Inainte, iulie 1968 (Anul 25, nr. 7257-7282)

1968-07-02 / nr. 7257

In pagina a IV-a Actualitatea internațională ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr. 7257 MARTI 2 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI & Conducătorii de partid și de stat în vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ Au terminat recoltatul grîului Ieri dimineață ne-a sosit vestea că primele cooperative agricole din județul nostru au încheiat campania de recoltare a grîului. Folosind cu price­pere fiecare clipă bună de lu­cru în cîmp, întreaga capaci­tate de producție a tractoare­lor și combinelor, celelalte forțe și mijloace de care dis­pun, cooperatorii din Galicea Mare au strîns griul de pe toa­te cele 1­350 ha, cei de la Pa­­dea și Valea Stanciului de pe 590 și respectiv 690 ha, cei de la Horezu Poenari de pe 574 ha. O dată cu încheierea recol­tării griului de pe cele 800 ha, cooperatorii din Măceșu de Sus, cu ajutorul mecanizatori­® Cooperativele agricole din: Ga­licea Mare, Padea, Valea Stanciului, Horezu Poenari, Măceșu de Sus și Amărăștii de Jos lor care deservesc unitatea respectivă, au executat arături pe 300 ha din care 200 ha au fost însămînțate cu porumb pentru masă verde. Au terminat recoltatul și cele două cooperative agricole din Amărăștii de Jos. Cu toată seceta prelungită care a persistat încă din cea de-a doua jumătate a primă­verii, majoritatea cooperative­lor agricole amintite, aplicînd în complex regulile agroteh­nice, au izbutit să obțină pro­ducții bune la cultura grîului și la celelalte păioase. La Va­lea Stanciului, de pildă, pro­ducția de grîu a fost de 2 100 kg la ha, la Padea de 1­950 kg, iar la Horezu Poenari de 1930 kg la ha. Din datele primite la Direc­ția agricolă județeană, rezul­tă că pînă de curînd, griul a fost recoltat de pe mai bine de două cincimi din suprafața cultivată iar strînsul orzului și al mazărei este pe sfîrșite. „E­LECTRO­P­UTER­E“ CRAIOVA Proiectanți ci sensuri îiiiimimiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiniiiimiiiimiiiiiuiimiiiiiiiiiiimiiiiiiiiMiiimiiimiiiiiiiiiiimiimiiimiiiiitmiiiiiwii iiiiimiiiuiii iniimUinn iimiiiiiiiiiiimuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiinmmmiiiiiimiiiiiimiiiiiiiiiiiii'iiiiiiiiiiiMuiiiiimiiiimiiiimimiiiiiiiiii. specifice ie materiale iimnr.mmiimi'. ......................................................................................................un. '»c oale Cu mulți a­­ 1 urmă, în fabricația de tra.. .formatoare de la Uzina „Electroputere și-a făcut loc, o tendință mo­dernă și anu­ns, aceea de a înlocui materialele scumpe și deficitare cu altele mai iefti­ne, de proveniență indigena. Astfel, în bobinajele unor transformator­-®, în locul cu­­prului, a fost introdus alu­miniul evident, aici nu este vorba de o simplă înlocuire. Au fost necesare îndelungate studii .«■ încercări, au trebuit să fie rezolvate multiple pro­bleme proiectare și teh­nologe­ntru ca transfor­­m cu înfășurări din alum­iniu, să aibă perfor­manțe tehnice ridicate și sigu­ranță corespunzătoare în ex­ploatare, echivalente cu cele cu înfășurări din cupru. Rezultatele pozitive obținute în această direcție au permis extinderea treptată a înfășu­rărilor din aluminiu. în zent, întreaga producție pre­de transformatoare, pînă la pu­terea de 16 MVA inclusiv, (și chiar unele tipuri de tran­sformatoare de 25 MVA) este realizată prin astfel de pro­cedeu. Proiectanții noștri au urmărit să se economisească cantități însemnate de cupru, care ar fi trebuit aduse din import. Pentru a ilustra aceste eforturi este suficient să ară­tăm că la producția de tran­sformatoare pe un an, prin execuția înfășurărilor din alu­miniu, s-au economisit 2000 tone de cupru, ceea ce echi­valează cu peste 60 milioane lei. Trebuie subliniat că spe­cialiștii din țara noastră se află printre promotorii ideii de a folosi aluminiul în con­strucția bobinajelor pentru transformatoare, acumulînd o bogată experiență în proiec­tarea și executarea unor ast­fel de mașini electrice. Astăzi, această