Inainte, iulie 1968 (Anul 25, nr. 7257-7282)
1968-07-02 / nr. 7257
In pagina a IV-a Actualitatea internațională ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr. 7257 MARTI 2 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI & Conducătorii de partid și de stat în vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ Au terminat recoltatul grîului Ieri dimineață ne-a sosit vestea că primele cooperative agricole din județul nostru au încheiat campania de recoltare a grîului. Folosind cu pricepere fiecare clipă bună de lucru în cîmp, întreaga capacitate de producție a tractoarelor și combinelor, celelalte forțe și mijloace de care dispun, cooperatorii din Galicea Mare au strîns griul de pe toate cele 1350 ha, cei de la Padea și Valea Stanciului de pe 590 și respectiv 690 ha, cei de la Horezu Poenari de pe 574 ha. O dată cu încheierea recoltării griului de pe cele 800 ha, cooperatorii din Măceșu de Sus, cu ajutorul mecanizatori® Cooperativele agricole din: Galicea Mare, Padea, Valea Stanciului, Horezu Poenari, Măceșu de Sus și Amărăștii de Jos lor care deservesc unitatea respectivă, au executat arături pe 300 ha din care 200 ha au fost însămînțate cu porumb pentru masă verde. Au terminat recoltatul și cele două cooperative agricole din Amărăștii de Jos. Cu toată seceta prelungită care a persistat încă din cea de-a doua jumătate a primăverii, majoritatea cooperativelor agricole amintite, aplicînd în complex regulile agrotehnice, au izbutit să obțină producții bune la cultura grîului și la celelalte păioase. La Valea Stanciului, de pildă, producția de grîu a fost de 2 100 kg la ha, la Padea de 1950 kg, iar la Horezu Poenari de 1930 kg la ha. Din datele primite la Direcția agricolă județeană, rezultă că pînă de curînd, griul a fost recoltat de pe mai bine de două cincimi din suprafața cultivată iar strînsul orzului și al mazărei este pe sfîrșite. „ELECTROPUTERE“ CRAIOVA Proiectanți ci sensuri îiiiimimiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiniiiimiiiimiiiiiuiimiiiiiiiiiiimiiiiiiiiMiiimiiimiiiiiiiiiiimiimiiimiiiiitmiiiiiwii iiiiimiiiuiii iniimUinn iimiiiiiiiiiiimuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiinmmmiiiiiimiiiiiimiiiiiiiiiiiii'iiiiiiiiiiiMuiiiiimiiiimiiiimimiiiiiiiiii. specifice ie materiale iimnr.mmiimi'. ......................................................................................................un. '»c oale Cu mulți a 1 urmă, în fabricația de tra.. .formatoare de la Uzina „Electroputere și-a făcut loc, o tendință modernă și anuns, aceea de a înlocui materialele scumpe și deficitare cu altele mai ieftine, de proveniență indigena. Astfel, în bobinajele unor transformator-®, în locul cuprului, a fost introdus aluminiul evident, aici nu este vorba de o simplă înlocuire. Au fost necesare îndelungate studii .«■ încercări, au trebuit să fie rezolvate multiple probleme proiectare și tehnologentru ca transform cu înfășurări din aluminiu, să aibă performanțe tehnice ridicate și siguranță corespunzătoare în exploatare, echivalente cu cele cu înfășurări din cupru. Rezultatele pozitive obținute în această direcție au permis extinderea treptată a înfășurărilor din aluminiu. în zent, întreaga producție prede transformatoare, pînă la puterea de 16 MVA inclusiv, (și chiar unele tipuri de transformatoare de 25 MVA) este realizată prin astfel de procedeu. Proiectanții noștri au urmărit să se economisească cantități însemnate de cupru, care ar fi trebuit aduse din import. Pentru a ilustra aceste eforturi este suficient să arătăm că la producția de transformatoare pe un an, prin execuția înfășurărilor din aluminiu, s-au economisit 2000 tone de cupru, ceea ce echivalează cu peste 60 milioane lei. Trebuie subliniat că specialiștii din țara noastră se află printre promotorii ideii de a folosi aluminiul în construcția bobinajelor pentru transformatoare, acumulînd o bogată experiență în proiectarea și executarea unor astfel de mașini electrice. Astăzi, această idee de a folosi aluminiul, în locul cuprului, își face tot mai mult loc chiar la acele firme producătoare de transformatoare din străinătate, care dădeau dovadă de conservatorism. Mă bazez și pe faptul că în reviste de specialitate ale unor firme, cu renume mondial, apar numeroase articole care susțin această idee, pregătind astfel terenul, pentru cei care au încă îndoieli spre a trece la execuția de bobinaje din aluminiu. In direcția economisirii judicioase a materialelor, și în deosebi a metalului,, există continuă preocupare din partea proiectanților, a tehnologilor, a inginerilor care