Inainte, februarie 1969 (Anul 26, nr. 7441-7463)
1969-02-02 / nr. 7441
I „Votînd pentru candidații Frontului I Unității Socialiste, votați pentru înfăpttuirea idealurilor nobile ale poporului JS nostru, pentru un viitor luminos !“ | I Din Manifestul Frontului Unității Socialiste I c 2 jluiiiiiiiiiiiiiumiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiimiiiimiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiiiiiiimimiimimiiiiiiiiiimmimiS MANIFESTUL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Oameni ai muncii de la orașe și sate! Cetățeni ai Republicii Socialiste România! Ne aflăm în pragul unui eveniment de seamă în viața politică a țării: alegerea deputaților în MAREA ADUNARE NAȚIONALA și în CONSILIILE POPULARE județene, municipale, orășenești și comunale. Frontul Unității Socialiste se prezintă în alegerile de la 2 martie înmănunchind, într-o indestructibilă coeziune, Partidul Comunist Român, detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, conducătorul încercat al societății noastre, organizațiile de masă, profesionale și obștești, consiliile oamenilor muncii aparținînd naționalităților conlocuitoare, toate forțele sociale și politice ale țării. întregul popor, unit prin aceleași năzuințe și interese, este animat de țelul suprem al construirii socialismului și comunismului, al realizării unei înalte civilizații materiale și spirituale în România. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — intîmpină alegerile într-o atmosferă de intensă activitate socială și politică, de puternic elan patriotic, desfășurînd întrecerea pentru noi realizări în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei și a Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Sentimentele de încredere care însuflețesc națiunea noastră socialistă își au izvorul în bilanțul rodnic al înfăptuirilor de pînă acum. In perioada care a trecut de la alegerile precedente, poporul nostru, urmînd liniile directoare stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, a înaintat ferm pe calea desăvîrșirii construcției socialiste. A fost îndeplinit cu succes programul prezentat poporului în alegerile trecute. S-au realizat prevederile primilor trei ani ai planului cincinal, asigurîndu-se toate condițiile nénim îndeplinirea «I Henășîrea obiectivelor Congresuunt al ÎX.-lea. r--------------- ----------------- T- —r t-------------- -- ---------------------- . Forțele de producție au continuat să se dezvolte în ritm susținut, relațiile socialiste s-au consolidat și perfecționat. Principiile democrației socialiste și-au găsit o tot mai largă și consecventă aplicare în întreaga viață socială , au fost îmbunătățite, corespunzător cerințelor etapei în care ne aflăm, formele și metodele de conducere și organizare a societății. In această amplă operă constructivă s-a afirmat cu deosebită putere și s-a întărit rolul clasei muncitoare — forța socială conducătoare în societatea noastră; s-au cimentat alianța muncitoreascățărănească, unitatea social-politică a muncitorilor, țăranilor, intelectualilor; s-a închegat și mai strâns, pe baza aplicării politicii naționale marxist-leniniste a partidului, frăția dintre oamenii muncii români și ai naționalităților conlocuitoare. In cadrul orinduirii noi s-a afirmat tot mai viguros națiunea noastră socialistă, s-a manifestat din ce în ce mai intens inițiativa creatoare a poporului, stăpîn al țării, făuritor conștient al propriei istorii, al propriului său destin. Prestigiul și autoritatea internațională a României au sporit ca urmare a realizărilor sale economice și sociale, a politicii externe consecvente de întărire a prieteniei și alianței cu țările socialiste, de dezvoltare a colaborării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, a contribuției active aduse la soluționarea problemelor cu care este confruntată omenirea contemporană, la apărarea cauzei socialismului, păcii, libertății și independenței popoarelor. Toate succesele obținute în acești ani sunt rezultatul eforturilor neobosite, pline de abnegație ale poporului muncitor, al aplicării neabătute a politicii creatoare, marxist-leniniste a Partidului Comunist Român. Elaborarea vastului program de înflorire a patriei, intensa activitate politică și organizatorică desfășurată în rîndul maselor pentru înfăptuirea acestuia, au