Inainte, februarie 1969 (Anul 26, nr. 7441-7463)

1969-02-02 / nr. 7441

I „Votînd pentru candidații Frontului­­ I Unității Socialiste, votați pentru înfăp­­t­­­tuirea idealurilor nobile ale poporului J­S nostru, pentru un viitor luminos !“ | I Din Manifestul Frontului Unității Socialiste I c 2 jluiiiiiiiiiiiiiumiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiimiiiimiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiiiiiiimimiimimiiiiiiiiiimmimiS MANIFESTUL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Oameni ai muncii de la orașe și sate! Cetățeni ai Republicii Socialiste România! Ne aflăm în pragul unui eveniment de seamă în viața poli­tică a țării: alegerea deputaților în MAREA ADUNARE NAȚIO­NALA și în CONSILIILE POPULARE județene, municipale, oră­șenești și comunale. Frontul Unității Socialiste se prezintă în alegerile de la 2 martie înmănunchind, într-o indestructibilă coeziune, Partidul Comunist Român, detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, conducătorul încercat al societă­ții noastre, organizațiile de masă, profesionale și obștești, consiliile oamenilor muncii aparți­­nînd naționalităților conlocuitoare, toate for­țele sociale și politice ale țării. întregul popor, unit prin aceleași năzuințe și interese, este a­­nimat de țelul suprem al construirii socialis­mului și comunismului, al realizării unei înal­te civilizații materiale și spirituale în România. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii —­ români, maghiari, germani și de alte naționalități — intîmpină alegerile într-o atmosferă de intensă activitate socială și politică, de puternic elan patriotic, desfășurînd întrecerea pentru noi realizări în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a eliberării pa­triei și a Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Sentimentele de încredere care însuflețesc națiunea noastră socialistă își au izvorul în bilanțul rodnic al înfăptuirilor de pînă acum. In perioada care a trecut de la alegerile precedente, poporul nostru, urmînd liniile directoare stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, a înaintat ferm pe calea desăvîrșirii construcției socialiste. A fost îndeplinit cu succes programul pre­zentat poporului în alegerile trecute. S-au realizat prevederile pri­milor trei ani ai planului cincinal, asigurîndu-se toate condițiile nénim îndeplinirea «I Henășîrea obiectivelor Congresuunt al ÎX.-lea. r--------------- ----------------- T- —r­­ t-------------- -- ---------------------- . Forțele de producție au continuat să se dezvolte în ritm susținut, relațiile socialiste s-au consolidat și perfecționat. Principiile democra­ției socialiste și-au găsit o tot mai largă și consecventă aplicare în întreaga viață socială , au fost îmbunătățite, corespunzător cerințe­lor etapei în care ne aflăm, formele și metodele de conducere și or­ganizare a societății. In această amplă operă constructivă s-a afirmat cu deosebită putere și s-a întărit rolul clasei muncitoare — forța socială condu­cătoare în societatea noastră; s-au cimentat alianța muncitorească­­țărănească, unitatea social-politică a muncitorilor, țăranilor, intelec­tualilor; s-a închegat și mai strâns, pe baza aplicării politicii națio­nale marxist-leniniste a partidului, frăția dintre oamenii muncii români și ai naționalităților conlocuitoare. In cadrul orinduirii noi s-a afirmat tot mai viguros națiunea noastră socialistă, s-a mani­festat din ce în­­ ce mai intens inițiativa creatoare a poporului, stă­­pîn al țării, făuritor conștient al propriei istorii, al propriului său destin. Prestigiul și autoritatea internațională a României au sporit ca urmare a realizărilor sale economice și sociale, a politicii externe consecvente de întărire a prieteniei și alianței cu țările socialiste, de dezvoltare a