Inainte, noiembrie 1966 (Anul 23, nr. 6741-6766)

1966-11-01 / nr. 6741

La cea de-a 5-a sondă de mare adîncime • în regiunea Oltenia a început zilele acestea fo­rajul unei noi sonde de 6000 metri • Tobajul coloanelor proiectate pentru sonda respectivă reprezintă in final 887.000 kg. metal. Zilele acestea, sondorii în­treprinderii de foraj Craiova au început lucrările de foraj la cea de a 5-a sondă de mare adîncime. Este vorba de son­da nr. 911. După sondele 901 Țicleni, săpată la peste 6000 metri, 902 B., 6 B., 919 Ză­­treni, sonda încredințată son­dorilor craioveni va aduce o nouă contribuție la studierea geologică a unor structuri po­sibil petroliere în regiunea Oltenia. Instalația de foraj de fabri­cație românească este de tipul 4 DH. Ea a fost montată de către echipa de tur­iști a tov. Gheorghe Radu și cea a m­on­­tatorilor din brigada comu­nistului Ion Ilina. Lucrările de foraj au fost încredințate unui colectiv des­toinic de sondori în frunte cu inginerul Vasile Ionescu. în brigadă mai lucrează maiștrii de foraj Constantin Marian, Ion Pantazi și alții. Forajul pentru tubarea primei coloane de 2 1 1/2 țoli a început cu o sapă tip coadă de pește avînd diametrul de 700 mm. La ora actuală talpa atinsă este de circa 200 metri. Tubajul coloanelor proiec­tate pentru sonda respectivă reprezintă circa 887.000 kg. metal. Ing. GHEORGHE FLOREA, întreprinderea de foraj Craiova Biblioteca Centr­ala­i Regională 1 Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL O concluzie unanimă: „Firul este de cea mai bună calitate“ „Independența“ — Craiova). (Instantaneu la I.I.S. Pensionare indiferent de vîrstă pentru angajații cu continuitate mare Din numeroasele avantaje pe care le aduce noul pro­iect al pensiilor, rețin in mod deosebit pe acelea re­feritoare la continuitatea în aceeași întreprindere și in legătură cu vechimea în muncă, pe care le apreciez ca foarte bine-venite pentru că ele răsplătesc strădania salariaților cu activitate în­delungată în producție. Pentru a da un caracter și mai pronunțat stimulator a­­cestor prevederi, aș propune să se introducă in proiect un paragraf care să dea drep­tul de pensionare, la cerere, acelor angajați care, indife­rent de vîrstă, au o conti­nuitate în aceeași unitate de 35 ani bărbații și 30 ani femeile. DUMITRU IANCU mecanic utilaje C.E.T. Craiova ANUL XXII NR 6741 MARȚI 1 NOIEMBRIE 1966 Ședința Consiliului regional al Organizației pionierilor in cursul zilei de ieri a avut loc la Craiova o ședință de lucru a Consiliului regional al Organiza­ției pionierilor. Tov, prof. Constantin Tudor, președintele Consiliului regional, a prezentat o dare de seamă a activității consiliului de la înfiin­țare și pînă in prezent. Planul de muncă al activității de viitor fost prezentat de tov. prof. Paul­a Dușcă, vicepreședinte al Consiliu­lui regional. In discuțiile purtate pe margi­nea celor două materiale, vorbito­rii au făcut propuneri prețioase în completarea planului de mun­că. In cadrul ședinței, au fost de­semnate și comisiile pe probleme ale Consiliului regional al Orga­nizației pionierilor. L­A T­G. N I­u Mecanisme care măresc... numărul mediu scriptic O poveste veche, lipsa pieselor de schimb De unde pornește lanțul slăbiciunilor. In primele nouă luni ale a­­nului, întreprinderea forestie­ră Tg. Jiu nu și-a realizat sar­cinile la principalii indicatori de plan : producția globală, producția marfă, productivita­tea muncii, prețul de cost... Cauza principală care a dus la aceste nerealizări este — greșit considerată de între­prindere — lipsa de muncitori. Deci, insuficiența forței de