Inainte, februarie 1968 (Anul 25, nr. 7128-7152)
1968-02-01 / nr. 7128
I In paga IV-a ș fuiiniiimmiimiiiimiiimmmnimmmi: P R Ó D U C Ț i A organizată științific La adunarea reprezentanților salariaților de pe marele șantier al barajului de la Rovinari au fost scoase în evidență rezultatele obținute în anul 1967 de către colectivul de constructori de aici, care a avut prevăzut să realizeze un volum de lucrări în valoare de peste 75 milioane lei. Cum au fost îndeplinite sarcinile de plan ? Din darea de seamă prezentată de Gheorghe Dăncescu, inginerul șef al șantierului, a reieșit că planul de stat valoric, la nivel de antrepriză generală, a fost depășit cu 12,3 la sută, încă din primele luni ale anului trecut, în vederea realizării în mod ritmic a planului fizic, îndeosebi la obiectivele cu termen de punere în funcțiune prevăzut în plan, a fost întreprinsă măsura de a se analiza decadat, în cadrul comitetului de partid, mersul execuției, unde s-au stabilit căile de remediere a unor deficiențe, mai buna organizare a locurilor de muncă, în special în schimburile de noapte etc. De fapt, aceasta a constituit principala contribuție la realizarea devierii Jiului pe noua sa albie cu cinci zile mai devreme. Rezultatele obținute la principalii indicatori de corelare cu volumul producției raportate se prezintă astfel: 120 la sută — volumul producției globale ; 80,2 la sută — fondul de salarii; 87 la sută — numărul mediu scriptic al salariaților ; 137,18 la sută — productivitatea muncii pe salariat. Prin ansamblul de măsuri întreprinse, șantierul a reușit să reducă principalele căi de irosire a energiei umane. Drept urmare, absențele nemotivate au fost reduse de la 6379 zile-om în 1966 la 3023 zile-om în 1967. Totodată, s-au TITUS STOCHIȚOIU, coresp. (Continuare în pag. a III-a) ROVINARI RENTABILIZAREA TUTUROR SECTOARELOR DE LUCRU — RODUL LOR MASORI EFICIENTE Etimologia cuvintului grandoman o aflăm consultind dicționarul. „Speciile“ grandomanilor le aflăm recurgînd la procedeul detecției... sociologice. Aceasta mai ales pentru faptul că în viață — de ce n-am spune-o ? — intîlnim grandomani printre grandomani. Unii își cheltuiesc banii proprii numai să pară mai teribili decit sunt in realitate. Alții (mai galantoni) pentru a concura amicii, cumpără copilului pian în joc de ghete mai bune in locul celor scîlciate, alții... Ce te faci insă cu ceilalți grandomani care vor să facă impresie risipind averea noastră comună ? Lăsați de capul lor aceștia devin o adevărată primejdie pentru punga publică. Ei sînt dăunători și prin aceea că-s greu de sesizat, iși îmbracă acțiunile într-o vorbărie amețitoare, maniacă, plină de vrajă. In acest caz, termenul grandoman are ca derivat cuvîntul maniac, dind naștere expresiei grandomaniacie. Ne vom rezuma deocamdată doar la „vederile“ cîtorva grandomaniaci exponenți ai fenomenului, botezat pe bună dreptate : grandomaniacie. Dacă e vorba de o fabrică, grandomaniacul industrial vede precum un despot din antichitate, dornic să sperie sub pușii prin grandoarea palatului său, a mormîntului său, a grădinii sale suspendate. Atunci uzina, fabrica, secția, ia proporții piramidale în care strungurile, rabotezele, instalațiile se pierd, iar muncitorii par niște furnici. Marele „ctitor" nu-și bate prea mult capul ca banii învestiți să poată fi amortizați în cei mai puțini ani, nu se omoară cu folosirea economicoasă a spațiului de producție. Beneficiar sau proiectant, grandomaniacul industrial cere materialele cele mai scumpe, nu se stlicește la marmură, la fresce, statui și mozaicuri. Că doar nu dă din punga lui. Grandomaniacul zootehnist vede grajdurile din sat ca un templu închinat zeiței Vaca. El nu se gîndește la prețul de cost al laptelui, al prozaicelor ouă, al cărnii de