Inainte, februarie 1968 (Anul 25, nr. 7128-7152)

1968-02-01 / nr. 7128

I In pag­­a IV-a ș fuiiniiimmiimiiiimiiimmmnimmmi: P R Ó D U C Ț i A organizată științific La adunarea reprezentanți­lor salariaților de pe marele șantier al barajului de la Ro­­vinari au fost scoase în evi­dență rezultatele obținute în anul 1967 de către colectivul de constructori de aici, care a avut prevăzut să realizeze un volum de lucrări în valoare de peste 75 milioane lei. Cum au fost îndeplinite sarcinile de plan ? Din darea de seamă prezentată de Gheorghe Dăn­­cescu, inginerul șef al șantie­rului, a reieșit că planul de stat valoric, la nivel de antre­priză generală, a fost depășit cu 12,3 la sută, încă din pri­mele luni ale anului trecut, în vederea realizării în mod rit­mic a planului fizic, îndeosebi la obiectivele cu termen de punere în funcțiune prevăzut în plan, a fost întreprinsă mă­sura de a se analiza decadat, în cadrul comitetului de partid, mersul execuției, unde s-au stabilit căile de remediere a unor deficiențe, mai buna or­ganizare a locurilor de muncă, în special în schimburile de noapte etc. De fapt, aceasta a constituit principala contribu­ție la realizarea devierii Jiu­lui pe noua sa albie cu cinci zile mai devreme. Rezultatele obținute la prin­cipalii indicatori de corelare cu volumul producției rapor­tate se prezintă astfel: 120 la sută — volumul producției glo­bale ; 80,2 la sută — fondul de salarii; 87 la sută — nu­mărul­­ mediu scriptic al sala­riaților ; 137,18 la sută — pro­ductivitatea muncii pe sala­riat. Prin ansamblul de mă­suri întreprinse, șantierul a reușit să reducă principalele căi de irosire a energiei uma­ne. Drept urmare, absențele nemotivate au fost reduse de la 6379 zile-om în 1966 la 3023 zile-om în 1967. Totodată, s-au TITUS STOCHIȚOIU, coresp. (Continuare în pag. a III-a) ROVINARI RENTABILIZAREA TUTUROR SECTOARELOR DE LUCRU — RODUL LOR MASORI EFICIENTE Etimologia cuvintului grandoman o aflăm consultind dic­ționarul. „Speciile“ grandomanilor le aflăm recurgînd la pro­cedeul detecției... sociologice. Aceasta mai ales pentru faptul că în viață — de ce n-am spune-o ? — intîlnim grandomani printre grandomani. Unii își cheltuiesc banii proprii numai să pară mai teribili decit sunt in realitate. Alții (mai galantoni) pentru a concura amicii, cumpără copilului pian în joc de ghete mai bune in locul celor scîlciate, alții... Ce te faci insă cu ceilalți grandomani care vor să facă impresie risipind ave­rea noastră comună ? Lăsați de capul lor aceștia devin o a­­devărată primejdie pentru punga publică. Ei sînt dăunători și prin aceea că-s greu de sesizat, iși îmbracă acțiunile într-o vorbărie amețitoare, maniacă, plină de vrajă. In acest caz, termenul grandoman are ca derivat cuvîntul maniac, dind naștere expresiei grandomaniacie. Ne vom rezuma deocamdată doar la „vederile“ cîtorva grandomaniaci exponenți ai fenome­nului, botezat pe bună dreptate : grandomaniacie. Dacă e vorba de o fabrică, grandomaniacul industrial vede precum un despot din antichitate, dornic să sperie su­b pușii prin grandoarea palatului său, a mormîntului său, a gră­­dinii sale suspendate. Atunci uzina, fabrica, secția, ia propor­ții piramidale în care strungurile, rabotezele, instalațiile se pierd, iar muncitorii par niște furnici. Marele „ctitor" nu-și bate prea mult capul ca banii învestiți să poată fi amortizați în cei mai puțini ani, nu se omoară cu folosirea economicoasă a spațiului de producție. Beneficiar sau proiectant, grandomania­­cul industrial cere materialele cele mai scumpe, nu se stliceș­­te la marmură, la fresce, statui și mozaicuri. Că doar nu dă din punga lui. Grandomaniacul zootehnist vede grajdurile din sat ca un templu închinat zeiței Vaca. El nu se gîndește la prețul de cost al laptelui, al prozaicelor ouă, al cărnii de porc. Ca ata­re, construcția lăcașului bovin durează mai mult decât a Panteonului, iar fondurile investite sunt folosite după legile unui alt