Inainte, noiembrie 1967 (Anul 24, nr. 7050-7075)

1967-11-01 / nr. 7050

I A 4 \ itmiil immmmin mini mimmimHiimHft I în pag­ a IV-a I actualitatea I internațională imiiiimmmimimimimiiimnnimmi? „F-9“ — o nouă siluetă arhi­tecturală înălțată în cartierul „Brazda lui Novac" din Cra­iova. ♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]» » 4»44-f 44444444 ANUL XXIV NR. 7050 MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.C.R. IN DEZBATERE Perspective bogate în sistematizare, în construcții și în administrarea fondului locativ B­ Deputatul ION NEAGU, șef de atelier-proiectare în cadrul D.S.A.P.C.­Oltenia, s-a referit, în cuvîntul său, la unele proble­me legate de sistematizare. „Pentru proiectanți — a spus vorbitorul —, ale căror preocu­pări sunt legate de sistematiza­rea satelor și, implicit, de siste­matizarea teritoriilor complexe, principiile de bază cu privire la îmbunătățirea organizării admi­­nistrativ-teritoriale a României și sistematizarea localităților ru­rale reprezintă un adevărat fir călăuzitor în întreaga activitate pe care o desfășoară. Realizarea studiilor de sistematizare terito­rială și a schițelor de sistemati­zare a satelor ridică probleme deosebit de complexe. De aceea propun ca, la organizarea proiec­tării, să se țină seama de posibi­litatea realizării unui institut complex, care să poată rezolva problemele de sistematizare a satelor în strînsă corelare cu cele de organizare a teritoriului sub toate aspectele”.­­ „Funcțiile de sistematizare și gospodărire a orașului Craiova — a subliniat, în cuvîntul său, deputatul LIVIU FUSARU, șe­ful serviciului de sistematizare și arhitectură din cadrul Sfatului popular al orașului Craiova — sînt exercitate, în prezent, prin serviciul de sistematizare și ar­hitectură și secțiunea de gospo­dărie comunală, ale căror activi­tăți vădesc o serie de loturi pa­ralele, ambele fiind puse, dese­ori, în situația de a lua hotărîri asemănătoare. De aceea, propun ca în cadrul noii organizări ad­ministrative, să se prevadă ca la orașele mari — de felul Craiovei, de pildă — funcțiunile de siste­matizare și gospodărire să fie grupate în cadrul unui singur serviciu, care să poată corela coordona și răspunde de toate problemele tehnice t sistemati­zare, construcții, drumuri, insta­lații aeriene și subterane etc.”.­­ Deputatul NICOLAE BO­­DESCU, vicepreședinte al comi­tetului executiv al Sfatului popu­lar al orașului Craiova, s-a re­ferit la mai multe probleme le­gate de construcția de locuințe, „în zona centrală și semicentra­­lă a Craiovei — a relevat vor­bitorul — există o serie de te­renuri proprietate personală, pe care, conform schiței de sistema­tizare, nu se pot construi decit imobile cu mai multe nivele, lu­cru pe care actualii proprietari nu-l pot înfăptui .In acest sens, consider că ar fi necesar să se legifereze posibilitatea efectuării unor schimburi de terenuri în­tre sfatul popular al orașului și respectivii proprietari — dîndu­­lise acesotra posibilitatea să-și ridice construcții pe terenuri a­­parținînd, în prezent, sfatului — construcții pe măsura mijloace­lor de care dispun și care să co­respundă, în același timp, exi­gențelor pe care le ridi­că schițele de sistematizare. Socotesc totodată, că ar fi opor­tun să se creeze, la nivelul ora­șului o organizație de construcții care să preia întregul complex de probleme privind realizarea lo­cuințelor proprietate personală (Continuare în pag. a III-a) Sfatul popular al orașului Craiova. Întrunit în sesiunea a XIV-a, a dezbătut documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie a.c. cu privire la îmbunătățirea organizării administra­­tiv-teritoriale a României și sistematizarea localităților rurale și cu privire la dezvoltarea construcției de locuințe, îmbunătățirea administrării și întreținerii fondului locativ și noul regim al chiriilor. După o expunere prezentată de tovarășul PETRE GI­GEA, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Craiova, au luat cuvîntul numeroși deputați, care și-au