colaborării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, a contribuției active aduse la soluționarea problemelor cu care este confruntată omenirea contemporană, la apărarea ca­uzei socialismului, păcii, libertății și independenței popoarelor. Toate succesele obținute în acești ani sunt rezultatul eforturilor neobosite, pline de abnegație ale poporului muncitor, al aplicării neabătute a politicii creatoare, marxist-leniniste a Partidului Co­munist Român. Elaborarea vastului program de înflorire a patriei, intensa activitate politică și organizatorică desfășurată în rîndul maselor pentru înfăptuirea acestuia, au ridicat pe o treaptă mai inaltă rolul conducător al partidului comunist, unanim recunoscut de întregul popor ca autoritatea politică supremă, au consacrat misi­unea sa istorică de purtător al celor mai profunde interese și nă­zuințe ale maselor, de făuritor al vieții noi pe pămîntul României. Industria noastră aduce astăzi o contribuție hotărîtoare la a­­vîntul întregii economii, la valorificarea bogățiilor țării, la spori­rea avuției naționale și creșterea bunăstării poporului. In vasta operă de industrializare s-au afirmat viguros con­știința socialistă a clasei muncitoare — cea mai înaintată forță so­cială a țării —, capacitatea creatoare și receptivitatea ei față de ceea ce este înaintat în tehnica și știința contemporană, devota­mentul său în munca pentru întărirea necontenită a socialismului. REZULTATE DE SEAMA AU FOST OBȚINUTE ÎN AGRI­CULTURA. Cooperativizarea, înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist Român, a deschis drum larg modernizării și creșterii producției agricole, a determinat profunde schimbări înnoitoare în viața țărănimii, a exercitat o înrîurire pozitivă asupra întregii eco­nomii. Cooperativizarea agriculturii s-a dovedit a fi condiția esen­țială pentru generalizarea relațiilor socialiste în economia națio­nală, pentru lichidarea exploatării omului de către om, pentru vic­toria deplină și definitivă a noii orînduiri. Cooperativele agricole, forma cea mai potrivită de organizare a muncii unite a țărănimii, au obținut succese importante în dez­voltarea și consolidarea lor economică și organizatorică, în spori­rea producției vegetale și animale, în creșterea veniturilor lor și ridicarea bunăstării cooperatorilor. Unul dintre cei mai de seamă indici ai progresului lor este creșterea averii obștești, care a fost în 1968 cu aproape 30 la sută mai mare decât în 1965. Un rol important îndeplinesc întreprinderile și fermele agri­cole de stat, care contribuie într-o mare măsură la acoperirea ne­voilor industriei și ale consumului cu produse vegetale și animale, sunt un factor de promovare a tehnicii noi, sprijină dezvoltarea cooperativelor de producție. Partidul și guvernul s-au preocupat permanent de întărirea­ bazei tehnice-materiale a agriculturii, repartizînd în acest scop importante mijloace materiale și bănești. Pe ogoarele țării lucrează aproape 100 000 de tractoare, peste 55 000 de semănători mecanice, 50 000 de combine pentru cereale și alte mașini agricole, care a­­sigură un­­ grad ridicat de mecanizare a lucrărilor. Au sporit în măsură însemnată cantitățile de îngrășăminte chimice livrate a­­griculturii ; au fost extinse suprafețele irigate ; în ultimii trei ani, statul a investit în această ramură aproape 20 miliarde lei, sumă egală cu cea din cei cinci ani anteriori. în urma acestor măsuri s-a obținut sporirea producției vege­tale și animale. Cu toate greutățile cauzate de condițiile climatice nefavorabile din ultimul an, producția agricolă globală medie a perioadei 1966—1968 a fost mai mare cu aproape 24 la sută decât media producției obținute în cei cinci ani anteriori. Intre 1966 — 1968 s-a recoltat anual în medie cu 2,4 milioane tone de cereale mai mult față de perioada 1961—1965, depășindu-se astfel preve­derile înscrise in