porc. Ca atare, construcția lăcașului bovin durează mai mult decât a Panteonului, iar fondurile investite sunt folosite după legile unui alt fenomen caracteristic grandomaniacilor : galantonismul. Ce drăgălașe sunt argumentele grandomaniacului urbanist. Dacă, de pildă, trebuie renovat un restaurant sau un mic magazin, nababul nu pornește de la ceea ce era și ce a rămas, nu se interesează ce dever va avea localul, cum e vadul comercial, ci-și propune să dărîme totul, să facă ceva cit mai costisitor, de nu mai pot fi scoase cheltuielile nici intr-un sfert de veac. Mai există și grandomaniacul administrativ. La întreprinderea sau instituția sa solicită o schemă cât mai umflată. I se pare că prestigiul său este direct proporțional cu numărul salariaților. Am observat și o curiozitate : de cele mai multe ori, grandomaniacul darnic cu visteria obștească este mai mult decit econom când este vorba de portofelul său. Are două fețe : Mecena (cind nu dă de la el) și Harpagon (de-i ceri ceva din punga lui). Bietul personaj suferă de o dedublare a personalității ! De asta se cer curajoase terapii, iar dacă nu se vindecă să-i îndepărtăm mîinile din bugetul pungii publice. MARIN ANCUȚESCU ȘANTIERUL BARAJ — Uzina mecanică Tr. Severin, în depozitul de materiale al sectorului vagoane. Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968 a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu- Puțuri, Gheorghe Cristofor Simionescu, Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat Consiliul a examinat și adoptat mai multe proiecție de decrete interesînd diferite domenii ale activității de stat Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6/8 decembrie 1967 ; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziții referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile restante rezultate din aplicarea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extra-atmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, semnat la 27 ianuarie 1967 și a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenția vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. 0 Evocarea lui Mircea cel Bătrîn Azi la orele 17, la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova se desfășoară un simpozion prilejuit de evocarea figurii lui Mircea cel Batrin, de la a cărui moarte se împlinesc 550 de ani. Vor lua cuvîntul : dr. docent N. Rădulescu, prorector al Universității Craiova, conf. univ. dr. Aurel H. Goliman și prof. I. M. Negreanu. Actori de la Teatrul Național vor citi versuri despre Mircea cel Bătrîn. Locomotive Dieselelectrice pentru export In baza noilor contracte încheiate, colectivul Uzinei „Electroputere” Craiova a introdus în fabricație un lot de 45 locomotive Diesel-electrice pentru R. P. Polonă și R. P. Bulgaria, din totalul de bucățicit se prevede a se rea5aliza In planul de export pe anul 1968. După cum ne-a Informat tov. Ion Darie, șeful secției construcții metalice, până in prezent au fost livrate secției montaj un număr de 29 cutii LDE. Prima locomotivă din acest an destinată exportului in R. P. Bulgaria a plecat ieri in probe de parcurs. A. P. ® In prima campanie... La Balș, în perimetrul noii zone industriale a orașului — la scurt timp după terminarea lucrărilor de construcție a celei de a 24-a stațiuni de mașini și tractoare din Oltenia — primele utilaje agricole au intrat pe liniile tehnologice ale modernei unități, marcînd pregătirea zestrei de mașini pentru apropiata campanie agricolă de primăvară. În cadrul procesului tehnologic, la S.M.T. Balș se repară 220 tractoare și un mare număr de semănători de porumb „S.P.C.