lucrează direct în producție, a tuturor maiștrilor și muncitorilor din fabrica noastră. Calculul tehnic corect al produselor, cu eliminarea rezervelor inutile, joacă rolul cel mai important în fabricația de transformatoare. în momentul de față se află în curs de terminare proiectarea unei noi serii de transformatoare de distanțe, cu puteri de la 100 la 1600 kVA, la care au fost analizate detaliat toate elementele constructive, eliminîndu-se rezervele neutilizabile. Astfel, s-a redus grosimea izolației conductorilor cu 10 la sută, s-au micșorat distanțele de izolație, s-au normalizat reperele constructive etc. Tot acest complex de măsuri a permis ca MIHAI NICULESCU, inginer șef al fabricii de transformatoare, Uzina „Electroputere" Craiova (Continuare la pag. a ITI-a) in consumurile 4444 [UNK] 44444444444 [UNK] ❖44444444444 Virstele interioare ale luminii... (Foto : FI. Roșoga). Sărbătorirea Zilei învățătorului Duminică, pe tot cuprinsul patriei au avut loc adunări festive prilejuite de sărbătorirea Zilei învățătorului, tradițională manifestare de prețuire a educatorilor, învățătorilor și profesorilor, care, cu devotament, cu înaltă competență și răspundere, pregătesc tînăra generație, viitoare purtătoare a făcliei culturii și științei. La Craiova, în sala Teatrului Național, sărbătorirea cadrelor didactice din școlile municipiului a însemnat un minunat prilej de omagiu adus acelora care modelează cu pasiune și devoțiune tinerele mlădițe. Numeroasa asistență a primit cu vii aplauze pe reprezentanții organelor de partid și de stat ale județului și municipiului. La adunarea festivă au participat tovarășii : Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean provizoriu, Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, președintele Consiliului popular municipal provizoriu, Marin Năstase, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal provizoriu, Leonida Roșu, secretar al Comitetului municipal de partid. In cuvîntul său, tov. Petre Gigea a subliniat semnificația Zilei învățătorului ca semn de cinstire și prețuire a muncii neobosite depusă de cadrele didactice pentru formarea unu tineret stăpîn pe realizările științei și tehnicii, cunoscător a bogatelor tradiții de luptă al poporului nostru, educat în spiritul profundului atașament față de muncă, animat de sentimentele dreptății, echității soiale și dragostei de țărmurie față de patrie și partid. Evidențiind rezultatele frumoase obținute în procesul instructiv- educativ în școlile din Craiova, vorbitorul a arătat importanța covârșitoare a înfăptuirii Directivelor plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie a.c. și a Legii învățămîntului din Republica Socialistă România, care constituie un vast program de înnoire și perfecționare a învățămîntului, marcând o etapă calitativ superioară în dezvoltarea școlii românești, corespunzătoare cerințelor contemporaneității, drumului ascendent al patriei noastre socialiste. Tov. Marin Năstase a felicitat cadrele didactice care au fost distinse cu ordine, medalii și titluri, pentru merite deosebite în nobila activitate la catedră. Din partea C.C. al U.T.C. s-a acordat o Diplomă de onoare profesorului Gheorghe Goga, semn de prețuire a frumoasei activități școlare și obștești depusă de acesta. Salutul plin de recunoștință și dragoste nemărginită al micilor învățăcei, purtători ai cravatelor roșii, a fost adus de pioniera Cătălina Dascălu, elevă la Școala generală nr. 2. • Profesorii Ioan M. Negreanu, Elisabeta Gheorghiu și Miltiade Ionescu, au dat glas sentimentelor de dragoste față de partid, nutrite de oamenii școlii noastre noi. In încheierea adunării festive, formația de muzică de cameră a Liceului de muzică și arte plastice și Ansamblul de stat „Nicolae Bălcescu“ au oferit un program artistic. A urmat apoi vizitarea expoziției elevilor din școlile craiovene deschisă în holul Liceului „Nicolae Bălcescu“. P. MONDOC Adeziune deplină față de măsurile stabilite de Plenara C.C al P.C.R. Manea - sinpletara al valorilor Recent membrii birourilor organizațiilor de bază, comitetelor de direcție, comitetelor sindicatelor, comitetelor organizațiilor U.T.C. și alte cadre cu munci de răspundere din organizațiile comerciale ale municipiului Craiova au dezbătut într-o adunare măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c. In expunerea făcută de tov. D. Bran, director al C.C.L. — Textile-încălțăminte locțiitor al secretarului comitetului de partid al lucrătorilor din comerț, s-a arătat importanța excepțională a măsurilor luate de Plenară ce au ca scop perfecționarea