planul cincinal. Agricultura a asigurat aprovi­zionarea populației, materiile prime necesare industriei, precum și disponibilități pentru export. Măsurile de perfecționare a organizării și conducerii agricul­turii, constituirea uniunilor cooperatiste, reorganizarea întreprinde­rilor agricole de stat și a celor pentru mecanizarea lucrărilor au creat un cadru mai prielnic sporirii producției și productivității muncii în această importantă ramură a economiei naționale. Rezultatele obținute în agricultură sunt rodul hărniciei și pri­ceperii țărănimii, al tuturor celor ce muncesc la sate. Țărănimea, aliată de nădejde a muncitorimii, aduce o contribuție tot mai mare la creșterea bogăției naționale, participă tot mai activ la întreaga viață socială și de stat. ÎN ULTIMII ANI PARTIDUL ȘI GUVERNUL AU ACOR­DAT O ATENȚIE DEOSEBITA DEZVOLTĂRII ȘI MODERNI­ZĂRII ÎNVĂȚĂMÎNTULUI. Toți fiii patriei, fără deosebire de naționalitate, dispun de posibilități largi de a se instrui potrivit aptitudinilor și capacităților lor. Numeroasele școli construite la orașe și sate, bursele acordate de stat, gratuitatea învățămîntului, a manualelor în școlile generale și licee, garantează din punct de vedere material exercitarea dreptului la învățătură. Peste patru mi­lioane de copii și tineri învață în școlile de toate gradele. S-a extins și perfecționat învățămîntul superior. în cele 16 centre universitare ale țării studiază aproape 150 000 de studenți, de cinci ori și jumătate mai mulți decit în anul 1938. Numărul locurilor în căminele studențești a crescut în perioada 1966 — 1968 cu 7 500, iar în cantine cu 5 000. Aproape două treimi din numărul studenților beneficiază de burse, care în ultimii ani au fost mărite. Statul asigură fiecărui absolvent al învățămîntului profesional, tehnic și superior un loc de muncă corespunzător calificării, voca­ției sale și nevoilor societății. DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI SE ÎNSCRIE CA O PREOCU­PARE DE FRUNTE A PARTIDULUI ȘI STATULUI NOSTRU. în această perioadă au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea co­ordonării activității de cercetare și legarea ei mai strînsă de pro­ducție. Prin realizările sale, știința patriei noastre contribuie la dezvoltarea și modernizarea producției, la introducerea cuceririlor progresului tehnic în toate ramurile de activitate social - e­­conomică, se afirmă ca o forță tot mai activă a dezvoltării societății. LITERATURA ȘI ARTA AU ÎMBOGĂȚIT PATRIMO­NIUL SPIRITUAL AL ȚARII CU NOI LUCRĂRI DE VA­LOARE, CARE SE BUCURA DE PREȚUIRE ATIT IN ȚARA CIT ȘI PESTE HOTARE. Cultura pătrunde tot mai adinc în masa milioanelor de cetățeni, devenind hrana lor spirituală firească. în întreaga țară pulsează o intensă viață culturală. S-au construit și dat în folosință noi case de cultură, stații de radio și televiziune. în prezent funcționează o vastă rețea de cinematografe, teatre și alte instituții artistice, muzee, că­mine culturale, cluburi și biblioteci, care constituie o puter­nică bază pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului, pentru înflorirea vieții spirituale în orașele și satele patriei, agronomi, medici și alți intelectuali își desfășoară activitatea în satele patriei noastre, aducîndu-și contribuția la ridicarea lor economică și social-culturală. O mare extindere a căpătat construcția de locuințe, în primii trei ani ai actualului cincinal s-au construit din fon­durile statului peste 155 000 de apartamente, în care s-au mu­tat mai mult de jumătate milion de persoane. In aceeași perioadă locuitorii satelor și-au clădit 160 000 de case noi. Este grăitoare, de asemenea, creșterea volumului desface­rilor de mărfuri. Anul trecut s-au vîndut populației de la orașe și sate cu aproape 30 la sută mai multe mărfuri decît în 1965. S-a mărit simțitor vîn­zarea produselor de folosință