Inainte, iunie 1967 (Anul 24, nr. 6921-6946)

1967-06-01 / nr. 6921

A ANUL XXIII NR. 6921 JOI 1 IUNIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Adunarea activului de bază al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Aș dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid și de stat pe dv., pe toți ofițerii, subofițerii și sol­dații armatei noastre populare. (Aplauze, urale). Adunarea la care participă cadrele de bază ale armatei a făcut bilanțul activității des­fășurate pentru ridicarea pre­gătirii de luptă și politică a trupelor. Din rapoartele pre­zentate și din cuvîntul vorbito­rilor au reieșit multe aspecte pozitive, privind atît activita­tea de pregătire de luptă și politică, cît și întărirea disci­plinei și ordinii militare. In expunerea tovarășului Ion Ioniță, ministrul Forțelor Ar­mate, au fost arătate pe larg rezultatele obținute în perioa­da pecedentă, succesele înre­gistrate de unitățile și marile unități ale Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Putem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punctele de vedere, că armata patriei noastre este pregătită pentru a-și putea în­deplini în orice moment înda­torirea față de popor, față de patrie. (Aplauze). După cum știți, partidul și guvernul acordă o atenție deo­sebită înzestrării armatei cu tehnica de luptă necesară, în general, putem aprecia că în­zestrarea actuală cu armament, mai cu seamă cu cel clasic, este satisfăcătoare. Unitățile noastre militare dispun de mijloacele necesar­e pentru a putea îndeplini cu succes orice misiune de luptă, în mod deo­sebit consider necesar de sub­liniat faptul că dispunem de un corp de ofițeri cu înalte calități, cu o bună pregătire tactică, cu solide cunoștințe militare și politice, atașați trup și suflet intereselor poporului român, hotărîți să-și îndepli­nească cu cinste îndatorirea de a apăra cuceririle revolu­ționare ale poporului român. (Aplauze). De asemenea, subofițerii, toți militarii sînt animați de un înalt spirit patriotic, muncesc cu rîvnă pentru a-și însuși cu­noștințele de care au nevoie spre a îndeplini orice misiune de luptă, a-și face datoria fa­ță de patrie. Putem spune cu satisfacție că întreaga noastră armată — ofițeri, subofițeri și soldați — este temeinic pregă­tită și strîns unită în jurul partidului și guvernului, corp comun cu întregul popor, ur­mează neabătut politica inter­nă și externă a Partidului Co­munist Român și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice). Doresc să exprim satisfacția deplină a conducerii de partid și de stat pentru nivelul înalt de pregătire al tuturor milita­rilor noștri, pentru rezultatele bune obținute în pregătirea militară și politică, în ridica­rea capacității de luptă a tru­pelor ; vă felicit din toată ini­ma pe dv., pe toți ofițerii, sub­ofițerii și soldații armatei noastre socialiste. (Aplauze, urale). Tovarăși. După cum știți, ne aflăm în al doilea an al planului cinci­nal. Primul an s-a încheiat cu realizări importante, cu depă­șirea sarcinilor de plan în in­dustrie, în agricultură, cu suc­cese în toate sectoarele acti­vității sociale. De asemenea, producția industrială în pri­mele patru luni ale acestui an reprezintă 113 la sută față de producția perioadei similare a anului 1966. în întreaga țară se desfășoară o activitate in­tensă pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obținute pînă a­­cum dovedesc realismul preve­derilor Congresului și totodată evidențiază faptul că avem toate condițiile pentru a înde­plini și chiar depăși obiecti­vele planului cincinal. Cu toa­te acestea, considerăm că în economia noastră există încă mari rezerve care, puse în va­loare, pot determina un ritm și mai înalt de dezvoltare a pa­triei noastre. Așa cum s-a sub­liniat la plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central, es­te necesar să acordăm mai multă atenție creșterii eficien­ței economice a întregii noas­tre activități. Trebuie să facem totul ca pentru fiecare leu cheltuit să obținem o produc­ție mai mare, un beneficiu mai ridicat, în aceasta constă efi­ciența unei bune activități eco­nomice. Numai astfel vom asi­gura condiții pentru