Inainte, august 1968 (Anul 25, nr. 7283-7309)

1968-08-01 / nr. 7283

u ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.B. Gl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. 7283 JOI 1 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI cronica economies mm Competentă și răspundere iniiimtimimiimuimimmiimmmimmmimmimiimmmmmummimimimiiiimmii io modernizarea rețelei imimmmmmmmiimmmmiimimimimmiiiiiHiüiimmmimmimiimiiminmmmm comerciale la orașe și sate «tiiiimiiiiiimimiHiiiiiimiiinimimiimmtmimiiiMmimimiiiiiimiimmiimmiimmm Recentele hotărîri ale parti­dului și guvernului au acor­dat o atenție deosebită ridică­rii calitative a întregii activi­tăți economice. Această preo­cupare este actuală și pentru comerțul interior, căruia îi re­vine importanta sarcină de a îmbunătății aprovizionarea populației, de a satisface tot mai mult exigențele consuma­torilor, oferindu-le mărfuri variate și de calitate, în con­dițiile creșterii eficienței eco­nomice. O seamă de succese dobîndite pînă acum la nivelul economiei naționale, inclusiv transformările care au avut loc în structura socială și în veniturile populației, se oglin­desc sintetic și concludent în indicatorii activității comer­ciale. In județul nostru, de pildă, venitul pe cap de lo­cuitor, a crescut în anul tre­cut, față de 1965, cu circa 900 lei, iar vînzările de mărfuri, în aceeași perioadă, au sporit de la 2 161 lei la 3 585 lei. Interesant de evidențiat este faptul că, în ultimii ani, vânză­­rile de mărfuri alimentare s-au deplasat spre acele produse cu valoare nutritivă mai ridicată : carne, preparate din lapte și produse lactate, carne, gră­simi vegetale etc., iar la măr­furile nealimentare — către obiectele de folosință îndelun­gată și de uz casnic. In anii actualului cincinal ritmurile realizate în sectorul nealimen­tar prezintă creșteri cu peste 13 la sută, în timp ce în sec­torul alimentar, ritmul se menține constant, datorită creș­terii autoconsumului în mediul rural, influențat de produc­țiile agricole bune, înregistrate în perioada respectivă. In cel de-al treilea an al cin­cinalului, în comerțul socialist se vor desface către populație mărfuri alimentare și neali­mentare care depășesc nivelul realizărilor din anul trecut cu circa 140 000 000 lei. Corespun­zător cu creșterea volumului desfacerilor de mărfuri, s-a dezvoltat și baza tehnico-ma­­terială a comerțului, respec­tiv rețeaua de unități de des­facere cu amănuntul. S-au construit o serie de obiective comerciale în orașele și satele județului nostru. Numai în o­­rașul Craiova, de pildă, s-au construit cinci complexe co­merciale amplasate în noile cartiere din Calea Severinului, Brazda lui Novac, Calea Bucu­rești, un complex de depozite în zona industrială, iar alte o­­biective se află în curs de e­­xecuție, în rețeaua cooperației de consum de la orașe și sate au fost construite 12 magazine universale — la Gighera, Gîn­­giova, Horezu-Poenari, Vîrtop, Perișoru, Puțuri etc., urmînd ca în acest an în localitățile Brabova, Dunăreni, Cioroiașu și Ciupercenii Noi să se dea în folosință noi magazine uni­versale. Cu contribuția mem­brilor cooperatori s-au cons­truit și dat în folosință 8 uni­tăți comerciale într-o seamă de localități ca : Șimnic, Tîm­­burești, Radovanu, Criva etc., și se află în curs de execuție noi unități la B­ărcașu, Drame, Țuglui etc. în orașele Băn­ești și Calafat rețeaua comercială existentă a fost modernizată. O seamă de alte realizări ob­ținute în comerțul de stat și cooperatist evidențiază fap­tul că s-au obținut unele rezul­tate bune în ceea ce privește ridicarea activității în comerț la nivelul cerințelor majore actuale. Totuși, analiza struc­turii rețelei comerciale, a am­plasării acesteia în localită­țile urbane și rurale a eviden­țiat faptul că există deficien­țe în structurile de deservire. Spațiile comerciale sunt