îndelungată ; numărul unităților comerciale a crescut cu peste 3 200 față de anul 1965. S-au extins măsurile sociale și medicale de prevenire a bolilor și de îmbunătățire a stării sănătății populației. S-a lărgit rețeaua unităților sanitare , numărul paturilor din sis­temul de asistență medicală a fost în 1968 cu circa 15 000 mai mare decît în 1965 , se înfăptuiesc acțiunile de ocrotire a mamelor, a copiilor, precum și de sprijinire a familiilor cu mulți copii. Cetățeni și cetățene! IN ACEȘTI ANI ROMANIA A PARCURS O NOUA ȘI ÎNSEMNATA ETAPA PE DRUMUL DEZVOLTĂRII ECO­NOMICE ȘI SOCIALE. CEEA CE AM ÎNFĂPTUIT DEMON­STREAZĂ SUPERIORITATEA, FORȚA SOCIALISMULUI, INEPUIZABILELE SALE POSIBILITĂȚI DE PROGRES. ÎN CONȘTIINȚA POPORULUI S-A ÎNTIPĂRIT ADING CON­VINGEREA CA SOCIALISMUL ESTE UNICA ORÎNDUIRE CARE II ASIGURA BUNĂSTAREA ȘI FERICIREA. INTE­­MEINDU-SE PE CUCERIRILE DE PÎNA ACUM, POPORUL NOSTRU PRIVEȘTE CU NEȚĂRMURITĂ ÎNCREDERE VII­TORUL, FIIND FERM HOTARÎT SA DUCA LA BUN SFÎR­­ȘIT SARCINILE DESĂVÎRȘIRII CONSTRUCȚIEI SO­CIALISTE. Mai sînt, desigur, multe de făcut pentru a ridica, econo­mia, industria și agricultura la nivelul țărilor economisește înaintate, pentru ca poporul român să se bucure de condi­țiile de trai pe care le merită. Stă in puterea națiunii noa­­stre ,să rezolve aceste sarcini. Frontul, Unității­­ Sa­­ialiste este­­ încredințat că poporul român, cu talentul, hărnicia și perse­­r­verența ce-l caracterizează, condus de încercatul nostru partid comunist, va reuși să biruie orice greutăți, pășind înainte neabătut pe drumul progresului și bunăstării, pe dru­mul desăvîrșirii socialismului și trecerii treptate spre comu­nism. La temelia întregii sale activități, Frontul Unității Socia­liste așează — așa cum este consfințit în actul său constitutiv — politica marxist - leninistă internă și externă a Partidului Comunist Român, care dă expresie cerințelor obiective ale dezvoltării societății noastre, intereselor vitale ale poporului, ale cauzei socialismului și păcii. Această politică stă la baza actualului plan cincinal și își va găsi reflectarea și în cel vi­itor, în curs de elaborare. La alegerile din 2 martie, candidații Frontului Unității Socialiste, reprezentanți ai muncitorilor, țăranilor și intelec­tualilor, au ca platformă politică programul Partidului Comu­nist Român. Transpunerea în viață a acestui program consti­tuie angajamentul pe care candidații Frontului Unității Socia­liste și-l iau în fața alegătorilor, a întregului popor, linia de conduită în activitatea ce o vor desfășura în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. Muncitori, țărani, intelectuali! Cetățeni și cetățeni! ÎN ULTIMII ANI, OPERA DE INDUSTRIALIZARE SOCI­ALISTĂ — TEMELIA DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI CUL­TURALE A ȚĂRII, A PROGRESULUI EI GENERAL — A PARCURS O ETAPA NOUA, CALITATIV SUPERIOARA. Volumul producției industriale este cu peste 40 la sută mai mare decât în 1965, ritmul mediu anual de creștere a producției a fost de peste 12 la sută, față de 10,7 la sută câ­ prevedea planul cincinal. România se situează astfel printre statele cu economia cea mai dinamică. întreaga producție industrială a anului 1938 se ob­ține astăzi în 24 de zile. Au crescut cu deosebire ramurile industriale hotărîtoare pentru avîntul economiei naționale — construcțiile de mașini, energetica, metalurgia și chimia. Forța, capacitatea industriei românești sunt confirmate de faptul că an de an sînt asimilate și fabricate produse tot mai complexe, de înaltă tehnicitate și eficiență economică. Un obiectiv esențial al activității industriale din ultimii ani l-a constituit dezvoltarea ramurilor bunurilor de consum, intensificarea eforturilor pentru creșterea producției în acest sector de importanță deosebită. Realizările au depășit prevederile primilor trei anii ai