ridicat pe o treaptă mai inaltă rolul conducător al partidului comunist, unanim recunoscut de întregul popor ca autoritatea politică supremă, au consacrat misiunea sa istorică de purtător al celor mai profunde interese și năzuințe ale maselor, de făuritor al vieții noi pe pămîntul României. Industria noastră aduce astăzi o contribuție hotărîtoare la avîntul întregii economii, la valorificarea bogățiilor țării, la sporirea avuției naționale și creșterea bunăstării poporului. In vasta operă de industrializare s-au afirmat viguros conștiința socialistă a clasei muncitoare — cea mai înaintată forță socială a țării —, capacitatea creatoare și receptivitatea ei față de ceea ce este înaintat în tehnica și știința contemporană, devotamentul său în munca pentru întărirea necontenită a socialismului. REZULTATE DE SEAMA AU FOST OBȚINUTE ÎN AGRICULTURA. Cooperativizarea, înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist Român, a deschis drum larg modernizării și creșterii producției agricole, a determinat profunde schimbări înnoitoare în viața țărănimii, a exercitat o înrîurire pozitivă asupra întregii economii. Cooperativizarea agriculturii s-a dovedit a fi condiția esențială pentru generalizarea relațiilor socialiste în economia națională, pentru lichidarea exploatării omului de către om, pentru victoria deplină și definitivă a noii orînduiri. Cooperativele agricole, forma cea mai potrivită de organizare a muncii unite a țărănimii, au obținut succese importante în dezvoltarea și consolidarea lor economică și organizatorică, în sporirea producției vegetale și animale, în creșterea veniturilor lor și ridicarea bunăstării cooperatorilor. Unul dintre cei mai de seamă indici ai progresului lor este creșterea averii obștești, care a fost în 1968 cu aproape 30 la sută mai mare decât în 1965. Un rol important îndeplinesc întreprinderile și fermele agricole de stat, care contribuie într-o mare măsură la acoperirea nevoilor industriei și ale consumului cu produse vegetale și animale, sunt un factor de promovare a tehnicii noi, sprijină dezvoltarea cooperativelor de producție. Partidul și guvernul s-au preocupat permanent de întărirea bazei tehnice-materiale a agriculturii, repartizînd în acest scop importante mijloace materiale și bănești. Pe ogoarele țării lucrează aproape 100 000 de tractoare, peste 55 000 de semănători mecanice, 50 000 de combine pentru cereale și alte mașini agricole, care asigură un grad ridicat de mecanizare a lucrărilor. Au sporit în măsură însemnată cantitățile de îngrășăminte chimice livrate agriculturii ; au fost extinse suprafețele irigate ; în ultimii trei ani, statul a investit în această ramură aproape 20 miliarde lei, sumă egală cu cea din cei cinci ani anteriori. în urma acestor măsuri s-a obținut sporirea producției vegetale și animale. Cu toate greutățile cauzate de condițiile climatice nefavorabile din ultimul an, producția agricolă globală medie a perioadei 1966—1968 a fost mai mare cu aproape 24 la sută decât media producției obținute în cei cinci ani anteriori. Intre 1966 — 1968 s-a recoltat anual în medie cu 2,4 milioane tone de cereale mai mult față de perioada 1961—1965, depășindu-se astfel prevederile înscrise in planul cincinal. Agricultura a asigurat aprovizionarea populației, materiile prime necesare industriei, precum și disponibilități pentru export. Măsurile de perfecționare a organizării și conducerii agriculturii, constituirea uniunilor cooperatiste, reorganizarea întreprinderilor agricole de stat și a celor pentru mecanizarea lucrărilor au creat un cadru mai prielnic sporirii producției și productivității muncii în această importantă ramură a economiei naționale. Rezultatele obținute în agricultură sunt rodul hărniciei și priceperii țărănimii, al tuturor celor ce muncesc la sate. Țărănimea, aliată de nădejde a muncitorimii, aduce o contribuție tot mai mare la creșterea bogăției naționale, participă tot mai activ la întreaga viață socială și de stat. ÎN ULTIMII ANI PARTIDUL ȘI GUVERNUL AU ACORDAT O ATENȚIE DEOSEBITA DEZVOLTĂRII ȘI MODERNIZĂRII ÎNVĂȚĂMÎNTULUI. Toți fiii patriei, fără deosebire de naționalitate, dispun de posibilități largi de a se instrui potrivit aptitudinilor și capacităților lor. Numeroasele școli construite la orașe și sate, bursele acordate de stat, gratuitatea