Inainte, ianuarie 1967 (Anul 24, nr. 6794-6818)

1967-01-03 / nr. 6794

aguna 2 • ÎNAINTE Compresor pentru vopsit utilaje Inovatorii din cadrul uni­tății de industrializare a lem­nului Filiași își aduc o tot mai mare contribuție la ri­dicarea nivelului tehnic al producției. Maistrul Vintilă Mihai din atelierul mecanic a reușit să confecționeze un compresor de vopsit prin stropire, la care a anexat un motor electric. Cu acest me­canism, toate utilajele și a­­părătorile de protecție se pot vopsi într-un timp foarte scurt. Inovația maistrului Vintilă Mihai s-a dovedit a fi efi­cientă, obținîndu-se economii de vopsea, calitatea fiind mult superioară. MIHU MIRCEA, coresp. Local nou pentru sediul cooperativei La cooperativa agricolă de producție „Timpuri noi" din satul Comoșteni, comuna Gîngiova, raionul Băilești s-a inaugurat noul sediu. La rea­lizarea acestei construcții, ca­re este dotată cu mobilier nou, și-au adus o importantă contribuție voluntară membrii cooperatori Marin Pîrvan, Năstase Petrișor, Ion Afronie și alții. GR. ȘTEFANESCU, coresp. Brutărie sătească Din inițiativa comitetului executiv al Sfatului popular raional Strehaia, în satul Bărboi din raionul respectiv a început construcția unei brutării. Noua brutărie sătească va avea o capacitate de 300 de pîini în 24 de ore. NICU ION, coresp. Amatorului de statistici care ar întoarce azi filele numai cu două decenii în urmă, pen­tru a se documenta asupra condițiilor asistenței sanitare In Oltenia, i s-ar oferi, ca în atîtea alte domenii, cifre și date pentru un studiu compa­rativ. Dar, ceea ce pînă mai ieri purta pecetea unei îna­poieri, a dobîndit azi va­lențele ritmurilor avîntate. Dispunem în mediul urban ca și la sate de o puternică rețea sanitară, în măsură să asigure în bune condiții ocrotirea să­nătății oamenilor muncii. An de an, prin grija parti­dului și a statului s-au alocat sume importante, au fost ridi­cate unități noi, moderne, a­­vînd cadre de specialitate și dotate cu aparatură complexă — incit în 1966 s-a putut con­semna existența a 45 spitale pe teritoriul regiunii, din care 34 în mediul rural. Ele au o capacitate de aproape 6000 de paturi. In afara acestora mai funcționează pe lingă între­prinderi două spitale, 22 dis­pensare cu medic, 4 policlinici și 124 puncte de sănătate. A­­proape 440 circumscripții sani­tare acoperă cerințe curente ale populației, 286 dintre a­­cestea activînd la sate. O idee nobilă care începe să prindă viață la noi stîrnind admirația specialiștilor străini — eradicarea tuberculozei — este susținută de existența în regiune a 17 sanatorii, pre­­ventorii și dispensare T.B.C., în afara sanatoriului de la Dobrița. Numărul punctelor de sănătate in circumscripții sanitare a ajuns la 334, iar al caselor de naștere la 132 — toate situate în mediul sătesc. Adăugind la acestea cele 18 policlinici teritoriale și 545 unități farmaceutice, încă nu epuizăm trecerea in revistă a rețelei medico-sanitare din regiunea noastră. Ar trebui a­­dăugate numeroasele dispen­sare școlare, staționare de circumscripție pentru adulți și copii, Casa copilului, inspec­țiile de stat pentru igienă etc. Anul trecut asistența medi­cală s-a întărit prin înființarea de noi unități, dezvoltarea și modernizarea celor existente — posibilitățile de deservire crescînd cu încă 420 paturi. Au fost efectuate extinderi de capacități la spitalele din Se­­garcea, orașul Craiova, Co­rabia, Tg. Jiu, la