muncă este numai o cauză a­­parentă. Nefolosirea mecanis­melor își spune cuvîntul în nerealizarea planului de pro­ducție. Numai cîteva exemple sînt suficiente spre a demon­stra afirmația : la fierăstraiele mecanice nu s-a realizat sar­cina planificată cu 58.087 mc echivalenți.Restanțe mari sînt înregistrate și la celelalte uti­laje. La funiculare de pildă, planul nu s-a realizat cu 54.593 tone kilometri, la trac­toare cu 13.947 tone kilometri. De reținut este că la nici o categorie de utilaje, de la în­ceputul anului și pînă în pre­zent nu s-au îndeplinit indica­torii planificați. Un încărcător I.M.B. stă nefolosit în depozi­tul Preajba. De la începutul anului și pînă acum, acesta a încărcat exact 16 metri cubi, producție care revine doar la cîteva minute de funcționare. Aceeași soartă o au cositoarele mecanice din cele două depo­zite, care stagnează de luni de zile, deoarece nu este or­ganizată aprovizionarea de la pădure cu lobde alese din sor­­tul-lemn de foc. Alegerea a­­cestora nu se face nici măcar în depozit. Din cele 72 fierăstraie me­canice planificate, au lucrat numai 45, din 38 funiculare au lucrat 19, iar din 27 trac­toare au lucrat numai 21. Restul au stat perioade înde­lungate, din diferite motive. Și motivele, în cazul meca­nismelor, sunt o poveste ve­che : lipsa pieselor de schimb. Fierăstraiele achiziționate din import n-au fost luate cu pie­sele de schimb necesare. Toate cele enumerate mai sus au fost aduse și înregistrate ca exis­tente. Dar planul de dotație cu utilaje corespunzător pla­nului de producție repartizat era și mai mare. Din 46 fie­răstraie prevăzute a intra în dotație s-au primit în trimes­trele II și III doar 30, deși în această perioadă au fost ca­sate peste 40. Restul vor fi a­­duse la sfîrșitul anului, dar ele contează ca fiind în producție. Toate aceste deficiențe de organizare interioară a între­prinderii și altele cauzate de forurile tutelare au pus în de­rută procesul tehnologic. CALUGARU Ing. C. (Continuare în pag. 3-a) Schimb de problemele In zilele de 29 și 30 octombrie a.c., din inițiativa comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al re­giunii Oltenia a avut loc în ra­ionul Caracal un interesant schimb de experiență pe tema sistemati­zării comunelor și satelor și res­pectarea disciplinei in construc­ții. In cadrul analizei făcute cu acest prilej, șefii serviciilor de arhitectură și sistematizare de la raioanele Caracal, Balș și orașul regional Tg. Jiu au prezentat ra­poarte privind preocuparea sfa­turilor populare pentru continua sistematizare a satelor și crește­rea aspectului urbanistic al aces­tora, după care au urmat discu­ții și propuneri pentru îmbunătă­țirea activității în acest domeniu. In încheierea dezbaterilor, tov. Ion Peștișanu, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional, a subliniat sarci­nile ce revin sfaturilor populare și aparatului de specialitate al acestora privind sistematizarea comunelor și satelor din regiune. Cu prilejul schimbului de ex­periență, participanții au vizitat comuna Băbiciu — fruntașă pe regiune în acest an, comunele Gostavăț și Bucinișu, precum și cooperativa agricolă din Amără­­știi de Jos, luind cunoștință de construcțiile executate și rezul­tatele obținute in aceste locali­tăți pe linia gospodăririi și siste­matizării lor, experiență în sistematizării rurale f In legătură cu condițiile activității neîntrerupte Proiectul noii legislații a pensiilor acordă în mod just o importanță deosebită conti­nuității în muncă a angaja­ților. Aceasta va duce fără îndoială la stabilitatea ca­drelor și implicit la