Inainte, octombrie 1966 (Anul 23, nr. 6715-6739)
1966-10-01 / nr. 6715
I Proletari din toate țările, uniți-vă l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL JIZIUA RE COLIERi Bucurie a muncii împlinite Meleagurile gilortene, atît de atrăgătoare prin ineditul lor, au căpătat zilele acestea un aspect sărbătoresc. Urcînd pînă sus, la muntele stîncos, coborînd apoi in văile unde satele, ascunse după dunga dealurilor, abia pot fi zărite, observi, peste tot, în preocupările oamenilor un anumit fel de a se manifesta, ei punînd o grijă deosebită în tot ceea ce fac. „Ziua recoltei", care din acest an va deveni o sărbătoare permanentă, tradițională a celor ce muncesc pămîntul, se pare că a descătușat un surplus de energii, sporind, totodată, bucuriile celor care se pregătesc s-o sărbătorească. In timp ce prin comune și sate sute de oameni lucrau cu un adevărat entuziasm tineresc la curățirea șanțurilor, nivelarea drumurilor, văruitul pomilor, curților și caselor, în birourile cooperativelor agricole se întocmeau tot felul de grafice, care vorbesc despre realizările obținute de fiecare unitate în parte, cît și despre perspectivele lor de viitor. In chioșcurile care au fost amenajate pe locurile unde va avea loc sărbătoarea, au fost deja aduse cele mai diverse produse, din toate sectoarele de activitate. Pe scenele improvizate în aer liber, în sălile de cămin și la casele de cultură din Tg. Cărbunești și Novaci, echipele artistice fac ultimele pregătiri la programele pe care le vor prezenta în fața oamenilor. Văzîndu-i cu altă răbdare repetă fluierașii din Novaci doinele și cîntecele pe care le au în program, îți dai seama că aplauzele celor care vor lua parte la spectacolul prezentat de cei de la casa de cultură din Novaci, vor răsplăti din plin munca acestor oameni talentați. Poposind în mijlocul cooperatorilor din Bumbești-Pițic, observi că ei s-au pregătit cu o atenție demnă de laudă. „O asemenea sărbătoare, de amploarea acesteia, n-a avut loc niciodată în comuna noastră. Ținînd seama de acest lucru, noi am pregătit totul așa cum se cuvine. Am amenajat cele două chioșcuri, unde deja au fost aduse tot felul de produse agricole. De asemenea, am organizat și o expoziție cu costume naționale, specifice locurilor noastre. Așa cum ne-am pregătit, credem că „Ziua recoltei“ va fi o zi cu totul aparte, ziua aceasta constituind pentru noi un prilej de a face bilanțul muncii noastre. Va fi o zi a bucuriei și entuziasmului" — ne spunea tov. Ion Dobre, președintele cooperativei agricole din Bumbești-Pițic. La Tg. Cărbunești — centru de raion — expoziția, unde erau prezentate tot felul de produse de la cooperativele agricole din Bobu, Scoarța, G.A.S. Tg. Cărbunești, cît și produse ale cooperativelor meșteșugărești, era gata amenajată, primii vizitatori așteptind cu nerăbdare punerea în vînzare a produselor. Alte două expoziții s-au organizat la Novaci și Țicleni, unde cooperatorii din Bengești, Săcelu, Ciocadia, Alimpești și alte unități agricole făceau ultimele pregătiri, fiecare voind să atragă, în ziua sărbătorii, prin exponatele deosebite care au fost aduse aici, cît mai mulți vizitatori și cumpărători. Peste tot, în satele și comunele raionului Gilort pregătirile sînt terminate „Ziua recoltei" va constitui nu numai un prilej de trecere în revistă a muncii lor de pînă acum, dar și o zi a bucuriei și entuziasmului, cînd tineri și vîrstnici se vor prinde în hore, cînd oamenii și pămîntul vor fi în sărbătoare. VIRGIL TATARU PRELUDIUL ROADELOR VIITOARE • Buna chibzuință, nota dominantă a pregătirilor # Pe frontispiciul lucrărilor— calitatea Strîngi cu grijă rodul muncii un an de zile și te pregătești în același timp cu mare atenție pentru a pune baze trainice recoltei viitoare. Acestea sînt dimensiunile actuale ale preocupărilor țăranilor cooperatori. Drumurile harnicului gospodar se întretaie continuu în aceste zile, căci punctul nodal al activității lui este tot ogorul. Pe același drum se întorc carele împovărate de rodul strîns și tot pe acolo tractorul vine să întoarcă din nou brazda reavănă, arsă de soarele surprinzător de generos al toameni, pregătind locaș trainic bobului de grîu, orz, secară, pentru ca acesta să-și desfășoare în liniște pregătirile germinative ulterioare. Am surprins cîteva aspecte din febra acestor pregătiri pe ogoarele raionului Oltețu; cooperatori și mecanizatori tineri și mai vîrstnici erau cu toții antrenați în marea competiție de