Inainte, iunie 1969 (Anul 26, nr. 7542-7566)
1969-06-01 / nr. 7542
ÎNAINTE DIRECTIVELE 1 _ VI — 1969 ‡ Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976-1980 (Urmare din pag. I) 1. Pentru lărgirea bazei interne de materii prime, lucrările geologice ce vor fi întreprinse în perioada 1971—1975 vor trebui să ducă la identificarea unor rezerve industriale sporite la țiței, gaze, minereuri neferoase, minereuri de fier și alte substanțe minerale utile, care să permită creșterea extracției și, pe această bază, satisfacerea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o perioadă scurtă de timp, grad ridicat de cunoaștere an zăcămintelor noi și a zonelor a care prezintă interes. Pină la sfîrșitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în domeniul minereurilor neferoase și, îndeosebi, cele de minereuri cuprifere, intocmindu-se programe speciale privitoare la explorarea exploatarea minereurilor comși plexe și cuprifere, care să contribuie în cincinalul 1971— 1975 la acoperirea în proporție însemnată a nevoilor sporite de metale neferoase. Va trebui să crească in măsură însemnată eficiența activității geologice, prin extinderea folosirii metodelor și aparaturii geofizice moderne, micșorarea duratei de prospectare-explorare a zăcămintelor și a perioadei de punere în valoare a rezervelor. Este necesar ca punerea în evidență de noi rezerve să se realizeze cu cheltuieli cit mai mici, să se utilizeze judicios fondurile, să se intensifice preocupările pentru economisirea mijloacelor materiale și financiare alocate. 2. Ținînd seama de faptul că rezervele cunoscute și de perspectivă sunt limitate, precum și de necesitatea asigurării unui raport rațional între rezerve și producție, în perioada 1971—1975, extracția de țiței va fi de 13,1—13,5 milioane tone pe an; se va urmări perfecționarea metodelor de exploatare în scopul creșterii randamentului sondelor și a coeficientului de recuperare a țițeiului din zăcăminte, folosirea mai bună a gazelor de sondă, se va trece la exploatarea rezervelor de la mari adîncimiîn sectorul de prelucrare, se va pune accentul pe valorificarea optimă a țițeiului, îmbunătățirea calitativă a produselor și asigurarea cu prioritate a sortimentelor utilizate ca materii prime în industria chimică. Extracția de gaz metan va ajunge în 1975 la 22—24 miliarde m.c., urmărindu-se utilizarea rațională a presiunii gazelor în zăcăminte și menținerea unui grad normal de asigurare cu rezerve. Capacitățile de transport pentru gaze naturale vor fi mărite, prin construirea în 1971—1975 de noi cincinalul conducte și prin montarea de stații moderne pentru comprimarea gazelor în schelele de extracție și pe traseele conductelor magistrale. Este necesar ca la elaborarea planului cincinal să se a ți nalizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în extracția de țiței și gaze, a tuturor mijloacelor materiale și bănești, în vederea creșterii eficienței acestora. 3. Extracția de cărbuni va trebui să atingă un nivel de 36—33 milioane tone în anul 1975. Sporul de producție în viitorul cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe seama extracției de lignit din exploatări la zi de mare capacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi perfecționate procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, în vederea obținerii în cantități sporite a unor sortimente superioare. In mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producției de cărbuni cocsificabili. Pentru îmbunătățirea aprovizionării populației cu combustibili solizi și înlocuirea treptată a lemnului de foc destinat valorificării superioare în producția industrială — se va dezvolta fabricația de brichete din cărbune și se vor produce în cantități sporite cărbuni înnobilați. 4. în concordanță cu necesitățile economiei, producția de energie electrică va crește în 1975 la 55—57 miliarde kWh, iar producția de energie termică — destinată consumului în industrie, agricultură și pentru încălziri urbane — va ajunge la 55—57 milioane gigacalorii. In anii 1971—1975, se vor lua măsuri pentru punerea în funcțiune, în centralele electrice, a unei puteri instalate noi de 5400—5800 megawați, din care aproximativ o treime în hidrocentrale. 