de di­mensiuni mici și, uneori, lip­site de depozite și spații-anexă. Această situație a fost deter­minată de faptul că ritmul a­­menajărilor, extinderilor construcțiilor de spații comer­ci ciale nu a fost corelat cu creș­terea cererii de consum și ne­voile de aprovizionare ale populației, cu sistematizarea localităților și cu dezvoltarea construcțiilor de locuințe. La aceasta a contribuit și faptul că unele vaduri comerciale sunt încă folosite ca depozite de mărfuri, birouri, locuințe, dor­mitoare, ateliere etc. In gene­ral, s-a evidențiat faptul că situația rețelei comerciale exis­­tente creează dificultăți în a­­provizionarea ritmică cu sorti­mente variate și în cantitățile (Continuare in pag. a (Il­ ai ) ordinea ^ •‘zilele^ Ing. ȘTEFAN DUȚA vicepreședinte al Consiliului popular județean provizoriu Dolj Agenda culturală Ansamblul „ALU­­NELUL” la al V-lea Festival de folclor de pe li­toral in pagina a ll-a fiotia’u I Craiova Fabrica de confecții este o tînără unitate a industriei ușoare din județul Dolj. Con­cepută după principii moderne, ea este înzes­trată cu mașini și uti­laje de înaltă tehnici­tate, permițînd munci­torilor, inginerilor și tehnicienilor să realizeze un volum sporit de con­fecții, într-o gamă va­riată de modele, atît pentru producția inter­nă cît și pentru export. Principala preocupare la ordinea zilei care stă în fața întregului colectiv, este atingerea parame­trilor proiectați într-un termen cît mai scurt. In foto , aspect m­or al noii Fabrici exte­de confecții din Craiova. Is 1INI Is 1 ’'miiimmimmimmuiiimmimimmnmimmmiimiimimniiiiiinmiiiiiiimiiim inmniMiiiiiiimmimmiiimmmimmmimmiMmiiimmimiimimmmimimiiiimimimmmiimro Actualități din I in pagina a lll-a Intîlnirea tovarășului Ștefan Voitec cu alegătorii ieri după-amiază, în sala de festivități a Uzinei „Eli­tro­­putere”, a avut loc intîlnirea tovarășului Ștefan Voitec, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Ma­rii Adunări Naționale a R. S. România, cu alegătorii din cir­cumscripția electorală nr. 1 Cra­iova a M.A.N. In sală se aflau muncitori, tehnicieni și ingineri de la această mare uzină, con­ducători de întreprinderi și insti­tuții, deputați în circumscrip­țiile electorale din oraș. Au par­ticipat, de asemenea, tovarășii Petre Gigea, prim-vicepreședin­­te al Consiliului popular jude­țean provizoriu­ Dolj, Ion Zăvă­­leanu, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid, preșe­dintele Consiliului popular mu­nicipal­ Craiova, și alți reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat. Luînd cuvîntul, tovarășul Ște­fan Voitec a rostit o amplă ex­punere, subliniind rodnica acti­vitate legislativă desfășurată la recenta sesiune a M.A.N., care a aprobat documente de­ o excep­țională importanță pentru po­porul nostru, printre care : legea privind învățămîntul, noul Cod penal, legea prin care se regle­mentează condițiile de remune­rare a salariaților care îndepli­nesc funcții de conducere, teh­­nico-administrative și de spe­cialitate, legea privind institui­rea controlului asupra pro­venienței unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobîndite în mod licit, legea prin care stabilește regimul juridic al te­se­renurilor fără construcții din perimetrul construibil al muni­cipiilor și orașelor etc. Vorbito­rul a chemat pe alegători să de­pună toate eforturile pentru în­făptuirea cu succes a sarcini­lor ce le revin. Participanții la discuții — Ion Darie, Marin Vișenescu, Alexan­dru Dombi, Dumitru Antonie, Mircea Oprean, Laurențiu Kis, Ion Priboi și Saul Lehrer — au susținut cu căldură documen­tele aprobate de forul suprem al puterii de stat și s-au anga­jat că nu vor precupeți nici un efort pentru obținerea de noi realizări în desăvîrșirea cons­trucției socialiste în patria noas­tră. curier cotidian . Consfătuire cu lucrătorii industriei alimentare, ușoare