Inainte, noiembrie 1967 (Anul 24, nr. 7050-7075)
1967-11-01 / nr. 7050
I A 4 \ itmiil immmmin mini mimmimHiimHft I în pag a IV-a I actualitatea I internațională imiiiimmmimimimimiiimnnimmi? „F-9“ — o nouă siluetă arhitecturală înălțată în cartierul „Brazda lui Novac" din Craiova. ♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]» » 4»44-f 44444444 ANUL XXIV NR. 7050 MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.C.R. IN DEZBATERE Perspective bogate în sistematizare, în construcții și în administrarea fondului locativ B Deputatul ION NEAGU, șef de atelier-proiectare în cadrul D.S.A.P.C.Oltenia, s-a referit, în cuvîntul său, la unele probleme legate de sistematizare. „Pentru proiectanți — a spus vorbitorul —, ale căror preocupări sunt legate de sistematizarea satelor și, implicit, de sistematizarea teritoriilor complexe, principiile de bază cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a României și sistematizarea localităților rurale reprezintă un adevărat fir călăuzitor în întreaga activitate pe care o desfășoară. Realizarea studiilor de sistematizare teritorială și a schițelor de sistematizare a satelor ridică probleme deosebit de complexe. De aceea propun ca, la organizarea proiectării, să se țină seama de posibilitatea realizării unui institut complex, care să poată rezolva problemele de sistematizare a satelor în strînsă corelare cu cele de organizare a teritoriului sub toate aspectele”. „Funcțiile de sistematizare și gospodărire a orașului Craiova — a subliniat, în cuvîntul său, deputatul LIVIU FUSARU, șeful serviciului de sistematizare și arhitectură din cadrul Sfatului popular al orașului Craiova — sînt exercitate, în prezent, prin serviciul de sistematizare și arhitectură și secțiunea de gospodărie comunală, ale căror activități vădesc o serie de loturi paralele, ambele fiind puse, deseori, în situația de a lua hotărîri asemănătoare. De aceea, propun ca în cadrul noii organizări administrative, să se prevadă ca la orașele mari — de felul Craiovei, de pildă — funcțiunile de sistematizare și gospodărire să fie grupate în cadrul unui singur serviciu, care să poată corela coordona și răspunde de toate problemele tehnice t sistematizare, construcții, drumuri, instalații aeriene și subterane etc.”. Deputatul NICOLAE BODESCU, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Craiova, s-a referit la mai multe probleme legate de construcția de locuințe, „în zona centrală și semicentrală a Craiovei — a relevat vorbitorul — există o serie de terenuri proprietate personală, pe care, conform schiței de sistematizare, nu se pot construi decit imobile cu mai multe nivele, lucru pe care actualii proprietari nu-l pot înfăptui .In acest sens, consider că ar fi necesar să se legifereze posibilitatea efectuării unor schimburi de terenuri între sfatul popular al orașului și respectivii proprietari — dîndulise acesotra posibilitatea să-și ridice construcții pe terenuri aparținînd, în prezent, sfatului — construcții pe măsura mijloacelor de care dispun și care să corespundă, în același timp, exigențelor pe care le ridică schițele de sistematizare. Socotesc totodată, că ar fi oportun să se creeze, la nivelul orașului o organizație de construcții care să preia întregul complex de probleme privind realizarea locuințelor proprietate personală (Continuare în pag. a III-a) Sfatul popular al orașului Craiova. Întrunit în sesiunea a XIV-a, a dezbătut documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie a.c. cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a României și sistematizarea localităților rurale și cu privire la dezvoltarea construcției de locuințe, îmbunătățirea administrării și întreținerii fondului locativ și noul regim al chiriilor. După o expunere prezentată de tovarășul PETRE GIGEA, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Craiova, au luat cuvîntul numeroși deputați, care și-au exprimat profunda adeziune