5. Industria siderurgică se va dezvolta în direcția creșterii rapide a producției de metal și îmbunătățirii substanțiale a structurii acesteia, prin fabricarea unor sortimente valoroase care să satisfacă în condiții din ce în ce mai bune cerințele de metal ale economiei. In anul 1975 se vor produce 10—10,5 milioane tone de oțel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate și 1,0—1,1 milioane tone de țevi; în cincinalul viitor se va dezvolta producția de feroaliaje. Dezvoltarea industriei constructoare de mașini, orientarea ei spre ramurile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în mod imperios creșterea accentuată a producției de oțeluri de calitate, lărgirea substanțială, a gamei mărcilor de oțeluri de înaltă rezistență, inoxidabile, oțeluri pentru scule și rulmenți. Pînă în 1975 va trebui să se ajungă la o producție de oțeluri aliate de 1—1,1 milioane tone. îmbunătățirea substanțială a structurii producției de metal trebuie considerată ca o sarcină principală a siderurgiei în viitorul cincinal. Capacitățile pentru producerea laminarea oțelurilor de calicitate vor fi astfel dimensionate nncit să asigure producerea unei game variate de sortimente și vor fi realizate prin dezvoltarea unităților existente și crearea unor capacități noi in siderurgie și pe lingă marile uzine constructoare de mașini, consumatoare ale acestor produse. In vederea satisfacerii într-o măsură mai mare a necesarului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea în termen scurt a unor noi capacități de fabricare a cocsului care să folosească și cărbuni de mărci inferioare, vor reluate și intensificate cercefitările pentru a produce mai mult cocs din cărbuni indigeni. Cercetarea științifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan în furnale, elaborării de oțeluri cu caracteristici superioare, ridicării calității și creării de noi sortimente de produse siderurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanță, extinderea automatizării, promovarea tehnologiilor avansate și perfecționarea organizării muncii va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de calitate și de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obținuți la instalații similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se vor asigura în siderurgie sporirea eficienței investițiilor, creșterea mai accentuată productivității muncii și readucerea cheltuielilor de producție. 6. în ramura metalurgiei neferoase se va dezvolta în ritm susținut producția de aluminiu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone, folosinduse în mai mare măsură resursele interne de materii prime. Va trebui să se urgenteze intrarea în funcțiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asigurîndu-se astfel valorificarea superioară a metalului și realizarea exportului de aluminiu, în principal sub formă de produse prelucrate. Pentru sporirea producției de cupru, plumb și zinc, se impune accelerarea deschiderii de noi mine, extinderea capacității unor mine existente, creșterea vitezei de înaintare în abataje și galerii, îmbunătățirea tehnologiilor de extracție, de preparare și prelucrare, organizarea pe scară mai largă a valorificării metalelor neferoase din deșeuri și din cenușile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereurilor, se va dezvolta producția de seleniu și cadmiu și se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită. In același timp, va începe producția de metale semiconductoare și extrapure necesare industriei electronice și electrotehnice, valorificînd cercetările efectuate în țară. 7. în industria extractivă a minereurilor nemetalifere, produselor abrazive și cărbunoase, se va pune accent pe extinderea valorificării zăcămintelor de caolin, feldspat, diatomită, bentonită, talc, nisipuri și va începe exploatarea zăcămintelor de sulf. Pentru satisfacerea cererilor sporite și în continuă diversificare de produse nemetalifere, vor trebui extinse tehnologiile moderne de înnobilare minereurilor, care să contriabuie la lărgirea gamei de produse și ridicarea calității acestora. In domeniul produselor cărbunoase, vor fi mărite capacitățile de producție, îndeosebi pentru satisfacerea necesităților sporite de electrozi ale industriei metalurgice și chimice; se va dezvolta și moderniza producția de abrazive destinate industriilor prelucrătoare. 