muncii împlinite Meleagurile gilortene, a­­tît de atrăgătoare prin ine­ditul lor, au căpătat zilele acestea un aspect sărbăto­resc. Urcînd pînă sus, la muntele stîncos, coborînd apoi in văile unde satele, ascunse după dunga dealu­rilor, abia pot fi zărite, ob­servi, peste tot, în preocu­pările oamenilor un anumit fel de a se manifesta, ei punînd o grijă deosebită în tot ceea ce fac. „Ziua re­coltei", care din acest an va deveni o sărbătoare per­manentă, tradițională a ce­lor ce muncesc pămîntul, se pare că a descătușat un surplus de energii, sporind, totodată, bucuriile celor ca­re se pregătesc s-o sărbă­torească. In timp ce prin comune și sate sute de oameni lu­crau cu un adevărat entu­ziasm tineresc la curățirea șanțurilor, nivelarea dru­murilor, văruitul pomilor, curților și caselor, în bi­rourile cooperativelor agri­cole se întocmeau tot felul de grafice, care vorbesc despre realizările obținute de­ fiecare unitate în par­te, cît și despre perspecti­vele lor de viitor. In chioșcurile care au fost a­­menajate pe locurile unde va avea loc sărbătoarea, au fost deja aduse cele mai diverse produse, din toate sectoarele de activitate. Pe scenele improvizate în aer liber, în sălile de că­min și la casele de cultură din Tg. Cărbunești și Novaci, echipele artistice fac ultimele pregătiri la programele pe care le vor prezenta în fața oamenilor. Văzîndu-i cu altă răbdare repetă fluierașii din Novaci doinele și cîntecele pe care le au în program, îți dai seama că aplauzele celor care vor lua parte la spec­tacolul prezentat de cei de la casa de cultură din Novaci, vor răsplăti din plin munca acestor oameni talentați. Poposind în mij­locul cooperatorilor din Bumbești-Pițic, observi că ei s-au pregătit cu o aten­ție demnă de laudă. „O asemenea sărbătoare, de amploarea acesteia, n-a avut loc niciodată în co­muna noastră. Ținînd sea­ma de acest lucru, noi am pregătit totul așa cum se cuvine. Am amenajat cele două chioșcuri, unde deja au fost aduse tot felul de produse agricole. De ase­menea, am organizat și o expoziție cu costume națio­nale, specifice locurilor noastre. Așa cum ne-am pregătit, credem că „Ziua recoltei“ va fi o zi cu to­tul aparte, ziua aceasta constituind pentru noi un prilej de a face bilanțul muncii noastre. Va fi o zi a bucuriei și entuziasmu­lui" — ne spunea tov. Ion Dobre, președintele coope­rativei agricole din Bum­bești-Pițic. La Tg. Cărbunești — cen­tru de raion — expoziția, unde erau prezentate tot felul de produse de la coo­perativele agricole din Bo­bu, Scoarța, G.A.S. Tg. Cărbunești, cît și­­ produse ale cooperativelor meșteșu­gărești, era gata amenajată, primii vizitatori așteptind cu nerăbdare punerea în vînzare a produselor. Alte două expoziții s-au organi­zat la Novaci și Țicleni, unde cooperatorii din Ben­­gești, Săcelu, Ciocadia, A­­limpești și alte unități a­­gricole făceau ultimele pregătiri, fiecare voind să atragă, în ziua sărbătorii, prin exponatele deosebite care au fost aduse aici, cît mai mulți vizitatori și cum­părători. Peste tot, în satele și co­munele raionului Gilort pregătirile sînt terminate „Ziua recoltei" va constitui nu numai un prilej de tre­cere în revistă a muncii lor de pînă acum, dar și o zi a bucuriei și entuzias­mului, cînd tineri și vîrst­nici se vor prinde în hore, cînd oamenii și pămîntul vor fi în sărbătoare. VIRGIL TATARU PRELUDIUL ROADELOR VIITOARE • Buna chibzuință, nota dominantă a pregătirilor # Pe frontispiciul lucrărilor— calitatea Strîngi cu grijă rodul muncii un an de zile și te pregătești în același timp cu mare atenție pentru