și din comerț Din inițiativa Consiliului județean Dolj al U.G.S.R., seri a avut loc în sala clubului uzinei «7 Noiembrie“ din Craiova o consfătuire cu specialiști din industria alimentară și ușoară, cu lucrători din comerț. La consfătuire, s-a analizat calitatea produselor alimentare și industriale livrate comerțului, modul de deservire în unități. Din referatul Inspecției co­merciale de stat județene, cit și din discuțiile Par­ticipanților, a reieșit că, deși colectivele întreprinde­rilor din industria alimentară și ușoară au reușit să înregistreze succese importante în activitatea econo­mică, comerțului i s-au onorat anumite cantități de produse necorespunzătoare calitativ, cantitativ și igienic. De altfel, aceasta s-a reflectat și în micro­­expoziția organizată cu acest prilej, la care au fost expuse produse de panificație, lactate, preparate de carne și băuturi alcoolice, cu aspect comercial neco­respunzător, ce nu se încadrează în normele stat. Pentru înlăturarea anomaliilor și satisfacerea întoc­mai a cerințelor oamenilor muncii s-au făcut o serie de propuneri valoroase, insistîndu-se îndeosebi pe creșterea exigenței controlorilor tehnici de calitate din întreprinderi, a recepției de către responsabilii magazinelor, respectării riguroase a tehnologiei și rețetelor de fabricație a produselor. Totodată, s-au stabilit direcții pentru activitatea de viitor. 1 Schimb de experiență în sectorul social-gospodăresc Colectivele din șantierele I.S.C.M. Craiova au consemnat, în perioada scursă de la începutul anu­lui, o seamă de realizări importante în îmbunătăți­rea condițiilor de muncă și viață. Tocmai acest fapt a determinat Ministerul construcțiilor pentru in­dustria chimică și rafinării să organizeze aci un im­portant schimb de experiență la care participă con­ducătorii sectoarelor social-gospodărești și contabilii șefi de la toate întreprinderile din țară, subordonate ministerului amintit. Scopul acestei manifestări este menit să asigure un larg schimb de opinii asupra activității de asigurare a unor condiții optime de viață și de trai pentru constructori, în prima parte a schimbului de experiență, tov. Ion Sîrbu — direc­tor administrativ al I.S.C.M. Craiova, va prezenta o informare privind modul de organizare a sectoru­lui social-gospodăresc și rezultatele obținute. Se vor vizita coloniile aferente constructorilor, la Ișalnița și în cartierul 41 din Craiova, după care vor fi or­ganizate discuții. In cea de-a doua zi a schimbului de experiență, participanții vor vizita grupurile so­ciale ale șantierelor de la Uzina de aluminiu Sla­tina și Combinatul chimic Rm.­Vîlcea. La Catane T. GHEORGHE, coresp. Un nou oficiu P.T.T.R. Urmărind satisface­rea în cet mai bune condiții a nevoii de convorbiri telefonice a populației, din mediul rural, la Catane a fost amenajat sediul unui oficiu P.T.T.R. Clădirea dispune de servicii telegrafice, poștă, cabine pentru convorbiri tele­fonice. Cu acest local, numărul oficiilor P.T.T.R. din județ se ridică la 59. La I.A.S. Breasta, împletitul coșurilor aduce ve­nituri mari. Cînd stringi cu acul și risipești cu lopata.. Sau despre cauzele— justificate și nejustificate —ale creșterii cotelor de întreținere Numeroși cititori ne-au sesi­zat faptul că, în ultima vreme, au crescut cotele de întreținere în blocuri, într-un mod — după părerea multora­­ nejustificat. Situația aceasta este reală și ne-a determinat să facem o a­­tentă și îndelungată cercetare pentru a stabili izvoarele care alimentează tendința creșterii a­­cestor cote. Precizăm din capul locului că orice comparație cu anul tre­cut nu-și are temei. In mo­mentul de față, în orașul Cra­iova s-au îmbunătățit în mod ca­tegoric aprovizionarea cu apă, ca și alte condiții care asigură un confort sporit. Locatarii care au astăzi apă în tot cursul zilei trebuie să suporte cu înțelegere