-2“, combine „C-1“, pluguri „PP" și alte agregate. Concomitent, cu o parte din mecanicii stațiunii sează noi fluxuri de se amenaproducție In atelierul mecanic al stațiunii. Expoziție de pictură La Strehaia a fost deschisă o interesantă expoziție de pictură. Cele 17 tablouri — portrete și peisaje după natură — expuse de tînărul pictor amator Aurel Gîrjoabă au stirnit un viu interes in rindul vizitatorilor, care au apreciat talentul in plină afirmare al ttnărului pictor amator. O nouă agenție Loto-pronosport Pentrucătorilor nosport, resortarii unei Craiova, deschisă nr. 4, a veni in sprijinul jui la sistemele Loto-pro- Direcția regională de luat măsura deschidenoi agenții In Noua agenție a orașulifost pe strada Karl Marx Bine aprovizionat, magazinul alimentar nr. 2 din Caracal asigură o deservire exemplară a clientelei. Propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor au stîrnit, în mod firesc, ample ecouri în rîndurile oamenilor muncii din Oltenia. Am purtat discuții cu cîțiva interlocutori care lucrează în instituții aflate în perimetrul propus pentru județul Dolj, care cunosc bine condițiile economice și sociale ale acestui ținut. „Consider că în delimitarea viitorului județ Dolj și-a găsit o adecvată materializare principiul potrivit căruia această unitate administrativ-teritorială trebuie să fie echilibrată atît din punct de vedere al suprafeței pe care o ocupă și a populației, cit și în ce privește potențialul economic — ne-a spus tov. conf. dr. C. BOTEA, decanul Facultății de științe economice a Universității din Craiova. Reședința județului, orașul Craiova, este un centru urban aflat într-o complexă și armonioasă dezvoltare, cu numeroase întreprinderi și instituții de cultură ce se bucură de o meritată faimă în întreaga țară. Faptul că în orașele Băilești și Calafat a început construcția unor obiective industriale care valorifică producția agricolă a împrejurimilor respective constituie un argument ce pledează statornic pentru perspectiva înfloritoare a județului. Prezența facultății noastre într-un astfel de perimetru ni se pare a fi extrem de oportună, întrucît dezvoltarea economică a județului certifică necesitatea cadrelor pregătite de noi". „Județul Dolj, cu o suprafață de 8852 kmp și populație de 801518 locuitori, o îmbină perfect tradiția cu imperativele actualității — adaugă dr. AUREL H. GOLIMAȘ, de la Facultatea de istoriegeografie a Institutului pedagogic. Meleagurile de pe Jiul de jos au configurația unor trepte de amfiteatru, care urcă într-o gradație domoală de terase, începînd din bătrînul Danubiu. De la cantonarea exclusivă în cultura cerealelor și parțial a viței de vie, teritoriul posedă astăzi remarcabile repere ale unor ramuri industriale de mare prestigiu : electrotehnică, chimică, energetică, ușoară. în județul Dolj s-au creat condiții optime pentru acțiuni de mare anvergură, consecință firească a înaltului nivel atins de forțele de producție“. „în orașul nostru a început construirea unei mari fabrici de conserve pentru care s-au alocat 107 milioane lei — ne relata tov. C. VASILACHE, din Calafat. Intrarea în funcțiune în trimestrul al doilea al acestui an, cu o capacitate anuală de 21000 tone conserve va însemna, implicit, atragerea în sfera industriei a unui important număr de locuitori din satele vecine. Se vor crea largi posibilități de valorificare producției agricole din sectorul a legumicol, iar orașul Calafat se va dezvolta, desigur, cu mai multă vigoare. Unele ramuri, pînă acum insuficient dezvoltate, vor găsi pe meleagurile Calafatului un bun teren de germinare , mă gîndesc la industria locală care poate aborda domenii variate : fabricarea unor materiale de construcții, confecționarea spalierilor pentru tinerele podgorii etc“. Noul județ va reprezenta și pentru agricultură un pas înainte prin asigurarea unei necesare cooperări multilaterale, eficiente, convergînd spre operativitate în executarea