cincinalului, asigurîndu-se în același timp diversificarea și ridicarea calității produselor. A sporit aportul cooperației meșteșugărești la satisfacerea cerințelor populației, s-a extins sfera serviciilor pentru cetățeni. La baza puternicului avînt al industriei noastre stă faptul că în trei ani ai cincinalului s-au învestit în economie din fondurile centralizate ale statului peste 155 miliarde lei, sumă care depășește totalitatea fondurilor investite în întreaga perioadă 1950 — 1960. Zestrea industrială a țării a sporit în acești ani cu circa 700 de uzine, fabrici și secții noi, dotate cu tehnică modernă. O influență pozitivă asupra activității din industrie o exercită măsurile luate de partid și guvern pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei, adîncirea democrației economice, folosirea mai bună a pîrghiilor economice proprii orînduirii socialiste. Faptele ilustrează justețea politicii de industrializare a țării, a orientării stabilite de Congresul al IX-lea al partidului pentru dez­voltarea industriei în pas cu căințele revoluției tehnico-științifice mondiale. —i Cetățeni și cetățene! Întreaga activitate a partidului ȘI STATULUI NOSTRU, TOT CEEA CE SE ÎN­FĂPTUIEȘTE IN ROMANIA, IN INDUSTRIE, ÎN AGRICULTURĂ, IN ȘTIINȚĂ ȘI CULTU­RĂ, ESTE ÎNCHINAT OMULUI — SUPREMA VALOARE A SOCIETĂȚII SOCIALISTE. Creșterea venitului național în 1968 cu circa 26 la sută față de 1965 a asigurat sporirea sistematică a fondului de consum, ridicarea veniturilor oamenilor muncii, îmbunătățirea condițiilor de trai. Numărul salariaților a crescut în primii trei ani ai cincinalului cu peste 480 000. Pe baza hotărîrilor partidului și guvernului au fost ma­jorate în 1967, cu un an mai devreme decît se prevedea în planul cincinal, salariile mici la peste un milion de sala­riați ; au fost sporite, de asemenea, salariile unor categorii de muncitori și personal tehnic de la căile ferate, ale docherilor, precum și ale economiștilor din toate domeniile de activitate. In anul 1968 a început experimentarea noului sistem de sala­rizare și au fost ridicate salariile într-o serie de întreprinderi, iar la începutul acestui an au fost mărite salariile cadrelor didactice, ale muncitorilor și personalului tehnic-administrativ din industria alimentară și industria ușoară. Incepînd din 1967 a avut loc majorarea generală a pen­siilor, în 1968 pensia medie a fost cu 30,5 la sută mai mare decît în 1965. Veniturile bănești ale țărănimii au fost în anul 1968 cu peste 25 la sută mai mari decît în 1965. Au fost introduse pensiile pentru țăranii cooperatori — cerință socială de mare importanță. Numărul satelor electrificate a ajuns la 9 200, față de 4 600 în 1962. Zeci de mii de cadre didactice, ingineri Cetățeni și cetățene! OBIECTIVELE FUNDAMENTALE PENTRU A CĂROR REALIZĂRI VĂ CHEMĂM SĂ VO­TAȚI, sunt : în domeniul industriei Frontul Unității Socialiste va acorda cea mai mare aten­ție continuării în ritm susținut a industrializării, dezvoltării forțelor de producție — obiectiv central al programului de înflorire multilaterală a României socialiste. Industrializarea este și va rămîne factorul hotărîtor al progresului societății socialiste, al ridicării nivelului de trai al populației, al asigu­rării independenței și suveranității naționale. Se vor dezvolta și moderniza ramurile industriei care au un rol determinant în promovarea progresului tehnic și în valorificarea superioară a materiilor prime. Industria con­strucțiilor de mașini va produce noi agregate, instalații indus­­riale complexe, linii tehnologice, mijloace de transport, ma­­șini-unelte și alte produse de înaltă tehnicitate pentru înzes­trarea economiei și creșterea exportului. O dezvoltare mai rapida va cunoaște industria electrotehnică și electronică, fac­­tor esențial pentru mecanizarea și automatizarea producției. Metalurgia