a pune baze trainice recoltei viitoare. Acestea sînt dimensiunile actuale ale preocupărilor ță­ranilor cooperatori. Drumu­rile harnicului gospodar se întretaie continuu în aceste zile, căci punctul nodal al activității lui este tot ogo­rul. Pe același drum se în­torc carele împovărate de rodul strîns și tot pe acolo tractorul vine să întoarcă din nou brazda reavănă, arsă de soarele surprinzător de gene­ros al toameni, pregătind lo­caș trainic bobului de grîu, orz, secară, pentru ca acesta să-și desfășoare în liniște pregătirile germinative ulte­rioare. Am surprins cîteva aspec­te din febra acestor pregătiri pe ogoarele raionului Olte­­țu; cooperatori și mecaniza­tori tineri și mai vîrstnici erau cu toții antrenați în marea competiție de pregă­tire a recoltei viitoare. Pe cooperatorii din Bugiulești i-am găsit într-un stadiu a­­vansat. Din planul de 300 ha pregătiseră aproape 230 ha și însămînțaseră în ace­lași timp o suprafață de mai bine de 190 ha. O discuție cu tov. Constantin Drăgănes­­cu, președintele cooperativei agricole, ne-a pus în legă­tură cu cîțiva factori care au dinamizat acțiunea de pregătire a însămînțărilor. „Consider că unul din fac­torii de bază ai acțiunii, — ne spunea dînsul — a fost buna mobilizare a tuturor cooperatorilor, precum și ju­dicioasa lor repartizare pe brigăzi în funcție de impor­tanța lucrărilor. Aici este vorba de o eșalonare în timp. Dacă vrei să ai un furaj bun, firul de porumb trebuie recoltat în anumite ore, mai precis dimineața. Ca urmare, în restul zilei o mare parte din forțe este transferată pentru pregătirea terenului ce va fi însămînțat. De un prețios ajutor ne sînt mecanizatorii de la brigada nr. 1 S.M.T. Bălcești". Principala marcă a acestei brigăzi de tractoare este ti­nerețea. O tinerețe în care maturizarea profesională și-a pus amprenta cu toate prero­gativele. Tinerii brigăzii (pre­ședintele a lăudat mult pe Ion Căplescu, Constantin Di­­cu, Constantin Sanda), sunt pătrunși de importanța lu­crărilor și în virtutea acestui fapt ei și-au organizat mun­ca pe două schimburi, lu­­crînd cu același elan și ziua și noaptea. Cîtv­a timp mai tîrziu, ne-am oprit la sediul cooperativei agricole din Țe­­pești. Peste tot mare anima­ție, în centrul discuțiilor —■ porumbul. Anul acesta au­rul vegetal a trecut de ve­chile dimensiuni, prea strim­te, ale hambarelor, fiind pus cu grijă în arioare. — Cît porumb ați strîns ? — ne adresăm tov. Gheorghi Popa, secretarul comitetului de partid. — Pînă acum am recoltat aproape 300 ha din suprafața totală de 430 ha. Actualul ritm ne permite să anticipăm terminarea acțiunii în cîteva zile. — Dar cu însămînțările cum stați ? — Avem pregătite peste 300 ha și totodată asigurată întreaga cantitate de sămîn­­ță. Dar important este fap­tul că la indicativul calitate, calificativele date pînă în prezent sînt bune. Acest lu­cru ne face să privim cu în­credere recolta viitoare. La Irimești, cooperatorii s-au străduit să aplice și îngrășămîntul necesar unei germinații rodnice. Aici însă ritmul de pregătire era mai lent, deși am primit asigu­rări că însămînțările se vor executa la timp. Preludiul recoltei viitoare prinde contururi viguroase, schițînd grija cooperatorilor pentru a culege cît mai mult din ceea ce pregătesc acum. RADU D. NEGRU PE ALB La C.A.P. Drăgoieni, raionul Gorj,­rea terenului : ?. 5155 se întîrzie elibera­Desen de ZI PAPAZIAN între mecanizatori : „Și azi ne țin în șah !... Să conti­nuăm partida...