fenomen caracteristic grandomaniacilor : galanto­­nismul. Ce drăgălașe sunt argumentele grandomaniacului urba­nist. Dacă, de pildă, trebuie renovat un restaurant sau un mic magazin, nababul nu pornește de la ceea ce era și ce a rămas, nu se interesează ce dever va avea localul, cum e va­dul comercial, ci-și propune să dărîme totul, să facă ceva cit mai costisitor, de nu mai pot fi scoase cheltuielile nici intr-un sfert de veac. Mai există și grandomaniacul administrativ. La întreprin­derea sau instituția sa solicită o schemă cât mai umflată. I se pare că prestigiul său este direct proporțional cu numărul sa­lariaților. Am observat și o curiozitate : de cele mai multe ori, gran­domaniacul darnic cu visteria obștească este mai mult decit econom când este vorba de portofelul său. Are două fețe : Mecena (cind nu dă de la el) și Harpagon (de-i ceri ceva din punga lui). Bietul personaj suferă de o dedublare a persona­lității ! De asta se cer curajoase terapii, iar dacă nu se vin­decă să-i îndepărtăm mîinile din bugetul pungii publice. MARIN ANCUȚESCU ȘANTIERUL B­ARAJ — Uzina mecanică Tr. Severin, în depozitul de materiale al sectorului vagoane. Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968 a avut loc, la Palatul Republi­cii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreșe­dinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Con­stantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu- Puțuri, Gheorghe Cristofor Simionescu, Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat Consiliul a examinat și a­doptat mai multe proiecție de decrete interesînd diferite do­menii ale activității de stat Printre acestea figurează de­cretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6/8 decembrie 1967 ; de­cretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia supli­mentară ; decretul pentru com­pletarea articolului 19 al De­cretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și de­cretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziții referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile restante rezultate din aplica­rea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care gu­vernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiu­lui extra-atmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri ce­rești, semnat la 27 ianuarie 1967 și a adoptat decretul pri­vind aderarea Republicii So­cialiste România la Convenția vamală relativă la importul temporar de material profe­sional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lu­crările curente. 0 Evocarea lui Mircea cel Bătrîn Azi la­ orele 17, la Casa de cultură a sindicatelor din Cra­iova se desfășoară un simpo­zion prilejuit de evocarea fi­gurii lui M­­ircea cel Batrin, de la a cărui moarte se împlinesc 550 de ani. Vor lua cuvîntul : dr. docent N. Rădulescu, prorector al Uni­versității Craiova, conf. univ. dr. Aurel H. Goliman și prof. I. M. Negreanu. Actori de la Teatrul Național vor citi ver­suri despre M­­ircea cel Bătrîn. Locomotive Diesel­­electrice pentru export In baza noilor contracte în­cheiate, colectivul Uzinei „E­lectroputere” Craiova a intro­dus în fabricație un lot de 45 locomotive Diesel-electrice pen­tru R. P. Polonă și R. P. Bulgaria, din totalul de bucăți­cit se prevede a se rea­5a­liza In planul de export pe a­­nul 1968. După cum ne-a In­format tov. Ion Darie, șeful secției construcții metalice, până in prezent au fost livrate secției montaj un număr de 29 cutii LDE. Prima locomotivă din acest an destinată exportului in R. P. Bulgaria a plecat ieri in probe de parcurs. A. P. ® In prima campanie... La Balș, în perimetrul noii zone industriale a orașului — la scurt timp după terminarea lucrărilor de construcție a ce­lei de a 24-a stațiuni de ma­șini și tractoare din Oltenia — primele utilaje agricole au in­trat pe liniile tehnologice ale modernei unități, marcînd pre­gătirea zestrei de mașini pen­tru apropiata campanie agri­colă de primăvară. În cadrul procesului tehnolo­gic, la S.M.T. Balș se repară 220 tractoare și un mare număr de semănători de porumb „S.P.C.