feroasă și neferoasă,, chimia vor înregistra rit­muri martn de creștere. Va deveni și mai puternică baza energetica a țării. în conformitate cu politica partidului comunist îndrep­tată spre satisfacerea cerințelor populației, o atenție deose­bita se va acorda industriei bunurilor de consum, care va produce mai multe țesături, tricotaje, încălțăminte, în sorti­mente tot mai variate și de calitate mai bună. . .9 necesitate de prim ordin pentru continuarea industria­lizării și dezvoltarea economiei naționale o constituie men­ținerea unei rate înalte a acumulării, înfăptuirea în continu­are a unui volum sporit de investiții. Pînă în 1970 vor mai . . . *e. *n funcțiune aproape 1 000 de noi capacități indus­­triale, înzestrate cu tehnică modernă. Este semnificativ fap­tul ca numai investițiile anului 1970 vor fi cu peste 8 mili­arde lei mai mari decît totalul investițiilor realizate în peri­oada 1951—1955. Repartizarea teritorială echilibrată a forțelor de producție va constitui și­ în viitor o preocupare de bază. Suflul înnoitor al indus­­•11­7“ Pâtrunde mai intens în județele și localitățile mai puțin industrializate, accelerîndu-se dezvoltarea lor social-economică și culturala. * Unul din cele mai importante obiective în industrie îl consti­tuie creșterea eficienței economice, a rentabilității. Cea mai mare parte a sporului producției industriale va fi obținută prin ridicarea productivității muncii, în acest scop va fi asigurată dotarea cu echipament tehnic modern și perfecționarea proceselor tehnologice, intensificarea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, de utilizare la maximum a capacităților productive, de îm­bunătățire a conducerii întreprinderilor, a întregii activități eco­nomice. (Continuare în pag. a­­ II-a) IgflUOTStt (*'' •TCP/.LÅ r. . ! Vizita de prietenie în tara noastră a președintelui losip tar Tito TIMIȘOARA — Trimișii spe­ciali transmit : La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, sîmbătă a sosit țara noastră, pentru o scurtă in­în­zită de prietenie, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republi­cii Socialiste Federative Iugo­slavia, președintele Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia. Președintele R.S.F. Iugoslavia este însoțit de Mialko Todoro­­vici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Kiro Gligorov, vicepreședinte al Vccei Executive Federale, mem­bru al C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, secretar general al președintelui republicii, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Mișa Pavicevici, secretar de stat ad-interim pentru afacerile ex­terne, Djuka Vukolici, șeful sec­ției politice în Secretariatul de stat pentru afacerile externe, și alte persoane oficiale, în gara Timișoara, în întîm­­pinarea oaspeților au venit to­varășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Manea Mănescu, precum și tova­rășii Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., și Aurel Măm­ășan, am­basadorul Republicii Socialiste România la Belgrad. Pe peronul gării Timișoara se aflau, de a­­semenea, tov. Mihai Telescu, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., preșe­dintele Consiliului popular ju­dețean, conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de locuitori ai ora­șului. De la punctul de frontieră Statmora—Moravița, președintele Iosip Broz Tito și ceilalți oas­peți au fost însoțiți pe terito­riul țării noastre de tovarășii Emil Bodnaraș, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Daju, membru al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului popular județean Timiș, precum și de Iakșa Petrici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, în gara Timișoara, erau arbo­rate drapelele de stat ale Re­publicii Socialiste România și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia; pe pancarte