un randament mai bun al fie­căruia la locul său de mun­că, prin perfecționarea pre­gătirii profesionale. Doresc să fac o propunere în legătură cu condițiile ac­tivității neîntrerupte în muncă, stabilite VII din proiect, la capitolul Sunt foarte numeroase situațiile în care salariați plecați pentru satis­facerea serviciului militar — la terminarea acestuia — nu s-au mai reangajat, ci au intrat la cursurile de zi ale facultăților pentru a-și con­tinua studiile. Propun ca in asemenea situații să se consi­dere perioada stagiului mili­tar ca vechime în muncă, renunțîndu-se la condiția că „angajatul trebuie să se re­încadreze în muncă în ter­men de cel mult 90 zile“. economist-GraiovaL ILIE GHEORGHIU 4 PAGINI 25 BANI Vizitele primului ministru iranian Amir Abbas Hoveida la Cluj CLUJ 31. — De la trimișii speciali, M. Moarcăș și N. Po­­povici, în continuarea vizitei pe care o fac prin țară, pri­mul ministru al Iranului, A­­mir Abbas Hoveida, și soția, împreună cu persoanele care îi însoțesc au sosit luni dimi­neața la Cluj, în gara orașului, oaspeții au fost salutați cordial de preșe­dintele Sfatului popular re­gional Cluj, Clement Rusu, de președintele Sfatului popular orășenesc, Gh. Lăpădean, și alte persoane oficiale locale. In cursul dimineții a avut loc în aula Universității „Ba­­beș-Bolyai" solemnitatea con­feririi titlului de Doctor Ho­noris Causa al universității clujene premierului Amir Ab­­bas Horeida. La ceremonie au luat parte acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului aface­rilor externe, acad. Șerban Ți­­țeica, vicepreședinte al Acade­miei, membrii consiliului ști­ințific al universității, decani, profesori universitari și alți membri ai corpului didactic, studenți, reprezentanți ai pre­sei. Au participat, de aseme­nea, persoanele oficiale care însoțesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul ira­nian, acad. C. Daicoviciu, rec­torul Universității „Babeș- Bolyai" a relevat personalita­tea omului de stat iranian, că­ruia consiliul științific al a­­cestui important for de învă­­țămînt superior al țării noas­tre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Fa­cultății de drept din Cluj, a prezentat apoi raportul consi­liului, în care este evidențiată activitatea multilaterală des­fășurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat și spe­cialist în științe economice și politice, precum și contribuția sa deosebită la dezvoltarea bunelor relații dintre România și Iran. In aplauzele asistenței, rec­torul universității­ clujene a înmînat oaspetelui documen­tul care atestă înaltul titlu u­­niversitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Horeida, care a făcut o expunere urmărită cu aten­ție de cei prezenți. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Uni­versității din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sunt deplin conști­ent de importanța titlului pe care ați binevoit să mi-l a­­cordați și îl voi purta cu mul­tă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu cît prin mine ați vrut, desigur, să cinstiți Ira­nul și poporul său. In conti­nuare, primul ministru Ho­veida a relevat tradițiile și prosperitatea universității clu­jene și a numeroaselor insti­tute superioare de învățămînt din localitate. Apoi, șeful guvernului ira­nian a subliniat că astăzi, mai mult ca oricând, educația a­­pare ca o cheie de boltă a pro­gresului și a înțelegerii între popoare, în zilele noastre, a spus oaspetele, nu mai este per­mis de a ignora acest adevăr primordial că cea mai bună și singura șansă pentru un popor ca să se dez­volte și­ o trage