față de măsurile preconizate și au făcut, în același timp, o serie de valoroase propuneri pe marginea lor. Transcriem, pe scurt, cîteva luări de cuvînt. Marea Revoluție din Octombrie și conștiința popoarelor X Revoluția din Octombrie, X eveniment epocal în istoria X universală, ne demonstrează, între altele, rolul determinant al conștiinței umane în evoluția faptelor istorice. X Marele conducător al Revoluției Socialistei din Octombrie — V. I. Lenin — a căutat să dea răspunsuri etc X mai exacte problemelor pe X care le ridica fiecare etapă a luptei proletariatului pentru victoria Revoluției Socialiste. După victoria Revoluției X din Octombrie, proletariatului mondial i s-a deschis X perspectiva înfăptuirii năzuințelor sale, a început o nouă T eză în istoria umanității. X Masele muncitorești au salutat cu un puternic entuziasm Revoluția din Octombrie, văzînd în ea un exemplu însuflețitor în lupta lor X revoluționară. Prof. univ. MIHAIL CRUCEANU Revoluția din Rusia a anului 1917 a avut un larg ecou și în România. O serie de manifestări de solidarizare cu tinăra putere Sovietică, ivite pe întreg cuprinsul țării noastre, demonstrează din plin acest adevăr. Fraternizarea, pe front, cu soldații ruși, înrolarea în detașamente ale Armatei Roșii, formarea batalioanelor române la Odesa, în iunie 1917, manifestările pentru pace, dezertările în masă, participarea proletariatului român la greva politică din iulie 1919 — în semn de solidaritate cu Revoluția din Octombrie — sunt tot atîtea mărturii elocvente ale profundului ecou stîrnit de salvele „Aurorei“ în conștiința oamenilor muncii din țara noastră, în acest climat de vie efervescență revoluționară s-au ridicat militanți de seamă ai clasei muncitoare Continuare în pag. a IV-a în fotografie: pavilionul „Cosmos“ al Academiei de Științe a U.R.S.S., la Expoziția realizărilor economiei naționale a Uniunii Sovietice. ^ ♦ J ♦ 4 ♦ *44444444~»44 + + 444444^4»♦ [UNK] » ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]» șiramimmimiirammimimmmmiimmmiiiinimmimmirnnirmnnmiminmimiimmimimnnmHniramimnrannmmmiiumff în pag. a lll-a cronica, economica ică* cronic I CRAIOVA . Străbătînd un itinerar de peste 300 km, fotoreporterul nostru a surprins în = I obiectiv un relief extrem de variat, în care înălțimile industriale punctează armo = nics un peisaj natural încîntător. Să derulăm, deci, filmul prezentîndu-vă, pentru = început, Termocentrala electrică de la Ișalnița. (Foto : Florian Roșoga) TIMPUL- echivalent dinamic al producției Direcția regională de transporturi auto dispune de un parc activ de 1.600 camioane, 1200 basculante și 320 remorci. D.R.T.A. — Oltenia poate asigura cu acest parc, în timp util, transporturile de materiale și mărfuri ale întreprinderilor beneficiare? Pentru a răspunde la această întrebare am apelat la diferite situații statistice și documente de arhivă, la declarații verbale și la constatări la fața locului. Concluzia la care am ajuns în final este aceea că, pentru volumul de transport cerut de beneficiari, parcul D.R.T.A. este prea mare. Și totuși — sîntem siguri — beneficiari vor opina: „noi nu sîntem mulțumiți de felul cum ne deservește D.R.T.A.“... In funcție de cererile făcute de beneficiari și de posibilitățile D.R.T.A. se stabilește, încă de la începutul anului, volumul de transport exprimat în zone pentru fiecare întreprindere. La sfîrșitul fiecărei luni, D.R.T.A. convoacă reprezentanții tuturor beneficiarilor într-o ședință de lucru operativă spre a stabili cele mai bune soluții pentru perioadele următoare. „Dar, din păcate, ne declara șeful serviciului transporturimarfă Constantin Cruceanu, nu participă toți beneficiarii“. Nefiind prezenți se face o repartiție arbitrară a mijloacelor de transport și, în acest fel, pe parcurs se ivesc surprize. I.S.H.S.