Motru. Re­cent a intrat în funcțiune la Poiana Mare, în raionul Cala­fat, un mare sanatoriu T.B.C., cu o capacitate totală de 560 paturi. Amenajările construc­tive și dotările: 8 pavilioane de spitalizare și alte 21 pavi­lioane și construcții anexă (bloc alimentar, termocentrală etc.) însumează aproape 15.000.000 lei Nu demult timp a fost dată în folosință o nouă și modernă policlinică la Porțile de Fier. in Calea București din Craiova și la Motru s-au construit și dat in folosință dispensare duble de circumscripție urba­nă. Se fac amenajări și extin­deri la secția T.B.C. a Spitalu­lui nr. 3 Craiova, la spitalele din Caracal, Sadova și altele. In zona de vest a bulevar­dului 1 Mai din Craiova se înalță pe schele cel mai im­punător edificiu spitalicesc din regiune și unul dintre cele mai mari din țară — spitalul general cu 1000 de paturi pre­văzut cu policlinică avînd o capacitate anuală de 600.000 consultații. In timp ce pe șan­tier s-au construit structurile de rezistență la cele patru tronsoane înălțate acum la nivelele 4 și 5, se lucrează in­tens la proiectele pentru poli­clinică. In anul acesta se vor termina scheletele de rezis­tență și vor începe lucrări in­terioare și de finisaj. O lucrare importantă, poli­clinica tip 2 a fost atacată în anul trecut la Tr. Se­verin. Beneficiind aici de o remarcabilă organizare a șantierului (constructor uni­tatea 602 a întreprinderii 6 construcții) lucrarea se află deja în stadiul montării armă­turilor pentru cadre la etajul II, în timp ce construcțiile anexe: garajul, centrala ter­mică, rețelele exterioare au și fost terminate. Anul acesta vor continua în regiune lucrările la obiectivele în curs și vor fi atacate noi construcții. Se prevede darea în folosință a policlinicii de la Tri Severin și a unui dispensar uman cu două circumscripții în cartierul Brazda lui Novac, etapa a III-a, din Craiova. S-a început studiul tehnico-eco­­nomic pentru un spital mo­dern cu 500 paturi care ur­mează a se construi la Tr. Se­verin, în perimetrul pe care se înalță acum clădirea poli­clinicii, cu care va face un ansamblu unitar. în anii vii­tori și la Tg. Jiu se va înălța o mare policlinică. Acestea, și încă multe alte unități noi, vor asigura la sfîrșitul cincinalului o bază materială solidă asistenței me­dicale în regiunea Oltenia, creind condiții optime pentru ocrotirea sănătății oamenilor muncii — preocupare de prim ordin a partidului și statului nostru. Șantierele­­ sănătății 9 OU La Casa pionierilor din C­raiova , viitorii aeromodeliști primesc explicații asupra părților componente ale unui aero­­modeL însemne ale unei m Ai frumoase experiențe Cel de-al cincilea an de acti­vitate al tovarășei Ioana Filip, bibliotecară în comuna Do­­brun, raionul Balș, s-a înche­iat cu un bilanț rodnic. Biblioteca a fost vizitată de 900 de cititori. Prieteni ai cărții , copii, tineri și vîrstnici. Pentru fiecare bibliotecara a recomandat cartea potrivită, după preferințe. Dar, nu nu­mai azit. Multora le-a dezvă­luit frumusețea atîtor și atîtor scrieri care nu făceau obiectul gustului lor. Azi așa, mâine așa, cititorii au început să soli­cite cărți cu tematică cit mai variată, preferințele lor cu­­prinzînd o arie complexă. Anul trecut, cifra volumelor citite s-a ridicat la 1966. — Dacă aș fi reținut o re­cenzie făcută cu câțiva ani în urmă și v-aș fi prezentat-o ală­turi de cele lucrate anul tre­cut, nu de mine, ci de cititorii