dezvolta­rea în ritm tot mai înalt a e­­conomiei noastre, numai astfel ne putem apropia într-un ter­men scurt de țările avansate din punct de vedere economic. O atenție deosebită acordăm bunei organizări a producției și a muncii, creșterii produc­tivității muncii, întăririi disci­plinei în producție. în primele patru luni productivitatea crescut cu 10 la sută, ceea ce a reprezintă un nivel superior prevederilor planului. Dar tre­buie să spunem că și în acest domeniu mai avem încă rezer­ve mari, în multe întreprinderi și instituții forța de muncă nu este folosită în mod rațional. Pentru un produs sau o activi­tate care ar putea fi executate de un om, la noi sunt necesari de multe ori doi sau chiar trei oameni. Este de la sine înțeles că nu putem admite o aseme­nea stare de lucruri dacă do­rim să asigurăm un mers îna­inte tot mai rapid al patriei noastre. Or, întregul nostru po­por dorește să lichideze cît mai iute moștenirea regimului burghezo-moșieresc, să ajungă într-un timp cît mai scurt la nivelul țărilor economicește dezvoltate, să creeze condiții pentru desăvîrșirea și perfec­ționarea construcției socialiste, pentru trecerea la comunism. (Aplauze). Timpul de lucru de 8 ore nu este peste tot folosit în mod rațional. După constatările fă­cute în multe întreprinderi și instituții, în fapt se lucrează 7 ore și în unele locuri chiar mai puțin. Aceste stări de lu­cruri au determinat Comitetul Central și guvernul să adopte recenta hotărîre care regle­mentează folosirea judicioasă a timpului de lucru, asigură în­tărirea disciplinei în producție și în muncă și implicit creș­terea productivității muncii sociale, îmbunătățirea întregii noastre activități. (Continuare în pag. a 3-a) A S-au pus în vîn­­zare apartamente în cartierul Brazda lui Novac Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate per­sonală aduce la cunoștința cetățenilor care vor să-și cumpere apartamente pe credit, că pune la dispoziție blocurile H1, H2, H3, L1, F­8 din cartierul Brazda lui Novac. Apartamentele sunt com­puse din 2 — 3 și 4 camere cu dependințele necesare și dotate cu confort modern. Ocuparea apartamentelor se poate face începînd cu data de 10 iunie 1967, pe baza con­tractelor ce se încheie cu Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate per­sonală. Amănunte în legătură cu prevederile apartamentelor și condițiile de vînzare se pot lua zilnic la sediul Ofi­ciului din B-dul Republicii nr. 2 Craiova, telef. 8711 inter. 131 între orele 8—17. In zilele de 30 și 31 mai, în aula Academiei Militare Generale din Capitală a a­­vut loc adunarea activului de bază al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia, care a făcut bilan­țul activității de pregătire profesională și politică a militarilor, desfășurată în cadrul unui ciclu de in­strucție. Au luat parte generali și ofițeri din comandamente de armată și de armă, din direcțiile centrale ale Mi­nisterului Forțelor Armate, comandanți de mari unități, și unități, secretari ai con­siliilor politice și ai comi­tetelor de partid. La lucrările adunării au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Va­sile Patilineț. La discuții au luat cuvin­­tul generali și ofițeri, co­mandanți și activiști de partid din armată. Expri­­mind mîndria patriotică a militarilor pentru marile re­alizări obținute de oamenii muncii din patria noastră in construirea socialismului, a­­deziunea lor deplină la în­treaga politică, internă și externă, a Partidului Comu­nist Român, vorbitorii au relevat hotărirea tuturor o­­fițerilor și ostașilor Portelor Armate de a nu precupeți nici un efort pentru trans­punerea în viață a politicii partidului, pentru îndeplini­rea, in cele mai bune con­­dițiuni, a nobilei misiuni În­credințate de popor, in a­­cest spirit ei au analizat ac­tivitatea desfășurată pînă a­­cum în unități și mari uni­tăți, au subliniat căile și metodele perfecționare pentru continua a pregătirii profesionale și politice a militarilor patriei noastre. În cuvîntul său, genera­­lul-colonel Ion Ioniță, mi­nistrul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Româ­nia, a subliniat rezultatele obținute de militari în pre­gătirea