exprimat profunda adeziune față de măsurile preconizate și au făcut, în același timp, o serie de valoroase propuneri pe margi­nea lor. Transcriem, pe scurt, cîteva luări de cuvînt. Marea Revoluție din Octombrie și conștiința popoarelor X Revoluția din Octombrie, X eveniment epocal în istoria X universală, ne demonstrea­­­­ză, între altele, rolul deter­­­­minant al conștiinței umane­­ în evoluția faptelor istorice. X Marele conducător al Revo­­­­luției Socialistei din Octom­­­­brie — V. I. Lenin — a cău­­­­tat să dea răspunsuri e­tc X mai exacte problemelor pe X care le ridica fiecare etapă­­ a luptei proletariatului pen­­­­tru victoria Revoluției So­­­­cialiste.­­ După victoria Revoluției X din Octombrie, proletariatu­­­­lui mondial i s-a deschis X perspectiva înfăptuirii năzu­­­­ințelor sale, a început o nouă T eză în istoria umanității. X Masele muncitorești au sa­­­­lutat cu un puternic entu­­­­ziasm Revoluția din­ Octom­­­­brie, văzînd în ea un exem­­­­plu însuflețitor în lupta lor X revoluționară. Prof. univ. MIHAIL CRUCEANU Revoluția din Rusia a a­­nului 1917 a avut un larg ecou și în România. O serie de manifestări de solidari­zare cu tinăra putere So­vietică, ivite pe întreg cu­prinsul țării noastre, de­monstrează din plin acest adevăr. Fraternizarea, pe front, cu soldații ruși, înro­larea în detașamente ale Armatei Roșii, formarea ba­talioanelor române la Ode­­sa, în iunie 1917, manifestă­rile pentru pace, dezertările în masă, participarea pro­letariatului român la greva politică din iulie 1919 — în semn de solidaritate cu Re­voluția din Octombrie — sunt tot atîtea mărturii e­­locvente ale profundului ecou stîrnit de salvele „Au­rorei“ în conștiința oameni­lor muncii din țara noas­tră, în acest climat de vie e­­fervescență revoluționară s-au ridicat militanți de seamă ai clasei muncitoare Continuare în pag. a IV-a­ în fotografie: pavilionul „Cosmos“ al Academiei de­­ Științe a U.R.S.S., la Expoziția realizărilor economiei na­­­­ționale a Uniunii Sovietice. ^ ♦ J ♦ 4 ♦ *444­44444~»44 + + 444444^4»♦ [UNK] » ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]» șiramimmimiirammimimmmmiimmmiiiinimmimmirnnirmnnmiminmimiimmimimnnmHniramimnrannmmmiiumff în pag. a lll-a cronica, economica ică* cronic I CRAIOVA . Străbătînd un itinerar de peste 300 km, fotoreporterul nostru a surprins în = I obiectiv un relief extrem de variat, în care înălțimile industriale punctează armo­ =­­ nics un peisaj natural încîntător. Să derulăm, deci, filmul prezentîndu-vă, pentru = început, Termocentrala electrică de la Ișalnița. (Foto : Florian Roșoga) TIMPUL- echivalent dinamic al producției Direcția regională de trans­porturi auto dispune de un parc activ de 1.600 camioane, 1200 basculante și 320 re­morci. D.R.T.A. — Oltenia poate asigura cu acest parc, în timp util, transporturile de materiale și mărfuri ale între­prinderilor beneficiare? Pen­tru a răspunde la această în­trebare am apelat la diferite situații statistice și documente de arhivă, la declarații ver­bale și la constatări la fața lo­cului. Concluzia la care am ajuns­ în final este aceea că, pentru volumul de transport cerut de beneficiari, parcul D.R.T.A. este prea mare. Și to­tuși — sîntem siguri — bene­ficiari vor opina: „noi nu sîntem mulțumiți de felul cum ne deservește D.R.T.A.“... In funcție de cererile făcute de beneficiari și de posibilită­țile D.R.T.A. se stabilește, încă de la începutul anului, volu­mul de transport exprimat în zone pentru fiecare întreprin­dere. La sfîrșitul fiecărei luni, D.R.T.A. convoacă reprezen­tanții tuturor beneficiarilor într-o ședință de lucru ope­rativă spre a stabili cele mai bune soluții pentru perioadele următoare. „Dar, din păcate, ne declara șeful serviciului transporturi­­m­arfă Constantin Cruceanu, nu participă toți beneficiarii“. Nefiind prezenți se face o re­partiție arbitrară a mijloace­lor de transport și, în acest fel, pe parcurs se ivesc sur­prize. I.S.H.S.