“. ANUL XXII NR. 6715 SÎMBĂTĂ 1 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI Avansează primei locomotive electrice de 6580 C.P. Locomotiva electrică de 6580 C.P. aflată în fabricație la Uzina „Electroputere" — Craiova a intrat zilele aces­tea într-o fază avansată de montaj, în atelierul construc­ții metalice al fabrici de lo­comotive Diesel-electrice se apropie de sfîrșit execuția instalațiilor pneumatice. O dată încheiată această fază a procesului tehnologic, loco­motiva electrică de 6580 C.P. va intra în faza montajului general al cupeului, toate subansamblele sale metalice fiind la data actuală complet executate. rea Concomitent cu desfășura­ultimelor operații de m­ontare a instalațiilor pneu­matice, în atelierul mai sus amintit a început execuția construcției metalice a altor două locomotive electrice. Pe distanța Craiova — Centrala electrică de termoficare. Șoseaua națională va dubla Au început lucrările de du­blare a șoselei naționale nr. 6 pe distanța Craiova — Cen­trala electrică de termoficare. Intensa circulație a autove­hiculelor de pe acest traseu va fi reglementată, deoarece șoseaua va avea o lățime to­tală de 18 metri din care 14 metri asfalt, cuprinzînd pa­tru benzi. Pe benzile de as­falt exterioare vor circula au­tobuzele și celelalte autove­hicule ce deservesc această zonă industrială a orașului, iar pe benzile interioare vor fi dirijate mijloacele de transport auto în tranzit ale diferitelor instituții, precum și ale turiștilor. Colectivul întreprinderii de construcții-transporturi Craio­va care execută această im­portantă lucrare în valoare totală de 17 milioane lei, o va termina conform planificării, în trimestrul IV al anului viitor. încă din acest an vor fi atacate lucrări în valoare de 2 milioane lei. Combinatul chimic Craio­va : Turnurile de granulare a îngrășăminte­lor azotoase. A VIII-a sesiune a Sfatului popular în zilele de 29 și 30 septem­brie a.c. a avut loc cea de-a VIII-a sesiune a Sfatului popular al regiunii Oltenia. La sesiune au participat depu­­tații în Sfatul popular regio­nal, reprezentanți ai Minis­terului sănătății și prevede­rilor sociale, precum și nu­meroși invitați din rîndul cadrelor medicale, în prezi­diul sesiunii au fost aleși deputații : Constanța Ciontu- Drăghia, Maria Iovan Ber­­becaru, Mircea Oprean, Florea Pîrvulescu, Vasile Cojocaru, Ion Leuștean și Ion Rădulescu. Pe ordinea de zi a sesiunii au figurat­ un raport privind analiza activității desfășurate în regiune pe linia ocrotirii sănătății populației, o infor­mare cu privire la măsurile luate și rezultatele obținute în îndeplinirea hotărîrii adop­tate în sesiunea a VI-a Sfatului popular regional cu­­ privire la activitatea în sec­torul gospodării comunale, precum și două informări a­­supra pregătirii și desfășurării campaniei agricole de toamnă și aprovizionării populației pentru iarnă. Pe marginea materialelor prezentate în sesiune au luat cuvîntul tovarășii : Ion Cetă­­țeanu, Sever Vrăbete, Florea Pîrvulescu, Ion Bîrzu, Ioana Florea, Petre Gigea, Ion To­­mescu, Dumitru Voicu, Ilie Dănescu, Șerban Crețu, Anton Dobrescu, Mihai Arsenie, Ni­­colae Săbău, Dumitru Civică, Ion Parhon, Voicu Dobre și conf. dr. Ion Spînu, inspector general în Ministerul sănătății și prevederilor sociale, în cuvîntul lor, vorbitorii au re­levat preocuparea continuă a organelor de partid și de stat din regiunea Oltenia pentru dezvoltarea bazei tehnico-ma­­teriale a activității medicale și au analizat munca desfășu­rată pe plan profilactico-cura­­tiv și al îmbunătățirii condi­țiilor igienico-sanitare în în­treprinderi, instituții și școli. A reținut în mod deosebit atenția faptul că, datorită mă­surilor