societății socialiste, a relațiilor dintre oameni, aplicarea în viață a principiilor de dreptate și echitate socială caracteristice orînduirii noastre socialiste. El a insistat pe importanța retribuției în raport direct cu munca prestată, cu cantitatea și calitatea roadelor obținute, subliniind totală, măsurile care au ca sol lichidarea disproporțiilor nejustificate între vederile oamenilor muncii, denunțarea cumulurilor, provenienței unor coirolul linuri dobindite în mod iliei In cadrul discuțiilor mai mulți tovarăși printr care Ion Sandu și Constann Epuran au arătat că nsurile adoptate au în vedea necesitatea îmbinării amnicioase a intereselor generalei cele individuale în scopulieșterii continue a niveluluie trai. Ei au condamnat atudinea unor salariați carecearcă să frusteze statul și pe cumpărători prin ulngramaj, vînzarea un mărlafuri cu suprapreț, speculă etc. Alți vorbitori pritre care M. Hîrza, David Pia, Ion Balaban, Ion Vilcoiu, exprimîndu-și totala adeziune față de măsurile fete, au subliniat că legea adoptată cu privire la controlul provenienței averilor dubioase este o măsură echitabilă, corespunzătoare spiritului de dreptate al societății socialiste, menită să bareze tendința de încălcare a normelor de conduită socială, să evite apariția disproporțiilor nejustificate în nivelul de trai al populației. In cuvîntul său tov. Șt. Negreț, secretar al Comitetului municipal de partid Craiova, a insistat asupra măsurilor ce necesită a fi luate de organizațiile de partid, pentru înfăptuirea hotărîrilor elaborate de plenara Comitetului Central. Dînd glas sentimentelor de recunoștință față de partidul și statul nostru adunarea a adresat Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu o telegramă prin care și-a exprimat profunda adeziune pentru măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c. M. P. ?■ 44- 'Himimimiiii iiiiiiiiii iiimi iiiiimm!!> | -1 ! » SPORT » . II Universitatea I Craiova în | 1 campionatul f 1 trecut ! | In pagina a ll-a 1 'Tuivnii iiiiniiiniiiuiniiiiiiuiiiiiiiiuiiiiii: Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Leonte Răutu, Mihai Verdeț, Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, și M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici exprimat satisfacția și mulțumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice; în continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut constituie un motiv de inspișirație pentru artiștii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică" grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. frescă a neuitatului an Vastă revoluționar 1848, expoziția cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, CD. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera în slujba reprezentării elanurilor revoluționare ale poporului, în chipurile revoluționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat generația de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sînt (Continuare în pag. a IV-a) La expoziția studenților Institutului de arte plastice „I. Grigorescu” Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezentate de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală, în întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului științific. Expoziția, organizată în sălie institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monumentală, toate creînd un univers artistic plin de sensibilitate, de tinerețe și prospețime, inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. în cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profesorilor, uvînd în același timp studenților noi succese în strădania lor de a-și însuși cunoștințe artistice cât mai temeinice, pentru a deveni artiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres). Jewrter cotidianJ Expoziție permanentă de cercetare în cadrul tînărului centru, ^ ' J lmiÎ Ticl r\n'nn»«e ci /-uni c l 4-r» eocsi. La Centrul Academiei din Craiova, în cadrul unei vitrine frumos amenajate s-a deschis o expoziție permanentă cu lucrări tipărite la rotaprint ale cercetătorilor instituției oltene. Rețin atenția în special studiile tipărite privind arheologia, folclorul, istoria modernă și contemporană, precum și cele de limbă și lingvistică. Toate atestă efervescența preocupărilor de cercetare în cadrul tânărului centru, urmînd, ca pe parcurs, și celelalte secții să fie prezente cu lucrări de specialitate. Consfătuire la Direcția județeană „Loto-pranosport“ Ieri la sediul Direcției județene a A.S. .,Loto-pranosport“ — Dolj a avut loc o consfătuire. Cu acest prilej tov. Ștefan