-Baraj Rovinari de exemplu, pe lângă faptul că nu participă la aceste ședințe operative crează mari greutăți exagerând cererea de mijloace de transport. De la forul lor tutelar, I.C.H.S. Baraj — Rovi­nari comunică D.R.T.A. Oltenia cu adresa nr. 16 307 din 31 au­gust 1967, — cantitățile nece­sare de transport pe perioada 1 iulie — 31 decembrie 1967. Pentru aceleași lucrări I.L.H.S. — Baraj Rovinari, comunică tot la D.R.T.A. Oltenia planul operativ de transport cu canti­tăți mult exagerate. Numai în lunile iunie, iulie și august di­ferența dintre necesarul trans­mis de șantier și forul lor tu­telar este de 584 000 tone. O asemenea practică nu este oa­re dăunătoare ? Nu pune în derută toate celelalte întreprin­deri o asemenea situație, sem­nată fie ea chiar de inginerul Micu Aurel ? O altă întreprindere care nu face propuneri de plan ope­rativ, la nivelul necesităților reale, este I.C.S.T. — Craiova prin loturile sale. La marea majoritate a loturilor acestei întreprinderi unele lucrări sunt terminate și după propunerile lor de plan operativ D.R.T.A. mai este datoare cu zeci de mii de tone. La lotul Cărbu­­nești spre exemplu 62 000 tone, la lotul Malu Mare 14 000 tone, la lotul Sîrbești 60 000 tone etc. De ce se fac exagerări în propunerile de plan operativ ? Din două motive. Primul, ni­meni nu-i trage la răspundere pe cei care întocmesc propu­nerile de plan peste necesi­tățile de transport, iar al doi­lea , legislația formulată în 1952 (valabilă și azi după 15 ani !) este de partea beneficia­rilor. Dacă D.R.T.A. nu res­pectă propunerile de plan es­te penalizată cu 30 lei de fie­care tonă, în cazul în care în­treprinderea solicitantă nu a­­sigură front de lucru conform planului operativ D.R.T.A. are dreptul să o penalizeze cu 2,50 lei pe tonă. Și încă o pre­cizare : numai dacă beneficia- ROMEO POPESCU (Continuare în pag. a III-a) In relația D.R.T.A. - beneficiari: BARIERE ARTIFICIALE TRIBUNA SOCIALA Cei 13 de pe „Strada Liniște!“ O curte spațioasă, înconjurată de pom­i. In mijloc, două corpuri de clădire. Loc suficient pen­tru jocurile și zburdălnicia celor opt copii ai fa­miliilor care locuiesc aci. Spațiu optim pentru „bună conviețuire a“ celor 28 de locatari maturi... Această impresie și-o formează oricare trecător care își face drum pe „Strada Liniștei“ din Craiova. „Cartea de vizită“ nu spune, însă, totul la prima vedere. Este necesar să intri în acea gospo­dărie mare, să asculți, să vezi și — pînă la urmă — să-ți pui nedumerit o întrebare : de ce, totuși se întîmplă lucrurile care se întîmplă ? nu i­ „Am fost, într-o zi, fără să vreau, martorul unei sce­ne care trebuie condamnată cu toată asprimea — ne rela­tează M. Jianu, unul dintre vecinii de stradă ai imobilu­lui cu treisprezece familii. Două fetițe de vîrsta grădi­niței, făcînd parte din două familii care locuiesc pe a­celași culoar, și-au luat pă­pușile, au ieșit în curte și au început să se joace, răs­­pîndind în jur o atmosferă de prospețime și candoare infantilă. Dar... n-au trecut nici cîteva minute și mama uneia dintre ele s-a repe­zit val-vîrtej, smulgînd a­­proape mîinile fetiței : „Ce ți-am spus ?... Să nu te mai prind că te joci cu asta că te rup în bătaie !“. Fetița a îndrăznit doar să răs­pundă : „Mămico, dar noi nu sîntem certate ca mata­re cu mama Corinei!“. „Mai și vorbești?"... Și, cîteva pal­me, al căror ecou a răsunat pînă în stradă, au pus ca­păt acelui început de jos fericit. Printre lăcrimi, fe­tița tot a mai avut curajul să întrebe : „Dar ce să fac? Cu cine să mă joc ?