plusul de cheltuieli, corespun­zător cu noul regim de apro­vizionare cu apă. Se întîmplă,­­însă, ca tocmai în cartierele în care problemele de aprovi­zionare cu apă și combustibil sau cele de funcționare a liftu­rilor nu au fost încă, deplin rezolvate, costurile de întreți­nere să se ridice, adesea, la cuantumuri de-a dreptul neper­­mise. Care sunt, așa­dar, cauzele reale ale acestor cheltuieli exa­gerate ? Să încercăm să dăm cîteva răspunsuri... Din nou despre gîlganți... iiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiimiiiuuiiiiiiimuiiiiiiiit Intr-o anchetă a redacției, publicată în urmă cu cîteva luni, am dovedit prin cîteva exemple concludente risipa de apă ce se face în majoritatea apartamentelor, datorită negli­jenței locatarilor. Mulți locatari și comitete de locatari ne-au scris, angajîndu-se să creeze în blocurile respective un climat al exigenței și al unui continuu control obștesc. Cu toate acestea , „gilganții“ (cum i-am supra­numit pe risipitorii de apă, comparîndu-i cu nesățiosul Gargantua) au continuat să strîngă apa în ciururi găurite și să atingă uluitoare perfor­manțe de consum. Nu poate fi contestat de nimeni faptul că mai mult de trei sferturi din apartamentele aflate in blocuri au instalații sanitare defecte. In cele aproape 1500 de aparta­mente semifinisate din oraș in Craiova situația e și mai grea : mai bine de 10 la sută prezintă defecțiuni (in general ușor re­­mediabile !), la chiuvete și cui. Fiecare picătură de apă irosită se adaugă alteia și alteia, în­­sumînd cantități incredibile. Cu cîteva săptămîni în urmă, mai mulți locatari din cartierul Brazda lui Novac s-au plîns în legătură cu costul sporit al chel­tuielilor pentru apă. In noaptea de 14 iulie a.c. am procedat la un sondaj, între orele 1—3 noaptea. In cele zece blocuri în care am făcut cercetările, am găsit lumina aprinsă doar la patru apartamente (semn pentru noi că locatarii dormeau și, deci, nu consumau apă). La canalul deversor s-a înregistrat, totuși, o scurgere de apă de peste 150 metri cubi la oră, apă prețioasă risipită în exclusivi­tate din pricina unor mărunte defecțiuni (la instalații) cu efec­te mari, nebănuite. Calculele estimative ale valorii lunare a acestor neglijențe dau de-a dreptul impresionante­ cifre Mai mulți locatari din blocu­rile D 14, D 16, D 18, D 19 și D 20 din același cartier au în­cercat să demonstreze că, deși îi caracterizează spiritul de e­­conomicitate, sunt supuși la cheltuieli de întreținere mari. Trebuie să le spunem — cu toată părerea de rău acestor tovarăși că­ string cu acul și risipesc cu lopata. Pe bază de sondaje și calcule estimative absolut precise, s-a stabilit că in 300 de apartamente s-au consumat real, într-un timp dat, 12.000 m cubi de apă și s-au irosit 24.828 mc (!). Sifoa­­nele de scurgere nereparate, ro­binetele de apă cu defecțiuni, garniturile neînlocuite și motoa­rele uzate au înghițit cu sete neostoită, făcîndu-i pe locata­rii neglijenți să-și subțieze pun­ga la casieriile I.C.F.L.-ului. Acțiunile de combatere a ri­sipei excesive de apă rămîn încă în faza intențiilor. Direc­ția de gospodărie comunală, I.G.O. și I.C.F.L., administra­țiile de blocuri, comitetele de locatari și locatarii înșiși stau și cu mîinile în sin, se învinuiesc se suspicionează reciproc, fără a se hotărî la acțiuni co­mune, energice. După cite știm, niciunul dintre locatarii atît de neglijenți n-a fost tras la răs­pundere, nu a fost susceptil să plătească amenzi sau să vadă limpede perspectiva evacuării. Atitea și atitea familii de oa­meni cumpătați, atenți și buni gospodari acceptă să ducă in spate, la nesfîrșit, poveri care ar trebui să aparțină gi­ganți­­lor sadea. Credem că tărăgă­narea unor asemenea situații este mai mult decit păgubitoa­re și trebuie tratată în conse­cință. Drastic și radical. Reglementări... iimiimiiii Miiimi