pregătire a recoltei viitoare. Pe cooperatorii din Bugiulești i-am găsit într-un stadiu avansat. Din planul de 300 ha pregătiseră aproape 230 ha și însămînțaseră în același timp o suprafață de mai bine de 190 ha. O discuție cu tov. Constantin Drăgănescu, președintele cooperativei agricole, ne-a pus în legătură cu cîțiva factori care au dinamizat acțiunea de pregătire a însămînțărilor. „Consider că unul din factorii de bază ai acțiunii, — ne spunea dînsul — a fost buna mobilizare a tuturor cooperatorilor, precum și judicioasa lor repartizare pe brigăzi în funcție de importanța lucrărilor. Aici este vorba de o eșalonare în timp. Dacă vrei să ai un furaj bun, firul de porumb trebuie recoltat în anumite ore, mai precis dimineața. Ca urmare, în restul zilei o mare parte din forțe este transferată pentru pregătirea terenului ce va fi însămînțat. De un prețios ajutor ne sînt mecanizatorii de la brigada nr. 1 S.M.T. Bălcești". Principala marcă a acestei brigăzi de tractoare este tinerețea. O tinerețe în care maturizarea profesională și-a pus amprenta cu toate prerogativele. Tinerii brigăzii (președintele a lăudat mult pe Ion Căplescu, Constantin Dicu, Constantin Sanda), sunt pătrunși de importanța lucrărilor și în virtutea acestui fapt ei și-au organizat munca pe două schimburi, lucrînd cu același elan și ziua și noaptea. Cîtva timp mai tîrziu, ne-am oprit la sediul cooperativei agricole din Țepești. Peste tot mare animație, în centrul discuțiilor —■ porumbul. Anul acesta aurul vegetal a trecut de vechile dimensiuni, prea strimte, ale hambarelor, fiind pus cu grijă în arioare. — Cît porumb ați strîns ? — ne adresăm tov. Gheorghi Popa, secretarul comitetului de partid. — Pînă acum am recoltat aproape 300 ha din suprafața totală de 430 ha. Actualul ritm ne permite să anticipăm terminarea acțiunii în cîteva zile. — Dar cu însămînțările cum stați ? — Avem pregătite peste 300 ha și totodată asigurată întreaga cantitate de sămînță. Dar important este faptul că la indicativul calitate, calificativele date pînă în prezent sînt bune. Acest lucru ne face să privim cu încredere recolta viitoare. La Irimești, cooperatorii s-au străduit să aplice și îngrășămîntul necesar unei germinații rodnice. Aici însă ritmul de pregătire era mai lent, deși am primit asigurări că însămînțările se vor executa la timp. Preludiul recoltei viitoare prinde contururi viguroase, schițînd grija cooperatorilor pentru a culege cît mai mult din ceea ce pregătesc acum. RADU D. NEGRU PE ALB La C.A.P. Drăgoieni, raionul Gorj,rea terenului : ?. 5155 se întîrzie eliberaDesen de ZI PAPAZIAN între mecanizatori : „Și azi ne țin în șah !... Să continuăm partida...“. ANUL XXII NR. 6715 SÎMBĂTĂ 1 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI Avansează primei locomotive electrice de 6580 C.P. Locomotiva electrică de 6580 C.P. aflată în fabricație la Uzina „Electroputere" — Craiova a intrat zilele acestea într-o fază avansată de montaj, în atelierul construcții metalice al fabrici de locomotive Diesel-electrice se apropie de sfîrșit execuția instalațiilor pneumatice. O dată încheiată această fază a procesului tehnologic, locomotiva electrică de 6580 C.P. va intra în faza montajului general al cupeului, toate subansamblele sale metalice fiind la data actuală complet executate. rea Concomitent cu desfășuraultimelor operații de montare a instalațiilor pneumatice, în atelierul mai sus amintit a început execuția construcției metalice a altor două locomotive electrice. Pe distanța Craiova — Centrala electrică de termoficare. Șoseaua națională va dubla Au început lucrările de dublare a șoselei naționale nr. 6 pe distanța Craiova — Centrala electrică de termoficare. Intensa circulație a autovehiculelor de pe acest traseu va fi reglementată, deoarece șoseaua va avea o lățime totală de 18 metri din care 14 metri asfalt, cuprinzînd patru benzi. Pe benzile de asfalt exterioare vor circula autobuzele și celelalte autovehicule ce deservesc această zonă industrială a orașului, iar pe benzile interioare vor fi dirijate mijloacele de transport auto în tranzit ale diferitelor instituții, precum și ale turiștilor. Colectivul întreprinderii de construcții-transporturi Craiova care execută această importantă lucrare în valoare totală de 17 milioane lei, o va termina conform planificării, în trimestrul IV al anului viitor. încă din acest an vor fi atacate lucrări în valoare de 2 milioane lei. Combinatul chimic Craiova : Turnurile de granulare a îngrășămintelor azotoase. A VIII-a sesiune a Sfatului popular în zilele de 29 și 30 septembrie a.c. a avut loc cea de-a VIII-a sesiune a Sfatului popular al regiunii Oltenia. La sesiune au participat deputații în Sfatul popular regional, reprezentanți ai Ministerului sănătății și prevederilor sociale, precum și numeroși invitați din rîndul cadrelor medicale, în prezidiul sesiunii au fost aleși deputații : Constanța Ciontu- Drăghia, Maria Iovan Berbecaru, Mircea Oprean, Florea Pîrvulescu, Vasile Cojocaru, Ion Leuștean și Ion Rădulescu. Pe ordinea de zi a sesiunii au figurat un raport privind analiza activității desfășurate în regiune pe linia ocrotirii sănătății populației, o informare cu privire la măsurile luate și rezultatele obținute în îndeplinirea hotărîrii adoptate în sesiunea a VI-a Sfatului popular regional cu privire la activitatea în sectorul gospodării comunale, precum și două informări asupra pregătirii și desfășurării campaniei agricole de toamnă și aprovizionării populației pentru iarnă. Pe marginea materialelor prezentate în sesiune au luat cuvîntul tovarășii : Ion Cetățeanu, Sever Vrăbete, Florea Pîrvulescu, Ion Bîrzu, Ioana Florea, Petre Gigea, Ion Tomescu, Dumitru Voicu, Ilie Dănescu, Șerban Crețu, Anton Dobrescu, Mihai Arsenie, Nicolae Săbău, Dumitru Civică, Ion Parhon, Voicu Dobre și conf. dr. Ion Spînu, inspector general în Ministerul sănătății și prevederilor sociale, în cuvîntul lor, vorbitorii au relevat preocuparea continuă a organelor de partid și de stat din regiunea Oltenia pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a activității medicale și au analizat munca desfășurată pe plan profilactico-curativ și al îmbunătățirii condițiilor igienico-sanitare în întreprinderi, instituții și școli. A reținut în mod deosebit atenția faptul că, datorită măsurilor luate și imunizării populației prin vaccinuri, au putut fi eradicate în totalitate numeroase boli care altădată făceau adevărate ravagii. Numeroși vorbitori s-au referit la măsurile ce trebuie regional luate in regiune în domeniul ocrotirii sănătății mamei copilului și înlăturării factoriilor care influențează negativ asupra sporului natural al populației. S-a atras atenția, printre altele, asupra faptului că majoritatea caselor de nașteri nu sunt folosite cu eficiență, după cum în maternități nu este totdeauna asigurată o asistență medicală de calitate la nașteri, dublată de la un înalt simț de răspundere din partea medicilor specialiști. O seamă de deputați și invitați au vorbit etica cadrelor medicale despre și, totdată, și-au exprimat satisfacția față de măsurile adoptate la consfătuirea cu cadrele medicale organizată recent la C.C. al P.C.R. încheind lucrările, deputata Constanța Ciontu-Drăghia, președintele prezidiului sesiunii a apreciat roadele acestor dezbateri și și-a exprimat încrederea că toate cadrele medico-sanitare din regiune, sprijinite îndeaproape de sfaturile populare și de organizațiile de masă, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, vor ridica pe o treaptă calitativ superioară activitatea în domeniul asistenței medicale, dînd astfel răspuns prin fapte vii, grijii și prețuirii pe care partidul și statul nostru o acordă lucrătorilor în domeniul ocrotirii sănătății poporului. Obiectiv din construcție Zilele acestea, constructorii șantierului 602 din Tr. Severin au atacat o nouă lucrare importantă. Este vorba de noul complex — fermă de vaci ce se construiește în apropierea orașului Tr. Severin, în cadrul gospodăriei agricole de stat Halînga. Destinată pentru aproximativ 1700 capete vaci, ferma va cuprinde, pe lîngă un număr mare de grajduri, un pavilion pentru colectarea laptelui, o maternitate și numeroase silozuri necesare depozitării și conservării furajelor. în preajma adunărilor de dări de seamă și alegeri Experiența bună va fi generalizată Avînd loc în condițiile aplicării în viață a planului cincinal, adunările de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid ce se vor desfășura în curînd vor dezbate cu precădere măsurile pentru înfăptuirea hotărârilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Sarcinile mari ce stau și în fața oamenilor muncii din raionul Tr. Severin sunt pe deplin realizabile. Avem o organizație raională de partid puternică, ce înmănunchează aproape 5000 de comuniști și este capabilă să mobilizeze pe oamenii muncii la îndeplinirea sarcinilor înscrise în planul