cei mai pasionați, deosebirea nu se cere căutată. O sesizați imediat. Cartea nu mai e pre­zentată în mod șablon, prin nararea acțiunii. Unele per­sonaje se caracterizează, se situează opera în conjunctura creației literare, se emit pă­reri personale. Cititorii se în­trec în recenzarea cărților — spunea bibliotecara. In fișele cititorilor Zoia Niță, Aurelia Păunescu, Mi­­tru Dumitru, Nicolae Corco­­veanu, Victor Ispas, sunt în­serate multe titluri de cărți din literatura beletristică, po­litică sau agricolă. Interesant este faptul că țăranii coopera­tori solicită tot mai multe căr­ți legate de dezvoltarea coope­rativei agricole. De altfel și cele două consfătuiri cu citi­torii : „Cultura viței de vie Pe terenuri nisipoase“, programa­tă în satul Roșieni și „îngri­jirea pomilor pe timp de iar­nă", confirmă preocupările ci­titorilor în aceste zile de iar­nă. Dacă mai adăugăm la aces­tea prezentările cărților agro­zootehnice „Îngrijirea păsări­lor autoare pe timp de iarnă", „îngrijirea vacilor gestante", sau „Păstrarea semințelor în timpul iernii“, putem ajunge la concluzia că la Dobrun car­tea agrozootehnică e citită, e un sfătuitor prețios al țăranu­lui cooperator. P. MONDOC CINSTIREA gospodarilor fruntași La redacție continuă să ne sosească scrisori în care corespondenții noștri vo­luntari ne informează des­pre festivitățile ce au loc privind acordarea distinc­țiilor acelor comune și ce­tățeni ce și-au adus o con­tribuție deosebită in anul 1966 în acțiunile patriotice de bună gospodărire. Pentru rezultatele bune înregistrate în munca de înfrumusețare a comunei — se scrie MIHAI SAR­­LAU — s-a acordat diplo­ma de fruntașă pe raion comunei Aninoasa, precum și un premiu în valoare de 25.000 lei. Deputații Aurel Nicoli­­cioiu, Gheorghe Jianu, E­­lena Cimpeanu, Gheorghe Murarețu, Petre Naipu, a­­lături de cetățenii Gri­­gore Sultan, Aurel Mun­­teanu, Tudor Rădoi, Con­stantin Miuti și alții s-au situat în fruntea tuturor acțiunilor de înfrumusețare a comunei lor, obținîndu-se economii în valoare de a­­proape 200.000 lei. Prin­tre realizările mai impor­tante se numără : un ma­gazin modern, 4 săli de clasă, 4 poduri etc. In anul acesta, cetățenii din Ani­noasa și-au propus să rea­lizeze noi obiective prin muncă voluntară și con­tribuție bănească. Și cetățenii din comuna Ponoarele, raionul Tr. Se­verin, au trăit mai deunăzi clipe emoționante. După ce tov. Grigore Vlădulescu, vicepreședinte al sfatului popular comunal, a înfăți­șat realizările obținute în anul trecut pe linia înfru­musețării comunei, unui număr de 20 tovarăși li s-a înmînat insigna de „Frun­taș în gospodărirea sate­lor*. De această cinstire, care reflectă chibzuință, hărnicia, buna gospodă­rire, s-au bucurat cetățe­nii : Nistor Tudorescu, Domnica Sfia, Ion Răduică, Constantin Sultan, Vasile Sfia și alții. Ponorenii — ne relatea­ză tov. ILIE PARASCHIV — împreună cu deputații, au contribuit la construcția căminelor culturale din sa­tele Bîrîiac și Gheorghești, la amenajarea unui drum nou în locul numit „Valea mare", care face legătura cu satele Delureni, Suciu și Grădăneasa. In planul de acțiuni edilitar-gospodă­­rești pe anul acesta s-a prevăzut ca un număr de 2678 cetățeni să efectueze 14.895 ore de muncă vo­luntară pentru continua în­frumusețare a comunei lor. CREATORI DE FRUMOS Noțiunea de frumos am în­­tilnit-o în deplinătatea sa ta Cooperativa arta populară din Craiova, al cărei oaspete i-am fost, de altfel, pentru cîteva ore. Aici, unde se lu­crează covoare orientale și oltenești și variate produse de artizanat, am văzut cum mîinile pot spune mai mult decit cuvintele. în anul expirat mîinile har­nice ale celor peste 200 de fe­mei au lucrat aproape 4400 mp covoare, dintre care 1189 mp pentru export, fără nici un refuu­. Există o preocu­pare intensă pentru calitate,­­de la lansare pînă la finisare. 