de luptă și politică în ciclul de instrucție care s-a încheiat și a înfățișat sarcinile care stau în fața Forțelor Armate in perioada următoare. Primit cu vii și puternice aplauze, a luat cuvîntul, in încheierea lucrărilor, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român. I IIIIIII II Copilul, acest­a„necunos­cut“, această realitate de mare prospețime a tuturor timpurilor, constituie u­na din cele mai trainice legă­turi ale societății noastre, a familiilor. împreună cu far­mecul și duioșiile vîrstei, co­pii, aduc totdeauna senti­mentul responsabilității. A­­semenea unor ștafete, aspi­rații, Înclinații, trăsături de caracter, Întreaga spirituali­tate a familiei, a colectivită­ții, se transmit — din gene­rație in generație — cu sim­plitatea bucuriilor firești, cu Îndreptățită sete­a fiecăruia dintre noi de a vedea con­tinuat, desăvîrșit tot ce a­­nimă și Îmbărbătează dorin­țele, visele, faptele de zi cu zi. Dornici de a cunoaște cu­ mai mult, copiii ne asal­tează permanent cu Între­bări, cu nedumeriri și ipo­teze, cu acea veșnică rea­șezare a hotarelor cunos­cutului și necunoscutului. Față in față cu întrebările lor, adeseori complicate, re­descoperim noi înșine ceva din culoarea, din prospeți­mea treptelor certitudinii. Producînd atîta bucurie și satisfacție celor vîrstnici, părinților ca și educatorilor, cimentînd familii și împros­­pătind neîntrerupt vitalita­tea societății în care trăim, copiii prefigurează de bună seamă un viitor de nădejde căruia merită să-i lăsăm moștenire tot ce am creat și am construit în anii so­cialismului. Din numeroasele gînduri ce ni se strecoară în suflet, se cuvine relevat u­­nul singur: grija remarca­bilă, de o înaltă ținută etil­en și umană cu care sînt în­conjurați copiii in patria noastră. Gratuitatea asisten­tei medicale, gratuitatea în­­vățămîntului care merge pină la acel dar, de o am­ploare fără precedent, al cărților de școală, marile­­­ principii de ocrotire a copi­lului înscrise in Codul Fa­miliei, construcția vastei re­țele de școli, case de copii, grădinițe, tabere de odihnă și vacanță, spitale și case de nașteri, toate ilustrează armonia și profunzimea unei opere care așează țara noas­tră pe unul din primele locuri din lume in domeniul ocrotirii și educației copi­lului. Este meritul partidu­lui și guvernului că intr-un timp istoricește scurt a pu­tut fi lichidată moștenirea nefastă a unui îndelungat trecut de delăsare. La aceasta, trebuie adău­gate marea operă educativă, ideea creșterii noilor gene­rații in spiritul umanismu­lui socialist, in spiritul pă­cii, al colaborării, al muncii de principii etice. Disciplina în muncă, setea de cunoș­tințe, sim­ul moral, dragos­tea pentru frumos — culti­vate cu atenție și talent — constituie o trainică trăsă­tură caracterologică in ve­derea solicitărilor ulterioare ale vieții. E firesc, deci, ca — investită cu asemenea menire — viața lor să con­țină de la bun început, în structura întregii firi a co­pilului, acele trăsături de caracter acele­ premise a­­fective și intelectuale apte a-i facilita mai apoi însuși­rea a tot ce a izvodit mai de preț mintea înțeleaptă a omenirii, dobîndirea unui spirit scrutător, dezvoltarea multilaterală a personali­tății. Poate tocmai ca o răs­plată pentru ceea ce virsta copilăriei are mai propriu, mai exuberant, oamenii ma­turi au hotărît ca semenilor lor proaspăt intrați In via­ță să le fie dedicată o zi de sărbătoare — la 1 iunie — in vremea cînd, timpu­riu dar rodnic, se văd re­coltele anului de învățătu­ră. Vacanta începe voios, colorat, atractiv. Nu peste mult timp, fiecare copil va străbate și cunoaște frumu­seți de totdeauna ale­ na­turii, locuri si monumente istorice, imagini de azi ale COPIII NOȘTRI patriei. In acest început de iunie taberele, excursiile, d­rumețiile cheamă sute de mii de făpturi sprintene, fermecătoare. Ne amintim uneori cu un amestec de tristețe și duio­șie de propria noastră copi­lărie. Noi n-am avut parte de o copilărie atit de ge­neros și de frumos ocrotită ca a copiilor de astăzi. Dar este neîndoios că asta face să sporească simțul nostru de răspundere în problema educației, grija ca vîrsta generațiilor