-2“, combine „C-1“, pluguri „PP" și alte agregate. Concomitent, cu o parte din mecanicii stațiunii sează noi fluxuri de se amena­producție In atelierul mecanic al stațiu­nii.­ ­ Expoziție de pictură La Strehaia a fost deschisă o interesantă expoziție de pic­tură. Cele 17 tablouri — por­trete și peisaje după natură — expuse de tînărul pictor ama­tor Aurel Gîrjoabă au stirnit un viu interes in rindul vizi­tatorilor, care au apreciat ta­lentul in plină afirmare al ttnă­­rului pictor amator. O nouă agenție Loto-pronosport Pentru­cătorilor nosport, resort­a­rii unei Craiova, deschisă nr. 4, a veni in sprijinul jui la sistemele Loto-pro- Direcția regională de luat măsura deschide­­noi agenții In Noua agenție a orașul­ifost pe strada Karl Marx Bine aprovizionat, maga­zinul alimentar nr. 2 din Caracal asigură o deser­vire exemplară a clientelei. Propunerile Comisiei centra­le de partid și de stat cu pri­vire la organizarea județelor și municipiilor au stîrnit, în mod firesc, ample ecouri în rîndurile oamenilor muncii din Oltenia. Am purtat discuții cu cîțiva interlocutori care lucrea­ză în instituții aflate în peri­metrul propus pentru județul Dolj, care cunosc bine condi­țiile economice și sociale ale acestui ținut. „Consider că în delimitarea viitorului județ Dolj și-a găsit o adecvată materializare prin­cipiul potrivit căruia această unitate administrati­v-teritoria­­lă trebuie să fie echilibrată atît din punct de vedere al su­prafeței pe care o ocupă și a populației, cit și în ce privește potențialul economic — ne-a spus tov. conf. dr. C. BOTEA, decanul Facultății de științe economice a Universității din Craiova. Reședința județului, orașul Craiova, este un cen­tru urban aflat într-o com­plexă și armonioasă dezvol­tare, cu numeroase întreprin­deri și instituții de cultură ce se bucură de o meritată faimă în întreaga țară. Faptul că în orașele Băilești și Calafat a început construcția unor o­­biective industriale care valo­rifică producția agricolă a îm­prejurimilor respective con­stituie un argument ce ple­dează statornic pentru perspec­tiva înfloritoare a județului. Prezența facultății noastre în­­tr-un astfel de perimetru ni se pare a fi extrem de oportună, întrucît dezvoltarea economică a județului certifică necesita­tea cadrelor pregătite de noi". „Județul Dolj, cu o supra­față de 8852 kmp și populație de 801518 locuitori, o îmbină perfect tradiția cu im­perativele actualității — adau­gă dr. AUREL H. GOLIMAȘ, de la Facultatea de istorie­­geografie a Institutului peda­gogic. Meleagurile de pe Jiul de jos au configurația unor trepte de amfiteatru, care urcă într-o gradație domoală de te­rase, începînd din bătrînul Da­­nubiu. De la cantonarea ex­clusivă în cultura cerealelor și parțial a viței de vie, teritoriul posedă astăzi remarcabile re­pere ale unor ramuri indus­triale de mare prestigiu : elec­trotehnică, chimică, energetică, ușoară. în județul Dolj s-au creat condiții optime pentru acțiuni de mare anvergură, consecință firească a înaltului nivel atins de forțele de pro­ducție“. „în orașul nostru a început construirea unei mari fabrici de conserve pentru care s-au alocat 107 milioane lei — ne relata tov. C. VASILACHE, din Calafat. Intrarea în funcțiune în trimestrul al doilea al a­cestui an, cu o capacitate a­­nuală de 21000 tone conserve va însemna, implicit, atragerea în sfera industriei a unui im­portant număr de locuitori din satele vecine. Se vor crea largi posibilități de valorificare producției agricole din sectorul a legumicol, iar orașul Calafat se va dezvolta, desigur, cu mai multă vigoare. Unele ramuri, pînă acum insuficient dezvol­tate, vor găsi pe meleagurile Calafatului un bun teren de germinare , mă gîndesc la in­dustria locală care poate abor­da domenii variate : fabricarea unor materiale de construcții, confecționarea spalierilor