42 modele noi la diferite di­mensiuni au fost aplicate în anul trecut, decorate cu motive variate pentru a da un aspect tot mai plăcut în împodobirea locuințelor.­­ Covoarele se lucrează pe­­ gherghefuri. Pentru creșterea productivității muncii și re­ducerea efortului fizic al muncitoarelor, conducerea cooperativei a schimbat în a­­nul trecut întregul utilaj. Iată pe scurt procesul de produc­ție. Urzeala, care, dacă bine pregătită, e pe jumă­­­tate țesută, se face conform tipului de covor. Urmează formarea rosturilor, lănțișo­rului și chilimului, operații premergătoare nodulețului. Desenatoarea stabilește apoi modelul pe hîrtie milimetri­că, după care muncitoarele vor executa cu multă atenție covorul. Covoarele orientale tip „Dorna“ au 40.000 noduri la mp, iar cele tip „București“ au 120.000 noduri la mp. Ti­nerele responsabile de gher­ghef — Ana Ciobanu, Gheor­­ghița Luțan și Gheorghița Pleșa, împreună cu brigăzile lor, obțin lună de lună cele mai bune rezultate în în­trecere. Covoarele oltenești, cu co­loritul lor viu și bogăția ar­monioasă de motive, expre­sie a măiestriei creatorilor populari, și-au cîștigat de mult o faimă binemeritată peste hotarele țării. Aceasta o dovedește, între altele, și existența, în secția de etno­grafie a Muzeului regional al Olteniei, a covorului oltenesc cu care România a cîștigat cu mai multe decenii în urmă primul loc la expoziția de la Barcelona. El este țesut de o țărancă din sudul regiunii in anul 1818, după cum a­­testă și înscrisul făcut chiar pe el. O vizită la atelierul de artizanat îți încîntă, de a­­semenea, privirile. Aici sînt produse aplice ovale și rotunde, decorate cu aplica­­țiuni metalice reprezentînd diferite monumente istorice, motive naționale și vederi, precum și obiecte care îm­bină perfect frumosul cu u­­lilul, cum ar fi: bomboniere, casete, vaze, cutii de țigări, suporturi foto, oglinzi de toa­letă, etc. Creatorii de modele, din rîndul cărora se remarcă Elena Ivan, Pompilia Si­mian și Nicolae Păun, se in­spiră din izvorul nesecat — folclorul regiunii noastre — și din operele lui Brăncuși, îmbogățind mereu gama sor­timentelor de artizanat. L CUCUI ) ai Prieteni filmului Recentul Festival al fil­mului pentru sate a determi­nat o mai mare participare la spectacolele oferite de cinematograful comunei Vîr­­topu, raionul Băilești. A­­ceasta, datorită măsurilor de popularizare deosebite care s-au luat cu prilejul festi­valului. Numărul prietenilor filmului a crescut considera­bil, în urma faptului că s-au organizat și vizionări colec­tive. Comandamentul unității de pionieri a organizat cinci matinee pentru elevi și pio­nieri. Pentru tinerii din co­mună au fost prezentate, de asemenea, patru filme. GH. ALEXANDRU, coresp. Concurs cu premii La Cooperativa meșteșugă­rească „Flamura roșie" din Craiova s-a adoptat o nouă formă care îmbunătățirea să conducă la calității con­fecțiilor, ridicarea calificării meșteșugarilor cooperatori. Este vorba de organizarea u­­nor concursuri lunare, cu pre­mii între croitori. Toți șefii de centre și unii meșteșugari cooperatori au executat cîte un costum. Comisii special constituite și-au dat părerea asupra calității execuției con­fecțiilor, în urma căreia s-au stabilit meșteșugarii premi­ați: Gheorghe Brebenel, Con­stantin Vlaicu, Gina Bru­­meanu, Floarea Gh. Petre, Constantin Pîrvu, Ion Pîrvu și alții se numără printre cei care au obținut premiul L R­ADIO MIERCURI 4 IANUARIE PROGRAMUL, I ».00 Buletin de știri. ».08 Pro­gram muzical de dimineață. 