-Baraj Rovinari de exemplu, pe lângă faptul că nu participă la aceste ședințe operative crează mari greutăți exagerând cererea de mijloace de transport. De la forul lor tutelar, I.C.H.S. Baraj — Rovinari comunică D.R.T.A. Oltenia cu adresa nr. 16 307 din 31 august 1967, — cantitățile necesare de transport pe perioada 1 iulie — 31 decembrie 1967. Pentru aceleași lucrări I.L.H.S. — Baraj Rovinari, comunică tot la D.R.T.A. Oltenia planul operativ de transport cu cantități mult exagerate. Numai în lunile iunie, iulie și august diferența dintre necesarul transmis de șantier și forul lor tutelar este de 584 000 tone. O asemenea practică nu este oare dăunătoare ? Nu pune în derută toate celelalte întreprinderi o asemenea situație, semnată fie ea chiar de inginerul Micu Aurel ? O altă întreprindere care nu face propuneri de plan operativ, la nivelul necesităților reale, este I.C.S.T. — Craiova prin loturile sale. La marea majoritate a loturilor acestei întreprinderi unele lucrări sunt terminate și după propunerile lor de plan operativ D.R.T.A. mai este datoare cu zeci de mii de tone. La lotul Cărbunești spre exemplu 62 000 tone, la lotul Malu Mare 14 000 tone, la lotul Sîrbești 60 000 tone etc. De ce se fac exagerări în propunerile de plan operativ ? Din două motive. Primul, nimeni nu-i trage la răspundere pe cei care întocmesc propunerile de plan peste necesitățile de transport, iar al doilea , legislația formulată în 1952 (valabilă și azi după 15 ani !) este de partea beneficiarilor. Dacă D.R.T.A. nu respectă propunerile de plan este penalizată cu 30 lei de fiecare tonă, în cazul în care întreprinderea solicitantă nu asigură front de lucru conform planului operativ D.R.T.A. are dreptul să o penalizeze cu 2,50 lei pe tonă. Și încă o precizare : numai dacă beneficia- ROMEO POPESCU (Continuare în pag. a III-a) In relația D.R.T.A. - beneficiari: BARIERE ARTIFICIALE TRIBUNA SOCIALA Cei 13 de pe „Strada Liniște!“ O curte spațioasă, înconjurată de pomi. In mijloc, două corpuri de clădire. Loc suficient pentru jocurile și zburdălnicia celor opt copii ai familiilor care locuiesc aci. Spațiu optim pentru „bună conviețuire a“ celor 28 de locatari maturi... Această impresie și-o formează oricare trecător care își face drum pe „Strada Liniștei“ din Craiova. „Cartea de vizită“ nu spune, însă, totul la prima vedere. Este necesar să intri în acea gospodărie mare, să asculți, să vezi și — pînă la urmă — să-ți pui nedumerit o întrebare : de ce, totuși se întîmplă lucrurile care se întîmplă ? nu i „Am fost, într-o zi, fără să vreau, martorul unei scene care trebuie condamnată cu toată asprimea — ne relatează M. Jianu, unul dintre vecinii de stradă ai imobilului cu treisprezece familii. Două fetițe de vîrsta grădiniței, făcînd parte din două familii care locuiesc pe același culoar, și-au luat păpușile, au ieșit în curte și au început să se joace, răspîndind în jur o atmosferă de prospețime și candoare infantilă. Dar... n-au trecut nici cîteva minute și mama uneia dintre ele s-a repezit val-vîrtej, smulgînd aproape mîinile fetiței : „Ce ți-am spus ?... Să nu te mai prind că te joci cu asta că te rup în bătaie !“. Fetița a îndrăznit doar să răspundă : „Mămico, dar noi nu sîntem certate ca matare cu mama Corinei!“. „Mai și vorbești?"... Și, cîteva palme, al căror ecou a răsunat pînă în stradă, au pus capăt acelui început de jos fericit. Printre lăcrimi, fetița tot a mai avut curajul să întrebe : „Dar ce să fac? Cu cine să mă joc ?