pen­tru tinerele podgorii etc“. Noul județ va reprezenta și pentru agricultură un pas îna­inte prin asigurarea unei ne­cesare cooperări multilaterale, eficiente, convergînd spre ope­rativitate în executarea nume­roaselor lucrări. „Prin concentrarea eforturi­lor mai multor cooperative a­­gricole de producție — sublinia ing. HORIA FIRANESCU, tot din Calafat, se vor mări posibi­litățile economice ale unităților respective, în vederea realizării de obiective prin cooperare. De asemenea datorită cooperării, se va putea termina în condi­ții optime magistrala Băilești- Calafat care va iriga 69 000 ha, vor înflori plantațiile intensive de piersici la Basarabi, Ciu­­percenii Vechi și Ciupercenii Noi. Avem suficiente motive, cel puțin așa indică experiența de pînă acum, să putem smul­ge mai mult nisipurilor. Anul acesta vom iriga peste 2500 ha din acest teren“. Discutînd cu diverși oameni din Băilești am reținut, de a­­semenea, deplina adeziune pri­vind viabilitatea noului județ, precum și condițiile de dez­voltare ale acestui oraș. Intra­rea în producție a unei foarte moderne îngrășătorii de porci, construirea fabricii de nutre­țuri combinate — ilustrînd ni­velul superior de valorificare judicioasă a potențialului agri­col existent aici — vor oferi acestui oraș alura unei urbe în plină dezvoltare. Județul Dolj, după cum au subliniat mai mulți interlocu­tori, va avea și condițiile nece­sare unei intense activități cul­turale. Pe lângă orașul Craio­va, ale cărui potențe sunt una­nim recunoscute prin existen­ța unor repere de o valoare neîndoielnică — filarmonica, Teatrul Național, Casa de cul­tură a sindicatelor, revistă de cultură, studiou de radio etc., celelalte orașe — Băilești și Calafat — își vor putea des­­­­fășura, în noile condiții, o ac­­­­tivitate culturală mult mai­­ consistentă. „Apropierea de centru, prin desființarea regiunii — ne spu­ne tov. prof. NICOLAE PIRVU­­LESCU, de la Liceul din Cala­fat, va permite orașului nostru să cultive cu mai multă perse­verență fenomenul cultural. Existența unor tradiții — șeză­­­­tori literare, serbări școlare —­­ firave cîndva și abandonate nejustificăt, constituie o invi­tație la revitalizarea lor. La noi în oraș ființează, cu rezul­­­­tate mulțumitoare, un cenaclu­­ literar, o casă de cultură.­­ Impulsionarea activității lor se­­ va reflecta, desigur și în viața­­ de ansamblu a urbei. Un lucru este știut: gustul publicului a crescut și de aceea el vrea mai mult și mai bun. Mă gîndesc­­ că în noile condiții vom putea­­ fi, probabil, vizitați mai des de­­ colectivul Teatrului Național craiovean, de Filarmonica „Ol­tenia“, precum și de Ansam­blul „Nicolae Bălcescu“; în a­­celași timp, mărirea populației orașului prin apariția unor re­pere industriale, ne dă, desi­gur, speranța firească în or­ganizarea unei activități artis­tice cu valențe superioare“. Alți interlocutori au subli­niat posibilitățile pe care le are viața cultural-artistică din satele mindice dunărene — așezări și bogate, cu populație numeroasă. Discu­țiile au relevat viabilitatea viitorului județ Dolj, caracte­rul său profund echilibrat, perspectivele frumoase de dez­­­­voltare. ROMULUS DIACONESCU­­ Pe marginea propunerilor Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor DOLJUL - Județ echilibrat, cu largi perspective de dezvoltare 1 1 O­u­ 1 CRONICA 1­1 ECONOMICĂ = 1 în pagina a ill-a -Jimiiimiiimiiiimiiiiiiiimmiiiiimmmimnmmmimimimnimmmimmimimiiiimmmiă Colectivul de la exploatarea minieră Leurda, pe zi ce trece își intensifică efor­­­­turile in întrecerea socialistă pentru a obține in acest an o producție de lignit brut­e de 1.080.000 tone. Această sarcină va fi realizată și datorită faptului că aici s-a pre­­­­e­văzut mecanizarea abatajelor frontale care este superioară celei prin pușcare, atît din punct de vedere al vitezei de a- = a­vansare cit și al eficienței economice, în foto : Vedere generală a minei Leurda—Motru.