din el însuși. Inițiativa, dinamismul și in­tr-o mare măsură succesul tu­turor experiențelor naționale apar ca legate nu de imitarea precedentelor străine, ci de construcția modelelor proprii, care țin seama de condițiile și de aspirațiile comunității na­ționale. In acest sens, vorbi­torul a subliniat că, după pă­­ rerea sa, un principiu esen­ țial care stă la baza dreptu­lui modern este dreptul po­poarelor de a dispune de ele însele. Oaspetele a arătat apoi că țara sa a pornit spre o dez­voltare economică și socială rapidă, în baza unor planuri potrivite condițiilor și nevoi­lor poporului iranian. Diversitatea sistemelor na­ționale nu împiedică deloc co­laborarea între țări, a spus oaspetele în continuarea cu­vântării sale. Dimpotrivă, ea cheamă la această colaborare intr-un mod cît se poate de urgent. Problema păcii și re­lațiilor armonioase între po­poare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabilind relații strînse de colaborare, țările, oricare ar fi calea pe care au ales-o pe plan intern, ajută la dezvoltarea lor reciprocă și la realizarea unei comunități internaționale armonioase. Co­laborarea internațională este consecința însăși a indepen­denței și inițiativei naționale. In încheiere, oaspetele și-a exprimat încă o dată întreaga recunoștință pentru titlul a­­cordat. După ceremonie, premierul iranian s-a întreținut cordial cu conducătorii instituțiilor de învățămînt superior din Cluj. La amiază, rectorul Univer­sității „Babeș-Bolyai“ a ofe­rit un dejun în onoarea Doc­torului Honoris Causa al uni­versității clujene, Amir Abbas Hoveida, în timpul dejunului, acad. C. Daicoviciu și premi­erul Hoveida au rostit toas­turi. In cursul după-amiezii, oas­peții iranieni au făcut o vizită cu mașinile prin Cluj, po­posind la Grădina botanică, la unele din căminele complexu­­lui studențesc și la Sala spor­turilor. Numeroși locuitori ai orașului au făcut oaspeților o caldă manifestație de simpa­tie. Seara, primul ministru al Iranului și persoanele care îl însoțesc au plecat cu trenul special spre București. (Agerpres) n în loc de... „Poftă . O veche cunoștință, aliată cu treburi de serviciu prin Tr. Severin, îmi spunea mai deunăzi cu amărăciune : — De ce-o fi atlta distonan­tă intre curățenia ca oglinda a orașului acesta și deservi­rea care lasă de dorit în unele unități de alimentație publică? — Ți s-o fî părut. Poate că ești prea Indispus azi — am încercat să-l conving. — Crezi că spun baliverne? Ce-mi văd ochii... dar mai bine vino cu mine la cantina sfatului popular. ...Iată-ne in localul amintit. E ora prînzului. Cantina, ar­hiplină. Proasta gospodărire se observă peste tot. Ca să fiul, să fim dotați cu cele intri în posesia felurilor de necesare, dar in zadar“, mâncare trebuie să stai de trei s-ar putea ca, în parte, omul ori la... cind , o dată pentru să aibă dreptate. Dar se spune obținerea bonului, a doua că, in urmă cu cîțiva ani, era oară la ghișeul bucătăriei și un alt responsabil, mai echib­a treia oară să duci tava îna­­zuit în vorbe și fapte. Făcea pol (uneori n-ai unde s-o pui orice era posibil pentru ca decit.... jos !). Și după atîta treaba să meargă bine. Can­osteneală, constați că meniul tina se bucura de renume, este destul de........subțire”. Acum insă e pe cale de a-1 Bruma de apetit ce ți-a mai pierde de tot... rămas se spulberă cînd iți l-am și dat dreptate cu­­atunci privirea în bucătărie, noștinței mele, dar m-a între­ Responsabilul cantinei, Iulian rupt brusc : „Stai, stai, nu Rogobete, te năpădește fiu cu­ te grăbi. Treci numai din vintele : „Astea-s condițiile, curiozitate și pe la bufetele tovarășe ! De nenumărate ori T.A.P.L.