5.30 Gimnastică. ».40 Program muzical de dimineață. 6.00 Ra­­diojurnal. Sport. Buletin me­­teo-rutier. 6.1» Actualitatea a­­grară. 6.25 Program muzical de dimineață. 6.S5 Anunțuri și muzică. 6.45 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal, Sport. Buletin meteo-rutier. 7.15 Dansuri Interpretate de fanfară. 7.25 Recomandări din program. 7.30 „Să cântăm îm­preună" — muzică ușoară. 7.40 Emisiune pentru pionieri. 8.00 Sumarul presei.­ 8.10 Melodii populare executate la diferite instrumente. 8.25 Moment poe­tic — interpretat de Lucia Cristian. 8.30 La microfon, me­lodia preferată. 9.30 Sfatul me­dicului . Recomandări pentru primele luni de sarcină. 9.35 Muzică populară interpretată de Ecaterina Cuzuloc și Stelă Firulescu. 9.45 Recitalul pia­nistului Sviatoslav Richter. 10.00 Buletin de știri. 10.03 „La casa pionierilor” — program de cîntece. 10.13 Muzică populară din regiunea Ploiești. 10.30 Emisiune literară pentru școlari­ — „Iarna și poezia ei”. 10.55 Poemul simfonic „Fusul de aur“ de -Dvorak (orchestra Filarmonică cehă ; dirijor, Vaclav Talieh). 11.20 Limba noastră (reluarea emisiunii din 3 ianuarie). 11.30 Muzică u­­șoară și de estradă de Richard Bartzer. 11.45 Tineri interpreți de muzică populară : Maria Florian și Toni Iordache. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteo, rologic. 12.07 Recomandări din program. 12.10 Program susținut de corul Ansamblului „Ciocîrlia“ dirijat de Nicolae Vicleanu. 12.25 Ansamblul Tea­trului de stat de operetă pre­zintă fragmente din opereta „Prințesa circului" de Kalman. 12.45 Concertul pentru oboi și orchestră de Mircea Basarab, Solist Ion Danie. 13.10 Melodii de estradă cîntate de Valentin Teodorian. 13.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 14.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 14.08 Sport. 14.15 File dintr-un al­bum muzical. 14.50 Cotele ape­lor Dunării. 13.00 Muzică populară cu Ioana Crăciun și Ion Copil. 13.» Anunțuri și reclame. 15.30 Caleidoscop mu­zical Buletin 16.00 Radiojurnal. Sport, meteorologie. 16.15 Cintă Gloria Bordea și Barbu Constantinescu. 16.30 O po­veste pentru voi, copii : „De cindi mormăie urșii“ de Rik Auerbach. 16.40 Fiese corale cerute de ascultători. 18.57 Noi Înregistrări . Arii din opere interpretate de Ileana Irod, 17.10 Ani de ucenicie. 17.30 Muzica și basmul B suita „Mama mea giica” de Maurice Ravel. 18.00 Buletin de știri. 18.08 Tribuna radio, industria românească în 1967. 18.10 Varietăți muzicale. 18.40 Jurnal agrar. 19.00 O melodie pe a­­dresa dumneavoastră. 19.30 Me­lodia zilei : „încă nu e tirziu“ de Radu Șerban. Text de Constantin Crijan. 19.35 Concert de melodii românești. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.30 Concert de melodii ro­mânești (partea a I-a). 21.00 Melodii-magazin­ (reluare). 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic. 22.20 Pentru iubi­torii muzicii de cameră. *2.43 Mic concert coral. 