­­ E­ líiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiitiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiimiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiE Serele solar-un bun mijloc de producere a legumelor timpurii Legume mai timpurii cu circa o lună de zile . Din serele solar, recolte duble față de cele obținute în cîmp . De pe 0,77 ha sere solar — 181 000 lei venit numai din prima cultură Producerea legumelor proas­pete pe o perioadă cit mai mare din timpul anului con­stituie o sarcină permanentă pusă de partid în fața unități­lor agricole, în condițiile na­turale ale Olteniei, din cultu­rile obișnuite în cîmp se pot obține legume proaspete numai în perioada aprilie-octombrie. La speciile mai pretențioase la căldură cum sunt: castraveți, ardei, pătlăgelele vinete, toma­tele și altele, această perioadă este și mai scurtă; în restul timpului, factorii climatici nu mai sunt favorabili creșterii și fructificării plantelor legumi­cole. Continuarea producerii legumelor în stare proaspătă se asigură numai când se folo­sesc ca mijloace de producție­ serele, răsadnițele, solariile și adăposturile temporare. în ultimul timp, alături de construcțiile de sere și răsad­nițe, o extindere pe suprafețe tot mai mari a cunoscut-o cul­tura protejată a legumelor în serele acoperite cu materiale plastice. Cercetările efectuate la stațiunea noastră experi­mentală, cât și în alte unități, au pus în evidență faptul că în serele de material plastic legu­mele găsesc condiții optime de creștere și fructificare, concreti­zate prin importante sporuri de producție timpurie. în serele amintite se poate cultiva o gamă foarte variată de legu­me : tomate, castraveți, pătlă­gelele vinete, ardei, dovlecei, fasolea verde, pepeni galbeni și altele care, prin producțiile timpurii realizate, contribuie la asigurarea pe piață a unui sor­timent variat de legume proas­pete în perioada cind acestea nu se pot obține din culturile obișnuite în cîmp. Rezultatele obținute de către stațiunea noastră experimen­tală la culturile de legume în serele de material plastic duc la concluzia că, printr-o bună dirijare a factorilor de vegeta­ție, producțiile de legume pot fi mai timpurii cu circa o lună de zile. Astfel, noi am realizat legume mai timpuri cu 25 de zile la tomate, 32 d zile la pătlăgelele vinete, 28 d zile la ardei și dovlecei faț de cultura obișnuită în cîmp. S-a constatat că în aceste sere datorită condițiilor mai bun de creștere și fructificare, ci și posibilității de a executa lucrările de îngrijire la timp și de bună calitate, producții­ obținute sunt superioare, din toate punctele de vedere, ce­lor realizate în cîmp. Astfel la tomate s-a obținut o produc­ție de 54 tone la ha , la pătlă­gele vinete — 46 tone la ha Producțiile de castraveți re­coltate din serele solar au fos duble față de cele obținute în cîmp. Avantajele considerabile pe care le prezintă folosirea ma­terialelor plastice face ca ceastă problemă să fie una di­­n cele mai actuale în legumicu­­tură. Consumul redus de ma­teriale folosite la construirea serelor-solar duce la o redu­cere sensibilă a costului con­strucției față de serele clasice din sticlă. Prețul de cost a materialelor variază între 16—28 lei pe m.p., în funcție de natura acestora. Avantajele exploatării și ușurința montă­rii elementelor de construcție fac ca tipurile noi de sere-so­­lar, elaborate de cercetătorii stațiunii noastre, să fie acce­sibile oricărei unități de pro­ducție care urmărește obține­rea de legume extratimpurii. Subliniem că producția tim­purie de legume nu se poate face numai cu soiuri timpurii și agrotehnică. Practica a de­monstrat că, chiar în condițiile unei clime dulci, protejarea culturilor de legume aduce un spor mare de precocitate venituri însemnate. Pentru ex­și­tinderea în unitățile de pro­ducție a celor mai corespunză­toare tipuri de sere solar, în Ing. H. POPESCU, Stațiunea experimentală legumicolă Ișalnița (Continuare în pag. a Ill-a)

Next