8. Industria construcțiilor de mașini va fi consecvent orientată spre producții de înaltă tehnicitate, în vederea echipării cu tehnică modernă a economiei, valorificării superioare a metalului, fructificării concepției tehnice proprii, creșterii contribuției acestei ramuri la extinderea schimburilor economice externe. Producția industriei construcțiilor de mașini va trebui să crească , în cincinalul viitor cu 72—76 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l constituie susținută a unor dezvoltarea subramuri moderne, cum sunt industria electrotehnică și electronică, mecanica fină și fabricația de mașini-unelte. Industria electrotehnică va crește într-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se accentul pe producția de mașini electrice, transformatoare de forță, aparataj de înaltă și joasă tensiune, precum și pe asimilarea sortimentelor necesare electrificării, printre care transformatoare de foarte mare putere și aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. Industria electronică va crește de 2,2—2,4 ori, osebi prin dezvoltarea în dreproducție de aparate electronice industriale, de aparate de măsură și control electronice, de mijloace de automatizare pentru înzestrarea instalațiilor cu echipamente moderne de comandă, control și reglaj; va spori, de asemenea, cu prioritate, producția de componente electronice de profesională, se va trece clasă la producția de dispozitive semiconductoare pe bază de siliciu și de circuite integrate; se va organiza și extinde producția de aparate de radiocomunicații pentru utilizări profesionale. In același timp, se va lărgi substanțial ducția tehnicii de calcul proelectronice, prin asimilarea în fabricație a mașinilor electrono-mecanice și electronice, precum și a calculatoarelor electronice de capacitate medie. Producția mașinilor-unelte va trebui să sporească de 1,8—2 ori, urmărindu-se îmbunătățirea structurii prin realizarea de mașini și agregate de înaltă tehnicitate, cu parametri tehnico-economici superiori și gabarit redus, cu un grad ridicat de automatizare, inclusiv a celor cu comandă-program. în acest scop, vor fi mărite capacitățile la uzinele care dispun de experiență și de cadre calificate, se vor lua măsuri pentru extinderea cooperării cu țările socialiste și cu firme din alte țări, astfel încît să fie asimilate în termen scurt noi tipuri de mașiniunelte pentru nevoile interne și pentru export. Producția de utilaje tehnologice va trebui să asigure, în cea mai mare parte, necesarul intern de agregate fi energetice de puteri mari ,de instalații și utilaje pentru industria materialelor de construcții, industria ușoară și alimentară, industria minieră și petrolieră. O sarcină deosebit de importantă a industriei construcțiilor de mașini este asimilarea de utilaje și instalații pentru realizarea programului nuclear național și pentru dotarea noilor obiective din industria chimică. Ministerele vor lua măsuri în vederea utilizării intensive a capacităților de prelucrări mecanice din unitățile proprii, pentru a-și acoperi cea mai mare parte din necesarul de piese de schimb și a realiza o serie de mașini și utilaje specifice ramurii. Pentru a asigura nevoile de transport ale economiei, industria constructoare de mașini va trebui să sporească în continuare și să doneze producția de perfecmaterial rulant, prin realizarea de locomotive Diesel de viteze și puteri sporite și diversificarea producției prin de vagoane, în industria de autovehicule vor fi asimilate în fabricație autocamioane de tonaj sporit și autobuze de mare capacitate acționate cu motor Diesel, precum și diferite tipuri de autovehicule specializate, se va încheia procesul de integrare a fabricației de autoturisme în țară. Profilarea în perspectivă a industriei constructoare de mașini va trebui să fie astfel realizată încît să asigure participarea intensă a acestei ramuri la înzestrarea tehnică a economiei naționale, specializarea în producție și dezvoltarea cooperării cu țările membre ale C.A.E.R., cu celelalte țări socialiste, precum și cu alte state. Ramura construcțiilor de mașini va trebui să-și sporească din ce în ce mai mult participarea la exportul țării, cu produse eficiente, de tehnicitate ridicată. In vederea realizării ritmurilor de dezvoltare a producției în cincinalul viitor se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină a capacităților de producție; în fiecare unitate trebuie să se ajungă la folosirea intensivă a spațiilor de producție, a mașinilor și utilajelor, a timpului de lucru, să se obțină parametri tehnici și economici la nivelul capacităților