idee de a folosi alu­miniul, în locul cuprului, își face tot mai mult loc chiar la acele firme producătoare de transformatoare din străi­nătate, care dădeau dovadă de conservatorism. Mă bazez și pe faptul că în reviste de specialitate ale unor firme, cu renume mondial, apar nume­roase articole care susțin a­­ceastă idee, pregătind astfel terenul, pentru cei care au încă îndoieli spre a trece la execuția de bobinaje din alu­miniu. In direcția economisirii ju­dicioase a materialelor, și în­­ deosebi a metalului,, există continuă preocupare din partea proiectanților, a teh­nologilor, a inginerilor care lucrează direct în producție, a tuturor maiștrilor și mun­citorilor din fabrica noastră. Calculul tehnic corect al pro­duselor, cu eliminarea rezer­velor inutile, joacă rolul cel mai important în fabricația de transformatoare. în mo­mentul de față se află în curs de terminare proiectarea unei noi serii de transforma­toare de distanțe, cu puteri de la 100 la 1600 kVA, la ca­re au fost analizate detaliat toate elementele constructive, eliminîndu-se rezervele neu­­tilizabile. Astfel, s-a redus grosimea izolației conductori­lor cu 10 la sută, s-au mic­șorat distanțele de izolație, s-au normalizat reperele con­structive etc. Tot acest com­plex de măsuri a permis ca MIHAI NICULESCU, inginer șef al fabricii de transformatoare, Uzina „Electroputere" Craiova (Continuare la pag. a IT­I-a) in consumurile 4444 [UNK] 444­44444444 [UNK] ❖44444444444 Virstele interioare ale luminii... (Foto : FI. Roșoga). Sărbătorirea Zilei învățătorului Duminică, pe tot cuprinsul patriei au avut loc adunări fes­tive prilejuite de sărbătorirea Zilei învățătorului, tradițională manifestare de prețuire a edu­catorilor, învățătorilor și profe­sorilor, care, cu devotament, cu înaltă competență și răspunde­re, pregătesc tînăra generație, viitoare purtătoare a făcliei cul­turii și științei. La Craiova, în sala Teatrului Național, sărbătorirea cadrelor didactice din școlile municipiu­lui a însemnat un minunat pri­lej de omagiu adus acelora ca­re modelează cu pasiune și de­voțiune tinerele mlădițe. Nume­roasa asistență a primit cu vii aplauze pe reprezentanții orga­nelor de partid și de stat ale județului și municipiului. La adunarea festivă au parti­cipat tovarășii : Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Consi­liului popular județean provi­zoriu, Ion Zăvăleanu, prim-se­­cretar al Comitetului municipal de partid, președintele Consi­liului popular municipal provi­zoriu, Marin Năstase, prim-vice­­președinte al Consiliului popu­lar municipal provizoriu, Leo­­nid­a Roșu, secretar al Comite­tului municipal de partid. In cuvîntul său, tov. Petre Gigea a subliniat semnificația Zilei învățătorului ca semn de cinstire și prețuire a muncii neobosite depusă de cadrele di­dactice pentru formarea unu tineret stăpîn pe realizările ști­inței și tehnicii, cunoscător a bogatelor tradiții de luptă al poporului nostru, educat în spi­ritul profundului atașament fa­ță de muncă, animat de sen­timentele dreptății, echității s­oiale și dragostei de țărmurie față de patrie și partid. Ev­idențiind rezultatele frumoase­­ obținute în procesul instructiv-­­ educativ în școlile din Craiova, vorbitorul a arătat importanța covârșitoare a înfăptuirii Direc­tivelor plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie a.c. și a Legii învățămîntului din Republica Socialistă România, care consti­tuie un vast program de înnoi­re și perfecționare a învățămîn­tului, marcând o etapă calitativ superioară în dezvoltarea școlii românești, corespunzătoare ce­rințelor contemporaneității, dru­mului ascendent al patriei noas­tre socialiste. Tov. Marin Năstase a felicitat cadrele didactice care au fost distinse cu ordine, medalii și titluri, pentru merite deosebite în nobila activitate la catedră. Din partea C.C. al U.T.C. s-a acordat o Diplomă de onoare profesorului Gheorghe Goga, semn de prețuire a frumoasei activități școlare și obștești de­pusă de acesta. Salutul plin de recunoștință și dragoste