luate și imunizării populației prin vaccinuri, au putut fi eradicate în totali­tate numeroase boli care altă­dată făceau adevărate ravagii. Numeroși vorbitori s-au re­ferit la măsurile ce trebuie regional luate in regiune în domeniul ocrotirii sănătății mamei copilului și înlăturării factori­­i­lor care influențează negativ asupra sporului natural al populației. S-a atras atenția, printre altele, asupra faptu­lui că majoritatea caselor de nașteri nu sunt folosite cu efi­­ciență, după cum în materni­tăți nu este totdeauna asi­gurată o asistență medicală de calitate la nașteri, dublată de la un înalt simț de răspun­dere din partea medicilor spe­cialiști. O seamă de deputați și invitați au vorbit etica cadrelor medicale despre și, totdată, și-au exprimat satis­facția față de măsurile adopta­te la consfătuirea cu cadrele medicale organizată recent la C.C. al P.C.R. încheind lucrările, deputata Constanța Ciontu-Drăghia, președintele prezidiului sesiu­nii a apreciat roadele acestor dezbateri și și-a exprimat în­crederea că toate cadrele me­­dico-sanitare din regiune, spri­jinite îndeaproape de sfaturi­le populare și de organizațiile de masă, sub conducerea or­­­ganelor și organizațiilor de partid, vor ridica pe o treaptă calitativ superioară activitatea în domeniul asistenței medi­cale, dînd astfel răspuns prin fapte vii, grijii și prețuirii pe care partidul și statul nostru o acordă lucrătorilor în do­meniul ocrotirii sănătății poporului. Obiectiv din construcție Zilele acestea, constructorii șantierului 602 din Tr. Seve­rin au atacat o nouă lucrare importantă. Este vorba de noul complex — fermă de vaci ce se construiește în a­­propierea orașului Tr. Seve­rin, în cadrul gospodăriei a­­gricole de stat Halînga. Des­tinată pentru aproximativ 1700 capete vaci, ferma va cuprinde, pe lîngă un nu­măr mare de grajduri, un pa­vilion pentru colectarea lap­telui, o maternitate și nume­roase silozuri necesare de­pozitării și conservării fura­jelor. în preajma adunărilor de dări de seamă și alegeri Experiența bună va fi generalizată Avînd loc în condițiile aplicării în viață a planului cincinal, adunările de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid ce se vor desfășura în curînd vor dezbate cu precădere măsurile pentru înfăptuirea hotărârilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Sarcinile mari ce stau și în fața oamenilor muncii din raionul Tr. Severin sunt pe deplin realizabile. Avem o organi­zație raională de partid puternică, ce înmănunchează aproape 5000 de comuniști și este capabilă să mobilizeze pe oamenii muncii la îndeplinirea sarcinilor înscrise în planul cincinal. Evenimentul ce se apropie constituie pentru organizațiile de bază, comitetul raional, un prilej deosebit pentru a a­­naliza ce s-a realizat, cum s-a muncit și, de a stabili noi măsuri pentru ca activitatea de viitor să se desfășoare în bune condiții. Practica ne-a confirmat că numai o temei­nică pregătire a adunărilor de dări de seamă și alegeri asigură dezbateri aprofundate, propuneri valoroase, hotărîri bine chibzuite, baza unei rod­nice activități a comuniștilor. Pentru a arăta importanța bunei pregătiri a adunărilor de dări de seamă și alegeri în activitatea ulterioară a co­muniștilor, mă voi referi la cîteva exemple. Avînd spriji­nul concret al biroului comi­tetului raional de partid, or­ganizațiile de bază de la coo­perativa agricolă din Hinova au reușit să prezinte în adu­nările de alegeri precedente dări de seamă și proiecte de hotărîri bine întocmite. Ele au fost rezultatul muncii unor largi colective, pe