similare din străinătate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate și dotate sectoarele de concepție ale uzinelor constructoare de mașini în scopul modernizării și perfecționării continue a mașinilor și utilajelor fabricate și menținerii acestora la un nivel tehnic competitiv pe piețele externe. Activitatea de cercetare științifică se va realiza în strînsă legătură cu direcțiile de dezvoltare ale industriei constructoare de mașini, electrotehnicii, electronicii, mecanicii fine și industriei optice, se va urmări îndeosebi elaborarea de echipamente de înalt nivel tehnic, care asigură valorificarea superioară a metalului, folosirea eficientă și modernizarea capacităților de producție în industrie și în alte ramuri ale economiei naționale. Pentru ca sectoarele industriei construcțiilor de mașini să fie dezvoltate într-o concepție de largă pe baza studierii perspectivă, multilaterale a cerințelor pieței interne și externe, vor fi elaborate — o dată cu viitorul plan cincinal — programe speciale privind dezvoltarea electrotehnicii, mașinilor-unelte, electronicii, mecanicii fine și industriei optice, utilajelor tehnologice și a utilajelor pentru construcții. 9. Industria chimică trebuie să ocupe un loc principal în dezvoltarea economiei, ținînd seama de materiile prime existente în țară, de cerințele crescînde de produse chimice pentru consumul intern și de posibilitățile de export pe care le creează Producția acestei ramuri va crește pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14 la sută, îndeosebi pe baza chimizării gazului metan, a produselor petroliere și valorificării resurselor de sare. Producția de îngrășăminte chimice va ajunge în anul 1975 la 2200—2400 mii tone, urmărindu-se asigurarea pentru nevoile agriculturii noastre a unui raport normal între îngrășămintele cu azot și cele cu fosfor; va trebui lărgită gama de produse pentru combaterea dăunătorilor și va spori producția de biostimulatori și medicamente de uz veterinar. Va crește producția de fibre și fire chimice, cu deosebire a celor sintetice. Producția de mase plastice va fi orientată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri și alte rășini sintetice; se va dezvolta în continuare fabricația de policlorură de vinil, polietilenă de înaltă presiune, polistiren și alte materiale pentru înlocuirea metalelor, lemnului și a pieței, precum și pentru satisfacerea nevoilor sporite de ambalaje ale economiei. In industria cauciucului sintetic, producția va trebui să sporească în special pe seama însușirii în fabricație a unor noi sortimente, cu caracteristici superioare, destinate să înlocuiască în proporție însemnată consumul de cauciuc natural. Se va dezvolta fabricația de produse sodice pentru acoperirea consumului intern și sporirea cantităților pentru export, îndeosebi la sodă caustică.Paralel cu creșterea industriei chimice de bază, este necesar să se dezvolte și să se diversifice chimia fină și de mic tonaj. Vor trebui analizate posibilitățile măririi producției de coloranți prin cooperare cu firme străine, pentru a asigura, pe cale, acoperirea în cea această mai mare măsură a nevoilor economiei. Producția de medicamente va fi orientată satisfacerea consumului spre intern, vor fi examinate posibilitățile de cooperare cu firme străine pentru fabricația de medicamente cu desfacere certă pe piețele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de rășinoase, asigurîndu-se astfel dezvoltarea producției de celuloză și semiceluloză la 650—680 mii tone în 1975. Producția de hîrtie și cartoane va crește cu 40—43 la sută, sporind mai rapid producția de cartoane pentru ambalaje. Ținînd seama de volumul mare de investiții ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temeinic costurile lucrărilor realizate pînă în prezent în vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură instalațiile în aer liber, eliminînd exagerările în dimensionarea spațiilor productive, a laboratoarelor uzinale și a construcțiilor anexe neproductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dezvoltarea industriei chimice va trebui să fie îmbunătățită activitatea de cercetare și proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cercetărilor privind elaborarea de noi produse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului și lemnului, de fire și fibre textile sintetice, de noi catalizatori, coloranți, materiale anticorosive și electroizolante ș.a.; se vor amplifica cercetările privind prelucrarea complexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure proiectarea tehnologiei și a utilajelor specifice, precum și o îmbinare mai strînsă între activitatea de cercetare și cea de proiectare. 