învățămîntului, a manualelor în școlile generale și licee, garantează din punct de vedere material exercitarea dreptului la învățătură. Peste patru milioane de copii și tineri învață în școlile de toate gradele. S-a extins și perfecționat învățămîntul superior. în cele 16 centre universitare ale țării studiază aproape 150 000 de studenți, de cinci ori și jumătate mai mulți decit în anul 1938. Numărul locurilor în căminele studențești a crescut în perioada 1966 — 1968 cu 7 500, iar în cantine cu 5 000. Aproape două treimi din numărul studenților beneficiază de burse, care în ultimii ani au fost mărite. Statul asigură fiecărui absolvent al învățămîntului profesional, tehnic și superior un loc de muncă corespunzător calificării, vocației sale și nevoilor societății. DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI SE ÎNSCRIE CA O PREOCUPARE DE FRUNTE A PARTIDULUI ȘI STATULUI NOSTRU. în această perioadă au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea coordonării activității de cercetare și legarea ei mai strînsă de producție. Prin realizările sale, știința patriei noastre contribuie la dezvoltarea și modernizarea producției, la introducerea cuceririlor progresului tehnic în toate ramurile de activitate social - economică, se afirmă ca o forță tot mai activă a dezvoltării societății. LITERATURA ȘI ARTA AU ÎMBOGĂȚIT PATRIMONIUL SPIRITUAL AL ȚARII CU NOI LUCRĂRI DE VALOARE, CARE SE BUCURA DE PREȚUIRE ATIT IN ȚARA CIT ȘI PESTE HOTARE. Cultura pătrunde tot mai adinc în masa milioanelor de cetățeni, devenind hrana lor spirituală firească. în întreaga țară pulsează o intensă viață culturală. S-au construit și dat în folosință noi case de cultură, stații de radio și televiziune. în prezent funcționează o vastă rețea de cinematografe, teatre și alte instituții artistice, muzee, cămine culturale, cluburi și biblioteci, care constituie o puternică bază pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului, pentru înflorirea vieții spirituale în orașele și satele patriei, agronomi, medici și alți intelectuali își desfășoară activitatea în satele patriei noastre, aducîndu-și contribuția la ridicarea lor economică și social-culturală. O mare extindere a căpătat construcția de locuințe, în primii trei ani ai actualului cincinal s-au construit din fondurile statului peste 155 000 de apartamente, în care s-au mutat mai mult de jumătate milion de persoane. In aceeași perioadă locuitorii satelor și-au clădit 160 000 de case noi. Este grăitoare, de asemenea, creșterea volumului desfacerilor de mărfuri. Anul trecut s-au vîndut populației de la orașe și sate cu aproape 30 la sută mai multe mărfuri decît în 1965. S-a mărit simțitor vînzarea produselor de folosință îndelungată ; numărul unităților comerciale a crescut cu peste 3 200 față de anul 1965. S-au extins măsurile sociale și medicale de prevenire a bolilor și de îmbunătățire a stării sănătății populației. S-a lărgit rețeaua unităților sanitare , numărul paturilor din sistemul de asistență medicală a fost în 1968 cu circa 15 000 mai mare decît în 1965 , se înfăptuiesc acțiunile de ocrotire a mamelor, a copiilor, precum și de sprijinire a familiilor cu mulți copii. Cetățeni și cetățene! IN ACEȘTI ANI ROMANIA A PARCURS O NOUA ȘI ÎNSEMNATA ETAPA PE DRUMUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE. CEEA CE AM ÎNFĂPTUIT DEMONSTREAZĂ SUPERIORITATEA, FORȚA SOCIALISMULUI, INEPUIZABILELE SALE POSIBILITĂȚI DE PROGRES. ÎN CONȘTIINȚA POPORULUI S-A ÎNTIPĂRIT ADING CONVINGEREA CA SOCIALISMUL ESTE UNICA ORÎNDUIRE CARE II ASIGURA BUNĂSTAREA ȘI FERICIREA. INTEMEINDU-SE PE CUCERIRILE DE PÎNA ACUM, POPORUL NOSTRU PRIVEȘTE CU NEȚĂRMURITĂ ÎNCREDERE VIITORUL, FIIND FERM HOTARÎT SA DUCA LA BUN SFÎRȘIT SARCINILE DESĂVÎRȘIRII CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE. Mai sînt, desigur, multe de făcut pentru a ridica, economia, industria și agricultura la nivelul țărilor economisește înaintate, pentru ca poporul român să se bucure de condițiile de trai pe care le merită. Stă in puterea națiunii noastre ,să rezolve aceste sarcini. Frontul, Unității Saialiste este încredințat că poporul român, cu talentul, hărnicia și perserverența ce-l caracterizează, condus de încercatul nostru partid comunist, va reuși să biruie orice greutăți, pășind înainte neabătut pe drumul progresului și