“. „Cu păpușile tale­­ în casă ! De-aia ți le-am cumpă­rat Cercetînd lucrurile la fața locului, am aflat că — de asemenea —­ și cei­lalți copii, de vîrste dife­rite, au fost în așa fel „e­­ducați“ încît nu există în curtea respectivă nici o re­lație de prietenie sau de joc între ei. Uneori bat mingea de unul singur, stau în casă, ori ies în stradă, unde AU VOIE să se joa­ce, dar cu alți copii... Să ne mai mirăm și să ne plîn­­gem atunci de ce unii copii, MILTIADE IONESCU (Continuare în pag. a III-a) ■immiHmummmmmimiimmiimmHimmmmmmnmimmiimHimmimmimiimuimimmmmiimiiimmmînnmimnmmiiiii? Există, din nefericire, și asemenea iubitori de zgomot, știm cu toții, barul oferă un anu­mit gen de muzică, uneori un jazz elevat, pe gustul contemporan sau pe gustul dintotdeauna dar nu la această muzică ne referim în rându­rile de față, ci la zgomotul incomod, așa-zis muzical, și la ascultătorul pentru care nu cali­tatea, ci intensitatea emisiunii sonore constituie bucuria majoră a zilei. Există in Craiova, vreo cîteva tonomate. In spatele acestui substantiv se ascund, de fapt, vreo cîteva penibile cutii de măcinat... nervii. Există și un fel de tineri, clienții acestor cutii, care au învățat meșteșugul mașinii infernale și care umblă în spatele ei cu gesturi sigure, re­­glînd tonalitatea, și, în acest timp, afișînd pe chip o sublimă detașare de cele lumești, o în­țelegere deplină pentru anti-frumusețea­ spiritua­lă. In contextul tineretului nostru, ei sunt, desi­gur, excepții, adevărate piese de muzeu, dar sunt, trăiesc printre noi. Intri în restaurant, ai timpul comprimat, vrei să mănunți la repezeală sau să bei o bere, vrei un moment de tihnă dincolo de mișcarea străzii, dar se scoală cineva de la o masă, cu o figură congestionată, un tînăr blond, să zi­cem, și motivînd că e „surd“, dă tonomatul la maximum. In această muzică — de fapt, o suită de zgomote — nu se mai poate înțelege nimeni cu vecinul de masă. Ospătarii sau șefii de sală nu sesizează fenomenul, sau sînt nepăsători. Melomanul de tonomat jubilează. Sărăcia sa sufletească a triumfat. O insultă a bunelor ma­niere și a bunului simț, împotriva căreia se cer luate cele mai severe măsuri. Pentru cele vreo cîteva tonomate, TAPS-ul are angajat un om care să le repare. Am scăpat să spun că ele sunt aproape Întotdeauna defecte, din cauza folosirii excesive și în con­diții neprielnice bunei funcționări. Un tînăr care vine la o anumită oră, cu trusa de scule, și se apucă de lucru. Unii strică și alții repară. Un om plătit să transforme muzica concretă în mu­zică ușoară ! Cînd vor fi și localuri unde să poți lua masa in liniște, în condiții omenești, fără nervi, unde să poți intra numai in ținută obligatorie, decentă ! Ce are de spus T.A.P.L.-ul ? Ce au de spus factorii de ordine ai localurilor ? Cum trebuie să reacționăm noi, consumatorii ? MIHAI DUȚESCU I­arăși despre melomanul de bar mm cotidian Lucrări energetice Constructorii energeticieni de la lotul nr. 1 al șantierului construcții-montaj din cadrul I.R.E. — Oltenia au început lucrările de electrificare în sa­tele : Gîrboaia, raionul Stre­­haia, Gîrbovu de Sus, Gîrbovu, Valea Viei, Stejaru și Murgești, raionul Filiași. Concomitent, constructorii continuă l­ucrările liniei electrice aeriene de 20 kV. Băilești — Cioroiașî — Tîrnava — Corlate, spre satele Mărăcine și Tîrnava. CONSTANTIN POPA, coresp # Mobilier modern în unitățile comerciale sătești Zilele acestea noi unități de pe rețeaua de desfacere a U.R.C.C. Tr.-Severin au fost dotate cu mobilier comercial modern. Printre unitățile înzestrate se află : magazinul universal din comuna Balta, magazinele mixte din Bala, satul Negoești, comuna Baia de Aramă, unita­tea din comuna Hinova a coo­perativei „Dunărea“, magazi­nul­ alimentar din satul Schin­­tești, comuna Izvorul Bîrzii, magazinul mixt din cadrul coo­perativei Crăguești. # Simpozion „Titu­­ Maiorescu“ Comitetul regional pentru cul­tură și artă, împreună cu Fi­liala Craiova a Societății de științe istorice și filologice, au organizat ieri după-amiază, la Casa de cultură din Turnu-Se­­verin, simpozionul „Titu Ma­­iorescu“. In prezența unui nu­meros public, prof. univ. dr. Ion Zamfirescu a vorbit despre „Personalitatea lui Titu Maio­­rescu“, conf. univ. dr. Aurel Golimas despre „Titu Maio­­rescu, istoric și om politic“ iar prof. M. Negreanu despre „Titu Maiorescu orator și pro­fesor“. in serele floricole ale secției „Zone verzi“ lucrări de îngrijire și întreținere a florilor­ din Parcul Poporului — Craiova se execută, în perioada de toamnă, (Foto : P. Ghionea)

Next