erau înscrise urări de bun venit în limbile română și sîrbo-croată. La coborîrea din tren, tovară­șul Iosip Broz Tito a fost sa­lutat cordial de tovarășul Ni­colae Ceaușescu și de ceilalți conducători de partid și de stat ai țării noastre. Miile de cetățeni, aflați pe peronul gării, ovaționează pu­ternic. Un grup de pionieri ofe­ră oaspeților flori. Garda militară, aliniată pe peron, prezintă onorul. Tovară­șii Iosip Broz Tito și Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda militară, în piața gării și pe străzile orașului mii de timișoreni cu stegulete române și iugoslave, cu buchete de flori, au salutat cu multă căldură pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, pe ceilalți conducători de partid și de stat ai țării noastre, pe ceilalți înalți oaspeți iugo­slavi, ovaționând îndelung, mani­­­festînd pentru prietenia dintre poporul român și popoarele Iu­goslaviei, pentru pace și colabo­rare între toate țările lumii. (Agerpres) Convorbiri româno-iugoslave La 1 februarie, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R. au început convorbirile în­tre tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președin­tele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea română participă tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., al Consiliului de vicepreședinte Stat, Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului Economic, Corneliu Mă­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., Aurel Măm­ășan, ambasadorul­­ Repu­blicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă parti­cipă tovarășii Mialko Todoro­­vici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Kiro Gligorov, vicepreședinte al Vo­cii Executive Federale și mem­bru al C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, secretar general al președintelui republicii, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Mișa Pavicevici, secretar de stat ad-interim pentru afacerile ex­terne, Iakșa Petrici, ambasado­rul R.S.F. Iugoslavia la Bucu­rești. După-amiază, convorbirile au continuat, în cadrul convorbirilor, des­fășurate într-o atmosferă cor­dială, prietenească, de înțelegere reciprocă, a avut loc un schimb de păreri privind probleme ale relațiilor bilaterale dintre cele două partide și state, precum și asupra unor aspecte ale situației internaționale actuale. Sîmbătă la amiază a avut loc un dejun în cadrul căruia tova­rășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au toastat pentru dez­voltarea continuă a prieteniei și colaborării dintre Partidul Co­munist Român și Uniunea Co­muniștilor din Iugoslavia, dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. (Agerpres) Citiți în pagina a IV-a alte relatări privind vizita de prie­tenie în țara noastră a președin­telui Iosip Broz Tito. De la Ministerul Învățămîntului Datele la care se va ține concursul de admitere în în­vățămîntul superior pentru anul universitar 1969/1970 sînt următoarele: La învățămîntul de zi și seral pentru toate facultățile și secțiile (inclusiv secțiile de subingineri) între 5 și 15 iu­lie 1969. La facultățile și secțiile la care nu se va completa nu­mărul de locuri în concursului din iulie se urma va organiza un al doilea concurs între 5 și 15 septembrie a.c. La învățămîntul fără frec­vență, concursul de admitere va avea loc între 5 și 15 sep­tembrie 1969. Condițiile de admitere (dreptul de înscriere la con­curs, data începerii înscrie­rilor, actele necesare pentru înscriere) sunt cele cuprinse în broșura „Admiterea în în­vățămîntul superior — 1968“. Disciplinele și probele pentru concurs sînt aceleași ca în 1968. Ele vor fi publicate din nou în „Gazeta învăță­mîntului“, în broșura „Admiterea în învățămîntul superior — 1969“, care urmează să apară în cursul lunii martie a.c., se vor publica și programele disciplinelor pentru concurs. ú

Next