bunăstării, pe drumul desăvîrșirii socialismului și trecerii treptate spre comunism. La temelia întregii sale activități, Frontul Unității Socialiste așează — așa cum este consfințit în actul său constitutiv — politica marxist - leninistă internă și externă a Partidului Comunist Român, care dă expresie cerințelor obiective ale dezvoltării societății noastre, intereselor vitale ale poporului, ale cauzei socialismului și păcii. Această politică stă la baza actualului plan cincinal și își va găsi reflectarea și în cel viitor, în curs de elaborare. La alegerile din 2 martie, candidații Frontului Unității Socialiste, reprezentanți ai muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, au ca platformă politică programul Partidului Comunist Român. Transpunerea în viață a acestui program constituie angajamentul pe care candidații Frontului Unității Socialiste și-l iau în fața alegătorilor, a întregului popor, linia de conduită în activitatea ce o vor desfășura în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. Muncitori, țărani, intelectuali! Cetățeni și cetățeni! ÎN ULTIMII ANI, OPERA DE INDUSTRIALIZARE SOCIALISTĂ — TEMELIA DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI CULTURALE A ȚĂRII, A PROGRESULUI EI GENERAL — A PARCURS O ETAPA NOUA, CALITATIV SUPERIOARA. Volumul producției industriale este cu peste 40 la sută mai mare decât în 1965, ritmul mediu anual de creștere a producției a fost de peste 12 la sută, față de 10,7 la sută câ prevedea planul cincinal. România se situează astfel printre statele cu economia cea mai dinamică. întreaga producție industrială a anului 1938 se obține astăzi în 24 de zile. Au crescut cu deosebire ramurile industriale hotărîtoare pentru avîntul economiei naționale — construcțiile de mașini, energetica, metalurgia și chimia. Forța, capacitatea industriei românești sunt confirmate de faptul că an de an sînt asimilate și fabricate produse tot mai complexe, de înaltă tehnicitate și eficiență economică. Un obiectiv esențial al activității industriale din ultimii ani l-a constituit dezvoltarea ramurilor bunurilor de consum, intensificarea eforturilor pentru creșterea producției în acest sector de importanță deosebită. Realizările au depășit prevederile primilor trei anii ai cincinalului, asigurîndu-se în același timp diversificarea și ridicarea calității produselor. A sporit aportul cooperației meșteșugărești la satisfacerea cerințelor populației, s-a extins sfera serviciilor pentru cetățeni. La baza puternicului avînt al industriei noastre stă faptul că în trei ani ai cincinalului s-au învestit în economie din fondurile centralizate ale statului peste 155 miliarde lei, sumă care depășește totalitatea fondurilor investite în întreaga perioadă 1950 — 1960. Zestrea industrială a țării a sporit în acești ani cu circa 700 de uzine, fabrici și secții noi, dotate cu tehnică modernă. O influență pozitivă asupra activității din industrie o exercită măsurile luate de partid și guvern pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei, adîncirea democrației economice, folosirea mai bună a pîrghiilor economice proprii orînduirii socialiste. Faptele ilustrează justețea politicii de industrializare a țării, a orientării stabilite de Congresul al IX-lea al partidului pentru dezvoltarea industriei în pas cu căințele revoluției tehnico-științifice mondiale. —i Cetățeni și cetățene! Întreaga activitate a partidului ȘI STATULUI NOSTRU, TOT CEEA CE SE ÎNFĂPTUIEȘTE IN ROMANIA, IN INDUSTRIE, ÎN AGRICULTURĂ, IN ȘTIINȚĂ ȘI CULTURĂ, ESTE ÎNCHINAT OMULUI — SUPREMA VALOARE A SOCIETĂȚII SOCIALISTE. Creșterea venitului național în 1968 cu circa 26 la sută față de 1965 a asigurat sporirea sistematică a fondului de consum, ridicarea veniturilor oamenilor muncii, îmbunătățirea condițiilor de trai. Numărul salariaților a crescut în primii trei ani ai cincinalului cu peste 480 000. Pe baza hotărîrilor partidului și guvernului au fost majorate în 1967, cu un an mai devreme decît se prevedea în planul cincinal, salariile mici la peste un milion de salariați ; au fost sporite, de asemenea, salariile unor categorii de muncitori și personal tehnic de la căile ferate, ale docherilor, precum și ale economiștilor din toate domeniile de activitate. In anul 1968 a început experimentarea noului sistem de salarizare și au fost