10. Industria materialelor de construcții va fi orientată, în cincinalul viitor, spre dezvoltare rapidă, care să satisfacă cerințele crescînde determinate de programul amplu de investiții productive, de locuințe și obiective social-culturale, să asigure cererile populației. Vor fi dezvoltate capacități speciale în vederea fabricării de produse pentru export. Producția de materiale de construcții va trebui să crească într-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenție diversificării sortimentelor, atît prin realizarea de materiale și elemente noi de construcții, printre care și cele din materiale plastice, cît și prin introducerea în fabricație a unor noi tipuri de ciment, de materiale ușoare pentru zidărie și de materiale izolatoare; va fi lărgită gama sortimentelor de prefabricate; în îndeplinirea acestor obiective, o contribuție importantă trebuie să aducă cercetarea științifică proprie. Producția de ciment va ajunge la 13—14 milioane tone, iar cea de geamuri la 65—70 milioane m.p. Va spori producția de prefabricate din beton și din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, destinate pentru construcția noilor obiective industriale și agrozootehnice, social-culturale și administrative, precum și producția de panouri mari pentru construcția de vite, economisindu-se pe locuaceastă cale importante cantități de material lemnos și creîndu-se condiții favorabile pentru extinderea industrializării construcțiilor, în concordanță cu programul de irigații, va fi dezvoltată fabricația de tuburi de presiune din azbociment și din beton precomprimat.Se va intensifica producția de materiale izolatoare și ceramice, care să permită îmbunătățirea lucrărilor de izolație și de finisaj, precum și producția de materiale refractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale ușoare, cu caracteristici calitative superioare pentru învelitori, și elaborări de soluții constructive care să ducă la economisirea și înlocuirea lemnului la acoperișuri. Pentru dezvoltarea producției de materiale de construcții și diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată — cuprinzînd sarcini pe ministere și consilii populare județene — care să țină seama de nevoile în perspectivă ale economiei și populației, să asigure introducerea în fabricație și consum a unor noi produse ușoare și ieftine, precum și înlocuirea materialelor lemnoase și raționalizarea consumului de metal. 11. Producția în industria de exploatare și prelucrare a lemnului va crește pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorificarea superioară a resurselor. Vor fi luate măsuri pentru sporirea ponderii lemnului prelucrat industrial în cantitatea totală de lemnoasă exploatată. Se masă va dezvolta, cu precădere, producția de plăci aglomerate și fibrolemnoase, va fi extinsă fabricația produselor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei. Producția de mobilă va trebui diversificată, acordînduse o atenție deosebită tipurilor cu consum redus de lemn; se vor introduce pe scară largă masele plastice și metalul, îndeosebi în fabricația mobilierului pentru laboratoare, rețeaua comercială ș.a. birouri. Vor fi dezvoltate capacități de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigurate piețe de desfacere în condiții avantajoase. La dimensionarea producției de uși-ferestre va trebui să se țină seama de folosirea tîmplăriei metalice la construcțiile industriale, clădirile administrative și social-culturale. 12. Producția industriei ușoare va crește cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de țesături, tricotaje, încălțăminte, într-o gamă largă de sortimente și de calitate superioară, corespunzător exigențelor populației. Va crește în mod substanțial fabricația de articole de menaj din sticlă, porțelan, faianță, precum și de bunuri metalice de uz casnic. în scopul valorificării mai bune a resurselor de materii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor artificiale și sintetice, precum și a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităților în industria ușoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea consumului intern. In cazul producției pentru export se va acorda o atenție deosebită cerințelor și conjuncturii pieței externe, asigurîndu-se în cît mai mare măsură acorduri și contracte pe termen lung pentru vînzarea produselor importul de materii prime neșicesare. Noile capacități de producție din industria ușoară vor trebui dimensionate în așa fel încît să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerințele pieței. întreaga activitate a acestei ramuri va fi orientată în direcția întăririi laturii calitative, îmbunătățirii generale a rezultatelor economicofinanciare. 