“. „Cu păpușile tale în casă ! De-aia ți le-am cumpărat Cercetînd lucrurile la fața locului, am aflat că — de asemenea — și ceilalți copii, de vîrste diferite, au fost în așa fel „educați“ încît nu există în curtea respectivă nici o relație de prietenie sau de joc între ei. Uneori bat mingea de unul singur, stau în casă, ori ies în stradă, unde AU VOIE să se joace, dar cu alți copii... Să ne mai mirăm și să ne plîngem atunci de ce unii copii, MILTIADE IONESCU (Continuare în pag. a III-a) ■immiHmummmmmimiimmiimmHimmmmmmnmimmiimHimmimmimiimuimimmmmiimiiimmmînnmimnmmiiiii? Există, din nefericire, și asemenea iubitori de zgomot, știm cu toții, barul oferă un anumit gen de muzică, uneori un jazz elevat, pe gustul contemporan sau pe gustul dintotdeauna dar nu la această muzică ne referim în rândurile de față, ci la zgomotul incomod, așa-zis muzical, și la ascultătorul pentru care nu calitatea, ci intensitatea emisiunii sonore constituie bucuria majoră a zilei. Există in Craiova, vreo cîteva tonomate. In spatele acestui substantiv se ascund, de fapt, vreo cîteva penibile cutii de măcinat... nervii. Există și un fel de tineri, clienții acestor cutii, care au învățat meșteșugul mașinii infernale și care umblă în spatele ei cu gesturi sigure, reglînd tonalitatea, și, în acest timp, afișînd pe chip o sublimă detașare de cele lumești, o înțelegere deplină pentru anti-frumusețea spirituală. In contextul tineretului nostru, ei sunt, desigur, excepții, adevărate piese de muzeu, dar sunt, trăiesc printre noi. Intri în restaurant, ai timpul comprimat, vrei să mănunți la repezeală sau să bei o bere, vrei un moment de tihnă dincolo de mișcarea străzii, dar se scoală cineva de la o masă, cu o figură congestionată, un tînăr blond, să zicem, și motivînd că e „surd“, dă tonomatul la maximum. In această muzică — de fapt, o suită de zgomote — nu se mai poate înțelege nimeni cu vecinul de masă. Ospătarii sau șefii de sală nu sesizează fenomenul, sau sînt nepăsători. Melomanul de tonomat jubilează. Sărăcia sa sufletească a triumfat. O insultă a bunelor maniere și a bunului simț, împotriva căreia se cer luate cele mai severe măsuri. Pentru cele vreo cîteva tonomate, TAPS-ul are angajat un om care să le repare. Am scăpat să spun că ele sunt aproape Întotdeauna defecte, din cauza folosirii excesive și în condiții neprielnice bunei funcționări. Un tînăr care vine la o anumită oră, cu trusa de scule, și se apucă de lucru. Unii strică și alții repară. Un om plătit să transforme muzica concretă în muzică ușoară ! Cînd vor fi și localuri unde să poți lua masa in liniște, în condiții omenești, fără nervi, unde să poți intra numai in ținută obligatorie, decentă ! Ce are de spus T.A.P.L.-ul ? Ce au de spus factorii de ordine ai localurilor ? Cum trebuie să reacționăm noi, consumatorii ? MIHAI DUȚESCU Iarăși despre melomanul de bar mm cotidian Lucrări energetice Constructorii energeticieni de la lotul nr. 1 al șantierului construcții-montaj din cadrul I.R.E. — Oltenia au început lucrările de electrificare în satele : Gîrboaia, raionul Strehaia, Gîrbovu de Sus, Gîrbovu, Valea Viei, Stejaru și Murgești, raionul Filiași. Concomitent, constructorii continuă lucrările liniei electrice aeriene de 20 kV. Băilești — Cioroiașî — Tîrnava — Corlate, spre satele Mărăcine și Tîrnava. CONSTANTIN POPA, coresp # Mobilier modern în unitățile comerciale sătești Zilele acestea noi unități de pe rețeaua de desfacere a U.R.C.C. Tr.-Severin au fost dotate cu mobilier comercial modern. Printre unitățile înzestrate se află : magazinul universal din comuna Balta, magazinele mixte din Bala, satul Negoești, comuna Baia de Aramă, unitatea din comuna Hinova a cooperativei „Dunărea“, magazinul alimentar din satul Schintești, comuna Izvorul Bîrzii, magazinul mixt din cadrul cooperativei Crăguești. # Simpozion „Titu Maiorescu“ Comitetul regional pentru cultură și artă, împreună cu Filiala Craiova a Societății de științe istorice și filologice, au organizat ieri după-amiază, la Casa de cultură din Turnu-Severin, simpozionul „Titu Maiorescu“. In prezența unui numeros public, prof. univ. dr. Ion Zamfirescu a vorbit despre „Personalitatea lui Titu Maiorescu“, conf. univ. dr. Aurel Golimas despre „Titu Maiorescu, istoric și om politic“ iar prof. M. Negreanu despre „Titu Maiorescu orator și profesor“. in serele floricole ale secției „Zone verzi“ lucrări de îngrijire și întreținere a florilor din Parcul Poporului — Craiova se execută, în perioada de toamnă, (Foto : P. Ghionea)