actuale de co­­pii să poată fi numită fără ezitare „vîrsta marilor spe­ranțe“. Nu e răsplată mai mare,­­mai frumoasă și mai binemeritată pentru cei că­rora acum le încărunțesc tîmplele, decit conștiința că, intr-un cămin de dimensiu­nile patriei întregi, creștem copii sub lumina strălucitoa­re a socialismului victorios. Trăind in comunism, ei vor spune fără îndoială, perpe­­tuind propria noastră mân­drie : „părinții noștri au fost cei mai buni din lume“.J începuturi care obligă l= £ -­WW f. In pagina a IlI-a o relata­re despre nece­sitatea utiliză­rii judicioase a sistemelor de irigații. Atenție­i a... A­TENȚIEI Civilizația epocii noastre pretinde omului, după cum se știe, o concentrare și o stabilitate — în gradul cel mai înalt — a atenției, î­ncepînd cu mînuirea celor mai simple obiecte de uz gospodăresc sau personal și pînă la tablourile de comandă sau telecomandă aduse în procesele muncii de tehnica actuală, la folosirea mij­loacelor perfecționate de comunicație, orice activitate solicită orientarea precisă și permanentă a atenției o­­mului, o perpetuă „star­e de veghe“. Este normal ca în asemenea situații să se p­roducă, în unele cazuri, o „a­­lunecare“ involuntară a acestei atenții, o distragere a ei de la direcția de orientare anterioară, la aceasta contribuind o seamă de factori: oboseala survenită în urma unor eforturi, dispersarea datorată unor multi­ple preocupări și intere­se ce se cer realizate simultan, lipsa de exercițiu, de „antrenament“ al calităților aten­ției etc. Care sunt, insă, urmările ? Cum putem lupta împotriva lor ?... Intenți­a anchetei de față nu este a­­ceea de a epuiza varietatea aspectelor privind „aten­ția“, extrase din viața de fiecare zi; investigația în cîteva medii sociale dis­tincte definește însă cîțiva din termenii unei discuții, a­le cărei concluzii se desprind de la sine : atenție la... a­tenție ! Invitație la o discuție Atenție-în primul rînd-la copii! Perioada cea mai „vulnera­bilă" pentru alunecarea aten­ției este vîrsta preșcolară și școlară. La copiii mici, in­stabilitatea atenției e un efect al fragilității proceselor ner­voase (de unde și necesitatea unei supravegheri permanen­te) Începînd cu vîrsta școlii, intervine o amplă suită de cauze. O anchetă întreprinsă, de-a lungul mai multor ani, în rîn­­dul școlarilor din clasele I—XI și al pedagogilor din unele școli — cu scopul de a depista cauzele accidentale și permanente ale unor situații la învățătură precare — ne-a oferit o serie de constatări in­teresante. Drept cauze ale si­­­­tuației slabe la învățătură s-au relevat, printre altele: „nea­tenția la ore" și „alunecarea gîndurilor în altă parte“ in timpul pregătirii temelor a­­casă (62 la sută dintre cei an­chetați) ; lipsa deprinderilor de studiu individual rational (24 la sută),­ alte cauze, in raport cu particularitățile individuale (14 la sută). Concluziile sînt limpezi. Cercetarea la care ne referim nu s-a oprit, însă, la aceste prime constatări, ci s-a străduit să sondeze mai adînc, spre cauzele „neatenției" în timpul orelor la clasă sau de studiu individual. Rezultatele: oboseala la unele ore de curs, zgomotele din clasă, de pe culoarele sau din curtea șco­lii, lecțiile monotone, neinte­resante, întîmplările dramatice survenite în unele familii (în­­tîmplări ale căror urme pro­duc o tensiune sufletească de lungă durată), asociațiile de­terminate în mintea școlarilor de către unele cuvinte și ex­presii ale profesorilor etc. Mulți elevi, a relevat anche­ta, „au alte preocupări" decit învățătura : plimbări excesive, prietenii prost înțelese, moda etc. Cauzele fiind cunoscute, educatorilor le revine da­toria de a studia cu atenție mijloacele de înlăturare a lor. E necesară, însă pentru aceasta, o preocupare perma­nentă și rodnică. Marile consecințe ale „micilor intimplari Trecem la un alt exemplu, de ordin mărunt — cotidian, implicînd însă semnificații care nu sînt lipsite de interes. Decorul întîmplărilor care ur­mează e magazinul. Gestionara magazinului cu „dulciuri și ca­fea" din Craiova str. Unirii nr. 46 ne-a relatat următoarea întîmplare petrecută în ziua de 28 aprilie a.c. „Intră, la un moment dat, două cumpără­toare : una cumpără ceva, în valoare de 45 lei. Căutînd banii ca să achite valoarea mărfii, constată, brusc, ea nu-și găsește poșeta sau portmoneul în care-i ținea... Văicăreli, ți­pete!... Umblase prin mai multe magazine și nu-și mai amintea unde USTASE poșeta cu suma de... 5000 lei !