13. Industria alimentară va trebui să prelucreze, într-o proporție mai mare și cu randamente sporite, resursele de materii prime agricole. Producția întreprinderilor din această ramură va fi în 1975 cu 35—40 la sută mai mare decît în 1970, asigurîndu-se creșteri însemnate la carne, lapte și derivatele acestor produse, la conserve de fructe și legume, ulei comestibil, bere și altele. Concomitent, va spori și fabricația de produse alimentare în întreprinderile agricole de stat și în cooperativele agricole de producție, prin prelucrarea unor cantități mai mari de materii prime din resurse proprii; creșterea producției de conserve de fructe și legume va fi realizată, în cea mai mare măsură, în capacități mici construite pe lângă aceste unități. O atenție deosebită va trebui acordată creșterii producției de pește, prin acțiuni susținute pentru valorificarea mai intensă a resurselor din interiorul țării și dezvoltarea pescuitului oceanic. Va fi întocmit, în cursul acestui an, un program complex pentru dezvoltarea și se va crea un pisciculturii organism specializat care să aibă atribuții și să răspundă de înt. In anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producția globală agricolă să crească cu 28—31 la sută față de media anilor 1966—1970. Cerealele vor continua să dețină locul principal în producția vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată va crește producția de plante tehnice, se va îmbunătăți calitatea acestora, vor spori randamentele la hectar. Producția globală animală va spori în anii cincinalului următor cu 25—28 la sută. Efectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 milioane. In perioada următoare trebuie asigurată dezvoltarea mai rapidă a șeptelului în sectorul socialist, pentru ca acesta să dețină principala pondere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităților de furaje necesare creșterii efective și a producției animale, plantele de nutreț vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate și se va mări suprafața destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producției pășunilor și finețelor naturale printr-o mai bună întreținere, cultivare și administrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutrețuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cît și unități mai mici pe lingă întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție. bun O deosebită atenție va fieacordată legumiculturii pentru a se asigura satisfacerea în cît mai bune condiții și în tot cursul anului a nevoilor de legume ale populației și a cerințelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea substanțelor a producției, lărgirea sortimentelor și îmbunătățirea calității; se vor extinde culturile timpurii în solarii și sere și se vor introduce noi soiuri de productivitate. Producția mare de legume va crește pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone.treaga activitate din acest domeniu. Pentru a satisface în condiții tot mai bune cererea populației de produse alimentare, este necesar să se adopte măsuri care să ducă la îmbogățirea sortimentelor, creșterea producției de semifabricate culinare, ridicarea calității produselor, extinderea rețelei de spații și mijloace de transport frigorifice și aprovizionarea ritmică a pieței în tot cursul anului. 