Popa, directorul unității, a informat participanții despre noutățile care au apărut în cele patru sisteme clasice de joc (pronosport, pronoexpres, loto și lot în plic), preocupările pentru lărgirea rețelei de unități de vînzare proprii și mandatare, ca și despre măsurile ce se vor lua, in continuare pentru îmbunătățirea activității de loterie și pronosticuri sportive. Intr-unul din viitoarele numere ale ziarului vom reveni cu amănunte. H fun centru de mare capacitate pentru conservarea ouălor fin vederea bunei păstrări a produselor. IACOOP-Dolj a amenajat, în orașul Calafat, un centru cu zece bazine pentru conservarea a peste 800 000 ouă. Valoarea lucrării se ridică la circa 160 000 lei. La... „o bere“, in decorul natural din Parcul poporului. (Terasa debarcader). Un prilej de reafirmare a elanului creator studențesc f Munca patriotică In zilele de 30 iunie și 1 iulie a. c., numeroși studenți craioveni au plecat pe diverse șantiere ale muncii patriotice. Informații primite de la asistenții Laurențiu Popescu, secretarul comitetului U.T.C. de la Universitatea din Craiova și Romulus Mocanu, șeful comisiei de muncă patriotică, probează faptul că peste 400 de studenți craioveni și-au anunțat participarea la efectuarea muncii patriotice ce se va desfășura pe șantierul șoselei naționale Bumbești—Petroșeni precum și în diverse unități agricole din județele Dolj și Olt. Primul șantier stîrnește profunde rezonanțe în memoria tinerilor, revitalizînd tradiția glorioasă a brigadierilor de tineret care au lucrat, în urmă cu douăzeci de ani, pe unul din obiectivele de anvergură ale țării. Un prilej de mîndrie patriotică și de reafirmare a potențialului creator tineresc. Aici, studenții craioveni se vor întîlni cu colegii lor de la Istitutul de mine din Petroșeni și vor lucra împreună la modernizarea șoselei ce leagă Tîrgu-Jiu de vestitul centru minier. In prima serie, programată între 1—20 iulie vor participa peste 100 de studenți de la facultățile de matematică, chimie, filologie, electrotehnică, științe naturale (Institutul pedagogic de trei ani). In cea de-a doua serie (22 iulie — 7 august), vor merge încă 50 de studenți de la facultățile de istorie—geografie. (Institutul pedagogic de trei ani) agricultură și horticultura. I în aceeași perioadă peste 250 de studenți vor participa la efectuarea diverselor lucrări agricole de sezon din întreprinderile agricole de stat Brebeni, Redea (județul Olt) Cetate, Segarcea (județul Dolj). Interesant de menționat ni se pare structura organizatorică a brigăzilor de muncă patriotică : ele vor fi conduse de către un comandament tuit din nouă studenți, altăcare va răspunde de resorturile necesare unei activități tinerești (informare politică, activitate culturală, sportivă, probleme sociale etc.). Suficiente premise care ne îndeamnă să credem în reușita unei acțiuni de bună intenție cu o valoare instructiv-educativă neîndoielnică. „Asemenea zile vor constitui pentru studenții noștri — sublinia asistentul Laurențiu Popescu — un fericit prilej de cimentare a legăturilor prietenești, colegiale, o minunată ocazie de cunoaștere reciprocă, de punere în valoare, pe un alt plan, a aptitudinilor sociale. Răspunsul generos al studenților noștri la chemarea organizației UTC este un indiciu de mare prestanță care probează faptul că participarea lor va echivala cu lucrări trainice, menite să îmbogățească arsenalul edificiului socialist, iar aniversarea a douăzeci de ani de la înființarea primelor brigăzi de muncă patriotică constituie un imbold cu resorturi moralizatoare indubitabile“. Opinii ocazionate de discuțiile cu diverși interlocutori — studenți (Marian Albu, Gheorghe Trăistaru — facultatea de științe economice — Constantin Celibașa — agricultură, Ion Simionescu — chimie, Corneliu Nica, Marian Lungu — electrotehnică) au confirmat utilitatea viitoarelor ore de muncă patriotică pe șantier sau în agricultură, unde vor face cunoștință directă cu aspectele practice ale muncii care pulsează pe arterele țării. Confirmînd dictonul „nimic din ce e omenesc, nu-mi este străin“ studentul Marian Lungu preciza că activitatea „pe care o va desfășura cu colegii săi pe șantierul Bumbești--Petroșeni sau de la în diverse unități agricole nu este cu nimic mai prejos decât studiul din biblioteci, ba îl completează chiar, prin corelarea lui cu aspectele diurne ale vieții, facilitînd pătrunderea noastră în edificarea socialismului“. Optimismul robust în rîndurile studenților sesizat este garanția deplină a reușitei unei acțiuni cu profunde semnificații patriotice. ROMULUS DIACONESCU \