Pnimmmmuumumi nereglementate kiimmiiimimmiiiiiiiimiiiiiiiiiiitiiiiiiiiii Cotele de întreținere la apă cresc, în același timp, și dato­rită unor cauze care nu incumbă totdeauna răspunderea locata­rilor. De la an la an, forurile de gospodărie comunală tergi­versează normalizarea unor st­ AL. FIRESCU (Gent. în pag. a II-a) Măsuri de o deose­bită importanță pentru rezolvarea unor probleme sociale majore O repartizare mai judi­cioasă a fondului de premiere a personalului tehnico-administrativ Colectivul de muncă al insti­tutului nostru a luat cunoș­tință cu viu interes de recen­tele măsuri elaborate de partid și guvern în privința îmbunătățirii activității ad­­ministrativ-economice, a repar­tizări mai judicioase a venitu­rilor oamenilor muncii, a mo­dului de repartizare a fondu­rilor destinate premierii per­sonalului tehnico-administra­tiv și de specialitate. Constituirea fondului de premiere de către fiecare în­treprindere, în limita cotei a­­probată pe ramură de activi­tate și în special diferențierea premiilor individuale între mi­nus — plus 5 la sută față de cota de constituire a fondului de premiere pe întreprindere sau instituție, este de natură să înlăture, începînd chiar cu acest trimestru, carențele exis­tente în actualul sistem de premiere, deficiențele de apli­care a acestui sistem, repre­­zentind totodată, o pârghie im­portantă în stimularea între­gului colectiv al unității în realizarea sarcinilor. Apreciem ca foarte justă prevederea, care stabilește ca stimularea materială să fie făcută în mod echitabil, în funcție de aportul adus de fiecare salariat în obținerea rezultatelor în producție, sa­lariul tarifar fiind acela care ține seama de răspunderea și contribuția fiecăruia în reali­zarea sarcinilor tehnico-admi­­nistrative. Discutarea și aprobarea pre­miilor individuale la nivelul comitetului de direcție, cu con­sultarea reprezentanților comi­tetului sindicatului, este, de asemenea, o măsură importan­tă care va conduce la elimi­narea subiectivismului mani­festat pînă în prezent în stabi­lirea și aprobarea premiilor individuale. Reglementările menite să sporească eficacitatea sistemu­lui de premiere în unitățile de proiectare și cercetări, cum este și cazul unității noastre, vor permite ca specialiștii să fie tot mai mult stimulați în perfecționarea pregătirii lor profesionale, pentru a obține rezultate la nivelul condițiilor pe care le oferă știința și teh­nica contemporană. Noul sis­tem de reglementare a premii­lor personalului tehnico-ad­ministrativ și de specialitate constituie pentru colectivul institutului nostru un nou și puternic stimulent de găsire a celor mai economicoase soluții în cercetare și proiectare, con­tribuind astfel, la dezvoltarea și creșterea eficienței tehnico­­economice a industriei extrac­tive de lignit din țara noastră. Ing. CONSTANTIN NICOLAU șeful laboratorului de cercetare Ing. PETRE VASILESCU șeful serviciului tehnic Ing. ALEX. GALICEANU șeful atelierului de proiectare Institutul de proiectări și cer­cetări miniere pentru lignit — Craiova mimnimiimiiimmimmimmimimiimmimiimiminiwitimmiimiiimimiiimniimiií Actualitatea internațională în pagina a IV-a mniiiimmmmiiimmniiimmiiiiimiiiiiHiiiimniiimiiiimtmimmiimMiimmiimiiimiii Embleme de gratuitate Zborul mocnește în pasăre aidoma flacărei. Pa­sărea își scutură uneori aripile, moale ca un re­flux. E o verificare inconștientă a bucuriei stră­baterii cerului, o emblemă a cutezanței albastre. Cineva, pe stradă, în familie, ba chiar cu co­legii de serviciu, caută să-și arate superioritatea, satisfacțiile sale materiale, traducîndu-le într-un gest ostentativ, într-o privire de superioritate, in­tr-un cuvînt arogant. Acest cineva vrea să ne domine cu orice preț și își agață la rever cîteva embleme de gratuitate. Unde e naiva mea pasăre liră, prefăcindu-se că nu știe să zboare ?

Next