14. In industria locală de stat, producția va crește pînă în anul 1975 cu 52—54 la sută față de anul 1970, prin valorificarea mai bună a resurselor locale de materii prime și materiale din toate zonele țării. Va trebui să crească aportul acestui sector la producția de bunuri de consum de serie mică, la acoperirea necesităților economice cu materiale de construcții; industria locală va dezvolta cooperarea cu întreprinderile republicane, în realizarea unor repere, subansamble și piese de schimb. Activitatea de producție cooperației meșteșugărești va fi orientată, cu precădere, spre produse, lucrări și servicii executate la comandă pentru populație, realizarea de bunuri de consum în serie mică pentru fondul pieței și pentru export, lărgirea producției de artă populară și artizanat; se va dezvolta, de asemenea, producția de piese, subansamble și produse în cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul activității productive din acest sector va crește în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domiciliu atît de către unitățile cooperației meșteșugărești și ale cooperației de consum, cît și de către unele întreprinderi industriale și organizații comerciale de stat. Această formă de producție oferă largi posibilități pentru îmbogățirea gamei sortimentelor de bunuri de consum și articolelor de artizanat, cu investiții mici și cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localități și zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meșteșugari, creînduli-se posibilități sporite de aprovizionare cu unele materiale, în viticultură și pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantații vor fi întreprinse largi acțiuni pentru ridicarea productivității livezilor și viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în așa fel încît să se obțină producții mari și economice. Paralel cu măsurile de intensificare a producției, se va dezvolta baza materială și se va îmbunătăți activitatea de valorificare a legumelor fructelor, va fi extins sisteimul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creșterea răspunderii față de îndeplinirea contractelor. 2. In scopul creșterii producției agricole, valorificării condițiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul dezvoltare și modernizare de a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Programul de irigații prevede amenajarea în următorul cincinal a unei suprafețe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ și amenajările ce vor fi executate prin cooperare cu firme străine ; în anul 1975, suprafața amenajată pentru irigat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unitățile agricole vor trebui să depună eforturi susținute pentru extinderea amenajărilor de irigații din resurse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri și desecări în Lunca Dunării și pe rîurile interioare, lucrări de combatere a eroziunii solului, de valorificare a terenurilor nisipoase și sărăturoase, de atragere a noi suprafețe în circuitul agricol. Vor fi asigurate cantități sporite de îngrășăminte chimice, ierbicide, insecto-fungicide și biostimulatori, realizîndu-se un progres însemnat în procesul de chimizare complexă a agriculturii; cantitatea de îngrășăminte ce se va folosi în agricultură va ajunge în 1975 la circa 2 milioane (Continuare în pag. a III-a) Agricultura Oțel mil.tone 10 — 10,5 154 —161 Aluminiu mii tone 180 — 200 168 —187 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 280 — 300 108 —115 Motoare electrice MW 4 600 — 5 200 159 —179 Transformatoare de forță MVA 15 000 —17 000 167 —189 Mijloace de automatizare și ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsură și control mod.lei 3,5— 4,0 307 —347 Mașini și utilaje pentru industria minieră mii tone 35 — 38 125 —136 Tractoare mii buc. 30 — 35 105 —123 Autocamioane și autotractoare mii buc. 35 — 40 100 —114 Autoturisme de oraș mii buc. 45 — 50 375 —417 îngrășăminte chimice (100 la sută substanță activă) mii tone 2 200 — 2 400 200 219 Cauciuc sintetic mii tone 110 — 130 200 —236 Materiale plastice și rășini sintetice mii tone 420 — 450 185 —198 Fibre și fire chimice mii tone 130 — 150 170 —197 Celuloză și semiceluloză mii tone 650 — 680 142 —148 Hîrtie și cartoane mii tone 720 — 740 140 —143 Ciment mii.tone 13 — 14 160 —172 Plăci din particule aglomerate și fibro■lemnoase mii tone 950 — 1 100 180 —210 Mobilă mid.lei 8>7— 7,0 125 —130 Aparate radio mii buc. 050 — 700 143 —154 Televizoare mii buc. 450 — 500 150 —167 Aparate electrice de uz casnic mil.lei 1 200 — 1 500 200 —250 Țesături mil.mp. 840 — 880 136 —142 Tricotaje mil.buc. 180 — 190 137 145 încălțăminte mil.per. 75 — 80 110 —117 Carne mii tone 770 — 830 154 —166 Ulei comestibil mii tone 380 — 420 121 —133 Zahăr mii tone 580 — 610 105 —111 Conserve sterilizate și congelate de legume și fructe și pastă de tomate mii tone 450 — 500 158 —176