-ului. Ospătarii te cer­­am cerut să se lărgească spa­­rese cu chifle direct din sacul de... cinci bănicioare (restaurantul „Pieței"­, sau îți dau mîncare gata preparată din stocul... tampon prisosit cu o zi-două în urmă (bufe­tul „Expres“). Dacă pretinzi o scobitoare sau un șervețel, responsabilul restaurantului „Pieței", Nicolae Giurumescu, te întimpină cu... cuvinte jig­nitoare". Se vede treaba că amicul meu era bine documentat. Ar­gumentele sale își trăgeau seva din anumite anomalii regreta­bile, întâlnite în realitatea cotidiană a frumosului oraș de la Dunăre. AUREL POPESCU fn REGIUNEA NOASTRĂ I­nsămînțările apropie de sfîrșit !! Toate G.A.S. din cele patru trusturi și patru raioane au terminat semănatul griului și secarei O Raionul Strehaia, ultimul la semănat. Pînă la data de 30 octombrie a.c., în regiu­nea noastră se însămînțase 92 la sută din suprafața destinată griului și seca­rei. Ca urmare a intensi­ficării eforturilor în folo­sirea cît mai chibzuită a tuturor forțelor și mijloa­celor, lucrătorii gospodă­riilor agricole de stat din toate cele patru trusturi — Băilești, Craiova, Ca­racal, Tr. Severin — au terminat semănatul griului și secarei, în întregime a fost realizat planul însă­­mînțărilor de toamnă și în raioanele Băilești, Co­rabia,­­Calafat, Caracal, care dețin cele mai mari suprafețe arabile din re­giune. Ținînd seama că ne a­­flăm la începutul lunii noiembrie, cînd epoca op­timă pentru semănat s-a epuizat și că timpul a început să devină din ce în ce mai nefavorabil e­xecutării lucrărilor în cîmp, trebuie spus că rit­mul în care se desfășoară însămînțările în cooperative agricole multe este departe de a fi satisfă­cător. Cu excepția raio­nului Balș, care la data de 30 octombrie realizase 92 la sută din planul în­­sămînțărilor de toamnă, adică atît cît era pro­centul pe regiune, în toa­te celelalte raioane, su­prafețele semănate cu grîu și secară sunt mult sub prevederile planului. Astfel, în raionul Cra­iova se însămînțase cu grîu și secară 89 la sută din plan, în raionul Vînju Mare 88 la sută, în raionul Gorj 82 la sută, în raionul Oltețu 80 la sută, în raionul Tr. Severin 79 la sută, în raionul Gilort și în co­munele subordonate o­­rașului Craiova 76 la sută, în raionul Filiași 69 la sută, în raionul Stre­­haia 65 la sută. O analiză amănunțită scoate la iveală faptul că raioane cu condiții econo­­mico-naturale asemănă­toare au rezultate cu to­tul diferite la însămînțări. De pildă, raionul Strehaia se afla la data de 30 oc­tombrie cu 17 procente în urmă față de raionul Gorj, cu 23 procente față de raionul Vînju Mare, și cu 14 procente față de raionul Tr. Severin, cu care este vecin și sînt totuși rămase în urmă. Se știe că raionul Oltețu este mai la nord decît raionul Strehaia. Cu toate acestea, raionul Strehaia se afla cu 15 procente în urma raionului Oltețu. Cît se poate de nesa­tisfăcătoare se află situa­ția însămînțărilor și în comunele subordonate o­­rașului Craiova. Ele se aflau la data de 30 oc­tombrie cu 13 procente în urma raionului Craiova, ale cărui condiții sînt e­­vident mult mai grele. Este de asemenea de ne­înțeles­­ de ce raionul Fi­­liași era cu nu mai pu­țin de 20 procente în urma raionului Craiova, cu care este vecin și are condiții aproape identice, în momentul de față nici o sarcină nu-i mai urgentă la sate, ca termi­narea grabnică a însămîn­țărilor. Se impune mobili­zarea tuturor forțelor și mijloacelor, încît toate su­prafețele planificate să fie semănate în cel scurt timp. mai L Biblioteca Ce­tea* Cl "

Next