23.00 Gîn­­duri pe portativ — muzică u­­șoară. 23.52—23.53 Buletin de știri. Televiziune MARȚI 3 IANUARIE 18.00 Pentru copii. Actori po­vestind copiilor. 18.58 Ora exactă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.10 Handbal : România — Japonia. Transmisiune din Sala sporturilor Floreasca. 20.15 Filmul documentar „George Coșbuc, cîntăreț al pămîntu­­lui românesc”. 20.30 Seară de teatru . Școala nevestelor co­medie de Möliere. Interpre­tează colectivului Teatrului „Barbu Ștefănescu Delavran­­cea”. In pauză : Marea Sarma­­tică — Marea Neagră. O pro­ducție a Studioului cinemato­grafic „Al. Sahia“. 22.35 Te­lejurnalul de noapte. 22.45 în­chiderea emisiunii. A APĂRUT ALMANAHUL „RAMURI“ pe anul 1967 ----------------------------------------IN PUBLICITATE Agenția O.N.T. Oltenia arnunță că a pus în vînzare locurile pentru excursii în străinătate pentru zocile februarie și martie, 1967, pe următoarele itinerarii : — Cernăuți — Lwow — Chișinău — Odesa ; Varșo­via — Cernăuți; Cernăuți — Lwow — Varșovia; Praga — Budapesta; Praga — Leipzig — Drezda — Budapesta; Praga — Berlin — Leipzig — Drezda — Budapesta; Budapesta (6 zile); Busse — Plevna — Sofia — Tîrnovo (3 zile). Pentru procurarea locurilor adresați-vă Filialelor O.N.T. din Craiova, Tg. Jiu, Tr. Severin, Caracal și Băilești, unde se vor depune cererile cu 60 de zile înainte de data plecării pentru excursiile în R.D.G. și cu cel puțin 40 de zile înainte pentru restul excursii­lor. I.C.R.A. Craiova angajează urgent prin concurs, tehnician I constructor-întreținere, salariul tarifar lei 1.500. Condiții de încadrare conform H.C.M. 1053/1960. Informații suplimentare telefon 18­97« ȘANTIERUL ENERGOMONTAJ TERMOCENTRALA IȘALNIȚA CRAIOVA angajează : muncitori necalificați pentru a urma cursuri de calificare în meseriile: — izolatori termici­­ — zidari. Condiții și acte necesare angajării i — vîrsta 18 ani împliniți sau cu sta­giul militar satisfăcut — absolvenți a 4 (patru) sau 7 (șapte) clase elementare. Cursurile școlii de califi­care se vor deschide la data de 10 ia­nuarie 1967, înscrierile se primesc la serviciul perso­nal. Grupul de șantiere con­strucții și instalații „Porțile de Fier 11 cu sediul în Tr. Severin, Bulevardul Republicii nr. 2 angajează: — șoferi cu vechime de peste 5 ani pentru auto­basculante Tatra și BELAZ; — mecanici auto pentru motoare cu benzină și Diesel; — mecanici pentru reglare și centriculoare pompe injecție motoare Diesel; — mecanici pentru reparații utilaje de construcții; — sudori electrici și autogen. Se asigură cazare gratuită și masă contra cost la cantinele șantierului Condițiile de salarizare, conform indicatoarelor ta­rifare în vigoare, la care se adaugă spor de șantier și spor de permanentizare pe șantier conform H.C.M. nr. 815/1964. T.C.I.F. Grupul de șantiere nr. 4 Oltenia angajează : — șoferi gradul II; — automacaragii; — electricieni de forță. Pentru relații, doritorii se vor prezenta la sediul T.C.I.F., Grupul șantiere nr. 4 Oltenia din Craiova, strada Brestii nr. 2. I.C.R.A. Craiova angajează urgent prin concurs personal pentru următoarele posturi: — șef garaj pentru Craiova­ — revizor gestiuni la Craiova — merceolog la Tr. Severin — contabil la Tr. Severin Condiții de încadrare conform H.C.M. 1053/1960 și 505/1965. Informații suplimentare la telefon 18.97 sau sediul întreprinderii din str. România Muncitoare la nr. 65, Craiova. / ( A

Next