ridicate salariile într-o serie de întreprinderi, iar la începutul acestui an au fost mărite salariile cadrelor didactice, ale muncitorilor și personalului tehnic-administrativ din industria alimentară și industria ușoară. Incepînd din 1967 a avut loc majorarea generală a pensiilor, în 1968 pensia medie a fost cu 30,5 la sută mai mare decît în 1965. Veniturile bănești ale țărănimii au fost în anul 1968 cu peste 25 la sută mai mari decît în 1965. Au fost introduse pensiile pentru țăranii cooperatori — cerință socială de mare importanță. Numărul satelor electrificate a ajuns la 9 200, față de 4 600 în 1962. Zeci de mii de cadre didactice, ingineri Cetățeni și cetățene! OBIECTIVELE FUNDAMENTALE PENTRU A CĂROR REALIZĂRI VĂ CHEMĂM SĂ VOTAȚI, sunt : în domeniul industriei Frontul Unității Socialiste va acorda cea mai mare atenție continuării în ritm susținut a industrializării, dezvoltării forțelor de producție — obiectiv central al programului de înflorire multilaterală a României socialiste. Industrializarea este și va rămîne factorul hotărîtor al progresului societății socialiste, al ridicării nivelului de trai al populației, al asigurării independenței și suveranității naționale. Se vor dezvolta și moderniza ramurile industriei care au un rol determinant în promovarea progresului tehnic și în valorificarea superioară a materiilor prime. Industria construcțiilor de mașini va produce noi agregate, instalații indusriale complexe, linii tehnologice, mijloace de transport, mașini-unelte și alte produse de înaltă tehnicitate pentru înzestrarea economiei și creșterea exportului. O dezvoltare mai rapida va cunoaște industria electrotehnică și electronică, factor esențial pentru mecanizarea și automatizarea producției. Metalurgia feroasă și neferoasă,, chimia vor înregistra ritmuri martn de creștere. Va deveni și mai puternică baza energetica a țării. în conformitate cu politica partidului comunist îndreptată spre satisfacerea cerințelor populației, o atenție deosebita se va acorda industriei bunurilor de consum, care va produce mai multe țesături, tricotaje, încălțăminte, în sortimente tot mai variate și de calitate mai bună. . .9 necesitate de prim ordin pentru continuarea industrializării și dezvoltarea economiei naționale o constituie menținerea unei rate înalte a acumulării, înfăptuirea în continuare a unui volum sporit de investiții. Pînă în 1970 vor mai . . . *e. *n funcțiune aproape 1 000 de noi capacități industriale, înzestrate cu tehnică modernă. Este semnificativ faptul ca numai investițiile anului 1970 vor fi cu peste 8 miliarde lei mai mari decît totalul investițiilor realizate în perioada 1951—1955. Repartizarea teritorială echilibrată a forțelor de producție va constitui și în viitor o preocupare de bază. Suflul înnoitor al indus•117“ Pâtrunde mai intens în județele și localitățile mai puțin industrializate, accelerîndu-se dezvoltarea lor social-economică și culturala. * Unul din cele mai importante obiective în industrie îl constituie creșterea eficienței economice, a rentabilității. Cea mai mare parte a sporului producției industriale va fi obținută prin ridicarea productivității muncii, în acest scop va fi asigurată dotarea cu echipament tehnic modern și perfecționarea proceselor tehnologice, intensificarea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, de utilizare la maximum a capacităților productive, de îmbunătățire a conducerii întreprinderilor, a întregii activități economice. (Continuare în pag. a II-a) IgflUOTStt (*'' •TCP/.LÅ r. . ! Vizita de prietenie în tara noastră a președintelui losip tar Tito TIMIȘOARA — Trimișii speciali transmit : La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, sîmbătă a sosit țara noastră, pentru o scurtă inînzită de prietenie, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Președintele R.S.F. Iugoslavia este însoțit de Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Kiro Gligorov, vicepreședinte al Vccei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, secretar general al președintelui republicii, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Mișa Pavicevici, secretar de stat ad-interim pentru afacerile externe, Djuka Vukolici, șeful secției politice în Secretariatul de stat pentru afacerile externe, și alte persoane oficiale, în gara Timișoara, în