“. La un alt magazin — o unitate de croi­torie bărbătească din strada 30 Decembrie — s-au produs, ni se spune, în zilele de 28 și 29 aprilie, niște „încurcături de costume". Eroii întîmplării: clienți grăbiți să se îmbrace în haine noi și meșteșugari MILTIADE IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) 1 ACCENTE Agonia unor o stea de rustic — o manifestare con­­s­e­cretă a nostal­giei citadinului, a nevoii de descongestionare față de rigurozitatea și ce­nușiul unor produse indus­triale de serie — a făcut din fiecare dintre noi un admirator entuziast al manufacturii meșterilor populari. Ne place, astfel, să construim case moder­ne, dar cu elemente ale arhitecturii populare, ne place să ne împodobim interioarele moderne cu ceramică și cu­­ esături populare, ne place să bem vin roșu din ulcele de pă­­mint, tot așa cum ne place că moda se inspiră și împrumută, adesea, mo­tive și desene ale portului popular. Avem, așadar, pentru di­versele forme de manifestare a creației populare a dinei și pioase considerații și, desi­gur, cele mai generoase intenții, intre intenții și in­tre atitudinea practică exis­tă insă uneori, din păcate, o anumită separație. Unele stări de fapt ne obligă la recunoașterea in unele cazuri, a unei atitu­dini de indiferență fată de arta populară oltenească. In studiile de­tate, în inventarele speciale­etno­grafice, figurează, alături de O­boga, de Horezu și de alte centre de mare stră­lucire și cu particularități artistice distincte ale cera­micii populare, centrul ce­ramic Tg. Jiu. Specificul lui — unic — constă in vasele de forme geometrice, cu rotunjimi de o impresio­nantă armonie, si in colori­tul auster. Distincția artei ceramice de Tg. Jiu constă tocmai in simplitatea for­mei, a coloritului și a teh­nicii — păstrate așa din a­­dîncuri istorice — dar a­­dusă pînă la noi cu amen­dări stilistice de un ales ra­finament. Acum 30 sau 40 de ani mai lucrau aici circa 40 de meșteri. Cu timpul, ei și-au părăsit îndeletnicirea, con­­strînși de împrejurări nepri­elnice. Singurul care a ră­mas credincios artei lui, Moș Nicolae Cotocu, are peste 70 de ani, și nu e greu de presupus că, nu peste mult timp, nimeni nu va mai putea să cumpere cu doi lei o strachină cu lem­ne de la moș Cotocu Nicolae, ca s-o ofere un dar unui oaspete sau unui prie­ten. Vom trece atunci, cu adunci păreri de rău, in evidențele noastre etnogra­fice : „Am avut un centru ceramic de valoare și la Tg. Jiu“. Mă întreb dacă intr-adevăr e tot ce ne-a mai rămas de făcut ?! Este chiar cu desăvîrșire imposi­bil ca un grup de tineri, îndrăgostiți de această în­deletnicire, elevi ai unei școli de artă plastică, să fie acreditați instrucției artisti­ce pe lingă bătrînul meșter de la Tg. Jiu, care men­ține in viață, cu ultimele puteri, arta sa ? Nu ne vom reproșa, altfel, ipostaza con­damnabilă de a fi asistat cu indiferență la agonia unei autentice valori. Același sentiment dezo­lant­­ inspiră Oboga. S-a făcut aicii in sfirșit, pasul care ar fi putut fi (dar nu este incă) salvator­, meșterii olari au fost înca­drați în cooperativa mește­șugărească. Și, la comandă, ei execută, in cantități in­dustriale, alcele pentru mustării și pentru restau­rante. Sacrilegiul constă in extirparea acelor amănunte­­ ornamentale care constituiau arta ceramiștilor populari de la Oboga. Căni pentru mustării se pot face in se­rie in orice alt centru cera­­mic, dar, după părerea noastră, nu acolo unde meș­terul popular și-a cîștigat, tocmai prin gust, răbdare — și, deci, o mai mică pro­ducție — o faimă mai mult decit națională. Să-i lăsăm să-și facă arta în voie !... Să-i ajutăm nu să se dilueze, ci,­ dimpotri­vă, să-și sintetizeze consis­tența artistică și să ne ofe­re, la prețul cuvenit artei, unica lor experiență crea­toare ! Bunele noastre intenta trebuie, totuși, judecate ma­tur. MIHAI CARANFIL

Next