care le-au antrenat birourile organiza­țiilor de bază. S-a stat, de ase­menea, de vorbă cu un nu­măr mare de comuniști, cu tovarășii din activul fără de partid și alți membri coope­ratori, cerîndu-li-se părerea asupra posibilităților de dez­voltare a cooperativei și măsurilor prin care s-ar putea a realiza. Pe baza hotărîrilor adoptate, comuniștii au an­trenat masa larga de coope­ratori pentru a traduce în viață sarcinile reieșite din cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. Iată de pildă, membrii cooperatori și-au propus să irige 73 ha, dar munca des­fășurată de organizațiile de bază pe brigăzi a avut ca re­zultat că s-au amenajat pen­tru irigații 107 ha. Organizațiile de bază din cooperativele agricole Izvorăl, Căzănești, Șimian, Izvorul Bîrzii, dînd o atenție deose­bită pregătiri adunărilor de dări de seamă și alegeri, le-au transformat în adevăra­te ședințe de lucru, luînd ho­tărîri care au constituit bază de plecare în activita­­­tea ulterioară. Conducînd în mod competent activitatea economică, putem spune că majoritatea organizațiilor de partid, pe baza hotărîrilor a­­doptate în adunările de dări de seamă și alegeri, au reușit să mobilizeze membrii coopera­tori la îndeplinirea sarcini­lor ce le revin. Producția me­die de grîu la ha pe raion a fost depășită cu 192 kg. Unele cooperative agricole, ca cele din Izvorul, Fîntîna Dom­nească, Izvorul Bîrzii au de­pășit producția la grîu cu 400—600 kg la ha. Sun­tem si­guri că producția de porumb planificată va fi cu mult de­pășită. Ce ne arată această situație ? Acolo unde orga­nizațiile de bază au dat a­­tenția cuvenită pregătirii a­­dunărilor de dări de seamă și alegeri, s-au străduit să tra­ducă în viață hotărîrile luate cu acest prilej, s-au obținut rezultate bune. Ținînd seama de rolul ce-i au aceste adunări în viața comuniștilor, în activitatea lor de viitor, biroul comitetu­lui­ raional și-a întocmit un plan concret de măsuri, res­­pectînd instrucțiunile C.C. al P.C.R. și indicațiile concrete ale Comitetului regional de partid. Noi am organizat in­struirea temeinică a aparatu­lui de partid, la care a parti­cipat un număr însemnat de tovarăși și din rîndul activu­lui de partid. In felul aceste TUDORACHE POPOVICI, prim secretar al Comitetu­lui raional de partid Tr. Severin.­­Continuare in pag. 3-a) Cafea cu... jumări Cafelele sînt de mai multe feluri : turcească, cu filtru, cu și fără caimac, cu și fără frișcă și cafele cu... jumări. Dacă nu m-aș fi dus cu încă doi confrați în ziua de 22 septembrie la bufetul „Doina“ Cra­iova să servim cîte o cafea, poate că­ n-aș fi avut prilejul să aflu că se poate servi și cafea cu jumări. Cînd cafelele ne-au fost servite, mie cel mai norocos, mi s-a adus cafea cu... jumări. Plutea ceva ciudat printre caimac. „Jumăriu — mi-am zis și era gata să comand pâinea necesară. Cu ajutorul con­fraților și al cîtorva scobitori am „pescuit" cele cîteva jumări pe care le-am așezat igienic pe farfurioară, pentru disecție. în urma acestei operații am constatat : a. Jumările nu erau nici de porc, nici de ouă, b. Jumările erau din resturi de plăcintă. c. Nu le-am gustat, fiind decepționați. Am fi dorit să fie jumări în adevăratul sens al cuvîntului. .. Mai tîrziu am constatat că erau jumări de... neglijență, bătute în omleta igienei din bucătăria bufetului. Spre a-mi satisface o curiozitate mi-am făcut acasă o cafea cu jumări. Am constatat că e bună. Dacă cei de la bufetul „DORNA" doresc și ei asemenea rarități îi poftesc la mine acasă. Le-am pre­gătit muștar pentru rău de... cafea. ILIV

Next