cincinal. Evenimentul ce se apropie constituie pentru organizațiile de bază, comitetul raional, un prilej deosebit pentru a analiza ce s-a realizat, cum s-a muncit și, de a stabili noi măsuri pentru ca activitatea de viitor să se desfășoare în bune condiții. Practica ne-a confirmat că numai o temeinică pregătire a adunărilor de dări de seamă și alegeri asigură dezbateri aprofundate, propuneri valoroase, hotărîri bine chibzuite, baza unei rodnice activități a comuniștilor. Pentru a arăta importanța bunei pregătiri a adunărilor de dări de seamă și alegeri în activitatea ulterioară a comuniștilor, mă voi referi la cîteva exemple. Avînd sprijinul concret al biroului comitetului raional de partid, organizațiile de bază de la cooperativa agricolă din Hinova au reușit să prezinte în adunările de alegeri precedente dări de seamă și proiecte de hotărîri bine întocmite. Ele au fost rezultatul muncii unor largi colective, pe care le-au antrenat birourile organizațiilor de bază. S-a stat, de asemenea, de vorbă cu un număr mare de comuniști, cu tovarășii din activul fără de partid și alți membri cooperatori, cerîndu-li-se părerea asupra posibilităților de dezvoltare a cooperativei și măsurilor prin care s-ar putea a realiza. Pe baza hotărîrilor adoptate, comuniștii au antrenat masa larga de cooperatori pentru a traduce în viață sarcinile reieșite din cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. Iată de pildă, membrii cooperatori și-au propus să irige 73 ha, dar munca desfășurată de organizațiile de bază pe brigăzi a avut ca rezultat că s-au amenajat pentru irigații 107 ha. Organizațiile de bază din cooperativele agricole Izvorăl, Căzănești, Șimian, Izvorul Bîrzii, dînd o atenție deosebită pregătiri adunărilor de dări de seamă și alegeri, le-au transformat în adevărate ședințe de lucru, luînd hotărîri care au constituit bază de plecare în activitatea ulterioară. Conducînd în mod competent activitatea economică, putem spune că majoritatea organizațiilor de partid, pe baza hotărîrilor adoptate în adunările de dări de seamă și alegeri, au reușit să mobilizeze membrii cooperatori la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Producția medie de grîu la ha pe raion a fost depășită cu 192 kg. Unele cooperative agricole, ca cele din Izvorul, Fîntîna Domnească, Izvorul Bîrzii au depășit producția la grîu cu 400—600 kg la ha. Suntem siguri că producția de porumb planificată va fi cu mult depășită. Ce ne arată această situație ? Acolo unde organizațiile de bază au dat atenția cuvenită pregătirii adunărilor de dări de seamă și alegeri, s-au străduit să traducă în viață hotărîrile luate cu acest prilej, s-au obținut rezultate bune. Ținînd seama de rolul ce-i au aceste adunări în viața comuniștilor, în activitatea lor de viitor, biroul comitetului raional și-a întocmit un plan concret de măsuri, respectînd instrucțiunile C.C. al P.C.R. și indicațiile concrete ale Comitetului regional de partid. Noi am organizat instruirea temeinică a aparatului de partid, la care a participat un număr însemnat de tovarăși și din rîndul activului de partid. In felul aceste TUDORACHE POPOVICI, prim secretar al Comitetului raional de partid Tr. Severin.Continuare in pag. 3-a) Cafea cu... jumări Cafelele sînt de mai multe feluri : turcească, cu filtru, cu și fără caimac, cu și fără frișcă și cafele cu... jumări. Dacă nu m-aș fi dus cu încă doi confrați în ziua de 22 septembrie la bufetul „Doina“ Craiova să servim cîte o cafea, poate că n-aș fi avut prilejul să aflu că se poate servi și cafea cu jumări. Cînd cafelele ne-au fost servite, mie cel mai norocos, mi s-a adus cafea cu... jumări. Plutea ceva ciudat printre caimac. „Jumăriu — mi-am zis și era gata să comand pâinea necesară. Cu ajutorul confraților și al cîtorva scobitori am „pescuit" cele cîteva jumări pe care le-am așezat igienic pe farfurioară, pentru disecție. în urma acestei operații am constatat : a. Jumările nu erau nici de porc, nici de ouă, b. Jumările erau din resturi de plăcintă. c. Nu le-am gustat, fiind decepționați. Am fi dorit să fie jumări în adevăratul sens al cuvîntului. .. Mai tîrziu am constatat că erau jumări de... neglijență, bătute în omleta igienei din bucătăria bufetului. Spre a-mi satisface o curiozitate mi-am făcut acasă o cafea cu jumări. Am constatat că e bună. Dacă cei de la bufetul „DORNA" doresc și ei asemenea rarități îi poftesc la mine acasă. Le-am pregătit muștar pentru rău de... cafea. ILIV