întîmpinarea oaspeților au venit tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Manea Mănescu, precum și tovarășii Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., și Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Belgrad. Pe peronul gării Timișoara se aflau, de asemenea, tov. Mihai Telescu, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de locuitori ai orașului. De la punctul de frontieră Statmora—Moravița, președintele Iosip Broz Tito și ceilalți oaspeți au fost însoțiți pe teritoriul țării noastre de tovarășii Emil Bodnaraș, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Daju, membru al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș, precum și de Iakșa Petrici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, în gara Timișoara, erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia; pe pancarte erau înscrise urări de bun venit în limbile română și sîrbo-croată. La coborîrea din tren, tovarășul Iosip Broz Tito a fost salutat cordial de tovarășul Nicolae Ceaușescu și de ceilalți conducători de partid și de stat ai țării noastre. Miile de cetățeni, aflați pe peronul gării, ovaționează puternic. Un grup de pionieri oferă oaspeților flori. Garda militară, aliniată pe peron, prezintă onorul. Tovarășii Iosip Broz Tito și Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda militară, în piața gării și pe străzile orașului mii de timișoreni cu stegulete române și iugoslave, cu buchete de flori, au salutat cu multă căldură pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, pe ceilalți conducători de partid și de stat ai țării noastre, pe ceilalți înalți oaspeți iugoslavi, ovaționând îndelung, manifestînd pentru prietenia dintre poporul român și popoarele Iugoslaviei, pentru pace și colaborare între toate țările lumii. (Agerpres) Convorbiri româno-iugoslave La 1 februarie, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R. au început convorbirile între tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea română participă tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., al Consiliului de vicepreședinte Stat, Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă participă tovarășii Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Kiro Gligorov, vicepreședinte al Vocii Executive Federale și membru al C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, secretar general al președintelui republicii, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Mișa Pavicevici, secretar de stat ad-interim pentru afacerile externe, Iakșa Petrici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. După-amiază, convorbirile au continuat, în cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă cordială, prietenească, de înțelegere reciprocă, a avut loc un schimb de păreri privind probleme ale relațiilor bilaterale dintre cele două partide și state, precum și asupra unor aspecte ale situației internaționale actuale. Sîmbătă la amiază a avut loc un dejun în cadrul căruia tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au toastat pentru dezvoltarea continuă a prieteniei și colaborării dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. (Agerpres) Citiți în pagina a IV-a alte relatări privind vizita de prietenie în țara noastră a președintelui Iosip Broz Tito. De la Ministerul Învățămîntului Datele la care se va ține concursul de admitere în învățămîntul superior pentru anul universitar 1969/1970 sînt următoarele: La învățămîntul de zi și seral pentru toate facultățile și secțiile (inclusiv secțiile de subingineri) între 5 și 15 iulie 1969. La facultățile și secțiile la care nu se va completa numărul de locuri în concursului din iulie se urma va organiza un al doilea concurs între 5 și 15 septembrie a.c. La învățămîntul fără frecvență, concursul de admitere va avea loc între 5 și 15 septembrie 1969. Condițiile de admitere (dreptul de înscriere la concurs, data începerii înscrierilor, actele necesare pentru înscriere) sunt cele cuprinse în broșura „Admiterea în învățămîntul superior — 1968“. Disciplinele și probele pentru concurs sînt aceleași ca în 1968. Ele vor fi publicate din nou în „Gazeta învățămîntului“, în broșura „Admiterea în învățămîntul superior — 1969“, care urmează să apară în cursul lunii martie a.c., se vor publica și programele disciplinelor pentru concurs. ú