numeroaselor lucrări. „Prin concentrarea eforturilor mai multor cooperative agricole de producție — sublinia ing. HORIA FIRANESCU, tot din Calafat, se vor mări posibilitățile economice ale unităților respective, în vederea realizării de obiective prin cooperare. De asemenea datorită cooperării, se va putea termina în condiții optime magistrala Băilești- Calafat care va iriga 69 000 ha, vor înflori plantațiile intensive de piersici la Basarabi, Ciupercenii Vechi și Ciupercenii Noi. Avem suficiente motive, cel puțin așa indică experiența de pînă acum, să putem smulge mai mult nisipurilor. Anul acesta vom iriga peste 2500 ha din acest teren“. Discutînd cu diverși oameni din Băilești am reținut, de asemenea, deplina adeziune privind viabilitatea noului județ, precum și condițiile de dezvoltare ale acestui oraș. Intrarea în producție a unei foarte moderne îngrășătorii de porci, construirea fabricii de nutrețuri combinate — ilustrînd nivelul superior de valorificare judicioasă a potențialului agricol existent aici — vor oferi acestui oraș alura unei urbe în plină dezvoltare. Județul Dolj, după cum au subliniat mai mulți interlocutori, va avea și condițiile necesare unei intense activități culturale. Pe lângă orașul Craiova, ale cărui potențe sunt unanim recunoscute prin existența unor repere de o valoare neîndoielnică — filarmonica, Teatrul Național, Casa de cultură a sindicatelor, revistă de cultură, studiou de radio etc., celelalte orașe — Băilești și Calafat — își vor putea desfășura, în noile condiții, o activitate culturală mult mai consistentă. „Apropierea de centru, prin desființarea regiunii — ne spune tov. prof. NICOLAE PIRVULESCU, de la Liceul din Calafat, va permite orașului nostru să cultive cu mai multă perseverență fenomenul cultural. Existența unor tradiții — șezători literare, serbări școlare — firave cîndva și abandonate nejustificăt, constituie o invitație la revitalizarea lor. La noi în oraș ființează, cu rezultate mulțumitoare, un cenaclu literar, o casă de cultură. Impulsionarea activității lor se va reflecta, desigur și în viața de ansamblu a urbei. Un lucru este știut: gustul publicului a crescut și de aceea el vrea mai mult și mai bun. Mă gîndesc că în noile condiții vom putea fi, probabil, vizitați mai des de colectivul Teatrului Național craiovean, de Filarmonica „Oltenia“, precum și de Ansamblul „Nicolae Bălcescu“; în același timp, mărirea populației orașului prin apariția unor repere industriale, ne dă, desigur, speranța firească în organizarea unei activități artistice cu valențe superioare“. Alți interlocutori au subliniat posibilitățile pe care le are viața cultural-artistică din satele mindice dunărene — așezări și bogate, cu populație numeroasă. Discuțiile au relevat viabilitatea viitorului județ Dolj, caracterul său profund echilibrat, perspectivele frumoase de dezvoltare. ROMULUS DIACONESCU Pe marginea propunerilor Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor DOLJUL - Județ echilibrat, cu largi perspective de dezvoltare 1 1 Ou 1 CRONICA 11 ECONOMICĂ = 1 în pagina a ill-a -Jimiiimiiimiiiimiiiiiiiimmiiiiimmmimnmmmimimimnimmmimmimimiiiimmmiă Colectivul de la exploatarea minieră Leurda, pe zi ce trece își intensifică eforturile in întrecerea socialistă pentru a obține in acest an o producție de lignit brute de 1.080.000 tone. Această sarcină va fi realizată și datorită faptului că aici s-a preevăzut mecanizarea abatajelor frontale care este superioară celei prin pușcare, atît din punct de vedere al vitezei de a- = avansare cit și al eficienței economice, în foto : Vedere generală a minei Leurda—Motru. E líiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiitiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiimiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiE Serele solar-un bun mijloc de producere a legumelor timpurii Legume mai timpurii cu circa o lună de zile . Din serele solar, recolte duble față de cele obținute în cîmp . De pe 0,77 ha sere solar — 181 000 lei venit numai din prima cultură Producerea legumelor proaspete pe o perioadă cit mai mare din timpul anului constituie o sarcină permanentă pusă de partid în fața unităților agricole, în condițiile naturale ale Olteniei, din culturile obișnuite în cîmp se pot obține legume proaspete numai în perioada aprilie-octombrie. La speciile mai pretențioase la căldură cum sunt: castraveți, ardei, pătlăgelele vinete, tomatele și altele, această perioadă este și mai scurtă; în restul timpului, factorii climatici nu mai sunt favorabili creșterii și fructificării plantelor legumicole. Continuarea producerii legumelor în stare proaspătă se asigură numai când se folosesc ca mijloace de producție serele, răsadnițele, solariile și adăposturile temporare. în ultimul timp, alături de construcțiile de sere și răsadnițe, o extindere pe suprafețe tot mai mari a cunoscut-o cultura protejată a legumelor în serele acoperite cu materiale plastice. Cercetările efectuate la stațiunea noastră experimentală, cât și în alte unități, au pus în evidență faptul că în serele de material plastic legumele găsesc condiții optime de creștere și fructificare, concretizate prin importante sporuri de producție timpurie. în serele amintite se poate cultiva o gamă foarte variată de legume : tomate, castraveți, pătlăgelele vinete, ardei, dovlecei, fasolea verde, pepeni galbeni și altele care, prin producțiile timpurii realizate, contribuie la asigurarea pe piață a unui sortiment variat de legume proaspete în perioada cind acestea nu se pot obține din culturile obișnuite în cîmp. Rezultatele obținute de către stațiunea noastră experimentală la culturile de legume în serele de material plastic duc la concluzia că, printr-o bună dirijare a factorilor de vegetație, producțiile de legume pot fi mai timpurii cu circa o lună de zile. Astfel, noi am realizat legume mai timpuri cu 25 de zile la tomate, 32 d zile la pătlăgelele vinete, 28 d zile la ardei și dovlecei faț de cultura obișnuită în cîmp. S-a constatat că în aceste sere datorită condițiilor mai bun de creștere și fructificare, ci și posibilității de a executa lucrările de îngrijire la timp și de bună calitate, producții obținute sunt superioare, din toate punctele de vedere, celor realizate în cîmp. Astfel la tomate s-a obținut o producție de 54 tone la ha , la pătlăgele vinete — 46 tone la ha Producțiile de castraveți recoltate din serele solar au fos duble față de cele obținute în cîmp. Avantajele considerabile pe care le prezintă folosirea materialelor plastice face ca ceastă problemă să fie una din cele mai actuale în legumicutură. Consumul redus de materiale folosite la construirea serelor-solar duce la o reducere sensibilă a costului construcției față de serele clasice din sticlă. Prețul de cost a materialelor variază între 16—28 lei pe m.p., în funcție de natura acestora. Avantajele exploatării și ușurința montării elementelor de construcție fac ca tipurile noi de sere-solar, elaborate de cercetătorii stațiunii noastre, să fie accesibile oricărei unități de producție care urmărește obținerea de legume extratimpurii. Subliniem că producția timpurie de legume nu se poate face numai cu soiuri timpurii și agrotehnică. Practica a demonstrat că, chiar în condițiile unei clime dulci, protejarea culturilor de legume aduce un spor mare de precocitate venituri însemnate. Pentru exșitinderea în unitățile de producție a celor mai corespunzătoare tipuri de sere solar, în Ing. H. POPESCU, Stațiunea experimentală legumicolă Ișalnița (Continuare în pag. a Ill-a)