nemărginită al micilor învățăcei, purtători ai cravate­lor roșii, a fost adus de pionie­ra Cătălina Dascălu, elevă la Școala generală nr. 2. • Profesorii Ioan M. Negreanu, Elisabeta Gheorghiu și Miltiade Ionescu, au dat glas sentimen­telor de dragoste față de partid, nutrite de oamenii școlii noastre noi. In încheierea adunării festive, formația de muzică de cameră a Liceului de muzică și arte plas­tice și Ansamblul de stat „Ni­colae Bălcescu“ au oferit un program artistic. A urmat apoi vizitarea expoziției elevilor din școlile craiovene deschisă în ho­lul Liceului „Nicolae Bălcescu“. P. MONDOC Adeziune deplină față de măsurile stabilite de Plenara C.C al P.C.R. Manea - sinpl­etara al valorilor Recent membrii birourilor organizațiilor de bază, co­mitetelor de direcție, comi­tetelor sindicatelor, comite­telor organizațiilor U.T.C. și alte cadre cu munci de răs­pundere din organizațiile co­merciale ale municipiului Cra­iova au dezbătut într-o a­­dunare măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c. In expunerea făcută de tov. D. Bran, director al C.C.L. — Textile-încălțămin­­te locțiitor al secretarului comitetului de partid al lu­crătorilor din comerț, s-a ară­tat importanța excepțională a măsurilor luate de Plenară ce au ca scop perfecționarea societății socialiste, a rela­țiilor dintre oameni, aplica­rea în viață a principiilor de dreptate și echitate socia­lă caracteristice orînduirii noastre socialiste. El a in­sistat pe importanța retri­buției în raport direct cu munca prestată, cu cantita­tea și calitatea roadelor ob­ținute, subliniind tot­ală, măsurile care au ca sol li­chidarea disproporțiilor­ ne­justificate între ved­erile oamenilor muncii, denunța­­rea cumulurilor, provenienței unor coirolul linuri dobindite în mod iliei In cadrul discuțiilor mai mulți tovarăși printr care Ion Sandu și Constann E­­puran au arătat că nsurile adoptate au în vedea nece­sitatea îmbinării amnicioase a intereselor generalei cele individuale în scopulieșterii continue a niveluluie trai. Ei au condamnat atudinea unor salariați care­­­cearcă să frusteze statul și pe cumpărători prin uln­gramaj, vînzarea un­ măr­la­furi cu suprapreț, speculă etc. Alți vorbitori pritre care M. Hîrza, David Pia, Ion Balaban, Ion Vilcoiu, ex­­primîndu-și totala adeziune față de măsurile fete, au subliniat că legea adoptată cu privire la controlul pro­venienței averilor dubioase este o măsură echitabilă, co­respunzătoare spiritului de dreptate al societății socia­liste, menită să bareze ten­dința de încălcare a nor­melor de conduită socială, să evite apariția disproporții­lor nejustificate în nivelul de trai al populației. In cuvîntul său tov. Șt. Negreț, secretar al Comite­tului municipal de partid Craiova, a insistat asupra măsurilor ce necesită a fi luate de organizațiile de partid, pentru înfăptuirea hotărîrilor elaborate de plenara Comitetului Central. Dînd glas sentimentelor de recunoștință față de partidul și statul nostru adunarea a adresat Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu o telegramă prin care și-a exprimat profunda adeziune pentru măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c. M. P. ?■ 44- 'Himimimiiii­ iiiiiiiiii­ iiimi­ iiiiimm!!> | -1 ! » SPORT » . I­I Universitatea­ I Craiova în | 1 campionatul f 1 trecut ! | In pagina a ll-a 1 'Tuivnii iiiiniiiniiiuiniiiiiiuiiiiiiiiuiiiiii: Luni după-amiază, tovară­șii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Leonte Răutu, Mihai Verdeț, Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizi­tat expoziția „Revoluția de la 1848 oglind­ită în arta plasti­că“, deschisă în sălile Muzeu­lui de Artă al Republicii So­cialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost în­­tîmpinați de tovarășii Pompi­­liu Macovei, președintele Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vice­președinte al Uniunii Artiști­lor Plastici, și M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste Ro­mânia. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, cri­tici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici exprimat satisfacția și mulțu­­­mirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dez­voltarea artelor plastice; în continuare, conducătorii de partid și de stat au vizi­tat sălile expoziției. Explica­țiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor nu­meroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în ace­lași timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut constituie un motiv de inspi­și­rație pentru artiștii plastici contemporani. Expresie a a­­cestei bogate surse de inspi­rație, expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plas­tică" grupează un mare nu­măr de lucrări dintre cele mai reprezentative. frescă a neuitatului an Vastă re­voluționar 1848, expoziția cu­prinde, în prima sa parte, lu­crări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C­­D. Rosenthal, Barbu Isco­­vescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă con­știință patriotică, punîndu-și opera în slujba reprezentării elanurilor revoluționare ale poporului, în chipurile revolu­ționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvă­luie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat generația de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revolu­ționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sînt (Continuare în pag. a IV-a) La expoziția studenților Institutului de arte plastice „I. Grigorescu” Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Va­sile Patilineț au vizitat­­ ex­poziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de­­ diplomă prezentate de studenții Insti­tutului de arte plastice „Nico­lae Grigorescu“ din Capitală, în întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, mem­bri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului știin­țific. Expoziția, organizată în să­­lie institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptu­ră, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monu­mentală, toate creînd un uni­vers artistic plin de sensibili­tate, de tinerețe și prospețime, inspirat din bogăția folcloru­lui și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucră­rile expuse conturează de pe acum talente în prag de îm­plinire. în cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciu­­curencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și pro­fesorilor, uvînd în același timp studenților noi succese în stră­dania lor de a-și însuși cu­noștințe artistice cât mai te­meinice, pentru a deveni ar­tiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noas­tră. (Agerpres). Jewrter cotidianJ Expoziție permanentă de cercetare în cadrul tînărului centru, ^ ' J l­miÎ Ticl r\n­'nn»«e ci /-uni c­ l 4-r­» eocsi. La Centrul Academiei din Craiova, în cadrul unei vitrine frumos amenajate s-a deschis o expoziție permanentă cu lucrări tipărite la rotaprint ale cercetătorilor ins­tituției oltene. Rețin atenția în special stu­diile tipărite privind arheologia, folclorul, istoria modernă și contemporană, precum și cele de limbă și lingvistică. Toate atestă efervescența preocupărilor de cercetare în cadrul tânărului centru, urmînd, ca pe parcurs, și celelalte secții să fie prezente cu lucrări de specialitate.­ ­ Consfătuire la Direcția județeană „Loto-pranosport“ Ieri la sediul Direcției județene a A.S. .,Loto-pranosport“ — Dolj a avut loc o con­sfătuire. Cu acest prilej tov. Ștefan Popa,­­ directorul unității, a informat participan­ții despre noutățile care au apărut în cele patru sisteme clasice de joc (pronosport, pronoexpres, loto și lot în plic), preocupă­rile pentru lărgirea rețelei de unități de vînzare proprii și mandatare, ca și despre măsurile ce se vor lua, in continuare pen­tru îmbunătățirea activității de loterie și pronosticuri sportive. Intr-unul din viitoa­rele numere ale ziarului vom reveni cu a­­mănunte. H fun centru de mare capacitate pentru conservarea ouălor fin vederea bunei păstrări a produselor. I­ACOOP-Dolj a amenajat, în orașul Calafat, un centru cu zece bazine pentru­­ conservarea a peste 800 000 ouă. Valoarea lucrării se ridică la circa 160 000 lei. La... „o bere“, in decorul natural din Parcul poporului. (Terasa debarcader). Un prilej de reafirmare a elanului creator studențesc f Munca patriotică In zilele de 30 iunie și 1 iu­lie a. c., numeroși studenți craioveni au plecat pe diverse șantiere ale muncii patriotice. Informații primite de la asis­tenții Laurențiu Popescu, se­cretarul comitetului U.T.C. de la Universitatea din Craiova și Romulus Mocanu, șeful comi­siei de muncă patriotică, pro­bează faptul că peste 400 de studenți craioveni și-au anun­țat participarea la efectuarea muncii patriotice ce se va des­fășura pe șantierul șoselei na­ționale Bumbești—Petroșeni precum și în diverse unități a­­gricole din județele Dolj și Olt. Primul șantier stîrnește pro­funde rezonanțe în memoria tinerilor, revitalizînd tradiția glorioasă a brigadierilor de tineret care au lucrat, în ur­mă cu douăzeci de ani, pe unul din obiectivele de anver­gură ale țării. Un prilej de mîndrie patriotică și de rea­firmare a potențialului creator tineresc. Aici, studenții cra­ioveni se vor întîlni cu colegii lor de la Istitutul de mine din Petroșeni și vor lucra împreu­nă la modernizarea șoselei ce leagă Tîrgu-Jiu de vestitul centru minier. In prima serie, programată între 1—20 iulie vor participa peste 100 de stu­denți de la facultățile de ma­tematică, chimie, filologie, e­­lectrotehnică, științe naturale (Institutul pedagogic de trei ani). In cea de-a doua serie (22 iulie — 7 august), vor merge încă 50 de s­tudenți de la facultățile de istorie—geo­grafie. (Institutul­­ pedagogic de trei ani) agricultură și hor­ticultura. I în aceeași perioadă peste 250 de studenți vor participa la e­­fectuarea diverselor lucrări a­­gricole de sezon din întreprin­derile agricole de stat Brebeni, Redea (județul Olt) Cetate, Segarcea (județul Dolj). Interesant de menționat ni se pare structura organizatori­că a brigăzilor de muncă pa­triotică : ele vor fi conduse de către un comandament tuit din nouă studenți, altă­care va răspunde de resorturile ne­cesare unei activități tinerești (informare politică, activitate culturală, sportivă, probleme sociale etc.). Suficiente premise care ne îndeamnă să credem în reușita unei acțiuni de bună intenție cu o valoare instructiv-educa­­tivă neîndoielnică. „Asemenea zile vor constitui pentru studenții noștri — sub­linia asistentul Laurențiu Po­pescu — un fericit prilej de cimentare a legăturilor priete­nești, colegiale, o minunată ocazie de cunoaștere reciprocă, de punere în valoare, pe un alt plan, a aptitudinilor sociale. Răspunsul generos al studen­ților noștri la chemarea orga­nizației UTC este un indiciu de mare prestanță care pro­bează faptul că participarea lor va echivala cu lucrări trai­nice, menite să îmbogățească arsenalul edificiului socialist, iar aniversarea a douăzeci de ani de la înființarea primelor brigăzi de muncă patriotică constituie un imbold cu resor­turi moralizatoare indubita­bile“. Opinii ocazionate de discu­țiile cu diverși interlocutori — studenți (Marian Albu, Gheor­ghe Trăistaru — facultatea de științe economice — Constan­tin Celibașa — agricultură, Ion Simionescu — chimie, Cor­neliu Ni­ca, Marian Lungu — electrotehnică) au confirmat utilitatea viitoarelor ore de muncă patriotică pe șantier sau în agricultură, unde vor face cunoștință directă cu as­pectele practice ale muncii care pulsează pe arterele ță­rii. Confirmînd dictonul „ni­mic din ce e omenesc, nu-mi este străin“ studentul Marian Lungu preciza că activitatea „pe care o va desfășura cu co­legii săi pe șantierul Bumbești-­-Petroșeni sau de la în diverse unități agricole nu este cu nimic mai prejos decât stu­diul din biblioteci, ba îl com­pletează chiar, prin corelarea lui cu aspectele diurne ale vieții, facilitînd pătrunderea noastră în edificarea socialis­mului“. Optimismul robust în rîndurile studenților sesizat este garanția deplină a reușitei unei acțiuni cu profunde sem­nificații patriotice. ROMULUS DIACONESCU \

Next