Inainte, iunie 1969 (Anul 26, nr. 7542-7566)

1969-06-01 / nr. 7542

ÎNAINTE DIRECTIVELE 1 _ VI — 1969 ‡ Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976-1980 (Urmare din pag. I) 1. Pentru lărgirea bazei in­terne de materii prime, lucră­rile geologice ce vor fi între­prinse în perioada 1971—1975 vor trebui să ducă la identi­ficarea unor rezerve industri­ale sporite la țiței, gaze, mi­nereuri neferoase, minereuri de fier și alte substanțe mi­nerale utile, care să permită creșterea extracției și, pe a­­ceastă bază, satisfacerea în cea mai mare măsură a nevo­ilor economiei. Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o pe­rioadă scurtă de timp, grad ridicat de cunoaștere an zăcămintelor noi și a zonelor a care prezintă interes. Pină la sfîrșitul acestui an se vor ana­liza zonele de perspectivă în domeniul minereurilor nefe­roase și, îndeosebi, cele de minereuri cuprifere, intoc­­mindu-se programe speciale privitoare la explorarea exploatarea minereurilor com­și plexe și cuprifere, care să contribuie în cincinalul 1971— 1975 la acoperirea în propor­ție însemnată a nevoilor spo­rite de metale neferoase. Va trebui să crească in măsură însemnată eficiența activită­ții geologice, prin extinderea folosirii metodelor și apara­turii geofizice moderne, mic­șorarea duratei de prospecta­­re-explorare a zăcămintelor și a perioadei de punere în valoare a rezervelor. Este ne­cesar ca punerea în evidență de noi rezerve să se realizeze cu cheltuieli cit mai mici, să se utilizeze judicios fonduri­le, să se intensifice preocu­pările pentru economisirea mijloacelor materiale și fi­nanciare alocate. 2. Ținînd seama de faptul că rezervele cunoscute și de perspectivă sunt limitate, pre­cum și de necesitatea asigu­rării unui raport rațional în­tre rezerve și producție, în perioada 1971—1975, extracția de țiței va fi de 13,1—13,5 mi­lioane tone pe an; se va ur­mări perfecționarea metode­lor de exploatare în scopul creșterii randamentului son­delor și a coeficientului de recuperare a țițeiului din ză­căminte, folosirea mai bună a gazelor de sondă, se va trece la exploatarea rezervelor de la mari adîncimi­­în sectorul de prelucrare, se va pune accentul pe valorifi­carea optimă a țițeiului, îm­bunătățirea calitativă a pro­duselor și asigurarea cu prio­ritate a sortimentelor utili­zate ca materii prime în in­dustria chimică. Extracția de gaz metan va ajunge în 1975 la 22—24 mi­liarde m.c., urmărindu-se uti­lizarea rațională a presiunii gazelor în zăcăminte și men­ținerea unui grad normal de asigura­re cu rezerve. Capaci­tățile de transport pentru gaze naturale vor fi mărite, prin construirea în 1971—1975 de noi cincinalul conducte și prin montarea de stații mo­derne pentru comprimarea gazelor în schelele de extrac­ție și pe traseele conducte­lor magistrale. Este necesar ca la elabora­rea planului cincinal să se a­ ți­­ nalizeze în mod deosebit fo­losirea fondului de sonde în extracția de țiței și gaze, a tuturor mijloacelor materiale și bănești, în vederea crește­rii eficienței acestora. 3. Extracția de cărbuni va trebui să atingă un nivel de 36—33 milioane tone în anul 1975. Sporul de producție în viitorul cincinal se va reali­za, în cea mai mare parte, pe seama extracției de lignit din exploatări la zi de mare ca­pacitate, cu grad înalt de me­canizare. Vor fi perfecționate procesele tehnologice de pre­parare a cărbunilor, în vede­rea obținerii în cantități spo­rite a unor sortimente supe­rioare. In mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producției de cărbuni cocsificabili. Pentru îmbunătățirea apro­vizionării populației cu com­bustibili solizi și înlocuirea treptată a lemnului de foc destinat valorificării superi­oare în producția industrială — se va dezvolta fabricația de brichete din cărbune și se vor produce în cantități spo­rite cărbuni înnobilați. 4. în concordanță cu nece­sitățile economiei, producția de energie electrică va creș­te în 1975 la 55—57 miliarde kWh, iar producția de ener­gie termică — destinată con­sumului în industrie, agricul­tură și pentru încălziri ur­bane — va ajunge la 55—57 milioane gigacalorii. In anii 1971—1975, se vor lua măsuri pentru punerea în funcțiune, în centralele e­­lectrice, a unei puteri insta­late noi de 5400—5800 mega­wați, din care aproximativ o treime în hidrocentrale. 5. Industria siderurgică se va dezvolta în direcția creș­terii rapide a producției de metal și îmbunătățirii sub­stanțiale a structurii aceste­ia, prin fabricarea unor sor­timente valoroase care să sa­tisfacă în condiții din ce în ce mai bune cerințele de me­tal ale economiei. In anul 1975 se vor produce 10—10,5 mili­oane tone de oțel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate și 1,0—1,1 milioane tone de țevi; în cincinalul viitor se va dez­volta producția de feroaliaje. Dezvoltarea industriei con­structoare de mașini, orienta­rea ei spre ramurile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în mod imperios creșterea ac­centuată a producției de oțe­luri de calitate, lărgirea sub­stanțială, a gamei mărcilor de oțeluri de înaltă rezisten­ță, inoxidabile, oțeluri pen­tru scule și rulmenți. Pînă în 1975 va trebui să se ajun­gă la o producție de oțeluri aliate de 1—1,1 milioane tone. îmbunătățirea substanțială a structurii producției de metal trebuie considerată ca o sar­cină principală a siderurgiei în viitorul cincinal. Capaci­tățile pentru producerea laminarea oțelurilor de cali­ci­tate vor fi astfel dimensionate nncit să asigure producerea unei game variate de sorti­mente și vor fi realizate prin dezvoltarea unităților exis­tente și crearea unor capaci­tăți noi in siderurgie și pe lingă marile uzine construc­toare de mașini, consuma­toare ale acestor produse. In vederea satisfacerii în­tr-o măsură mai mare a nece­sarului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea în termen scurt a unor noi capa­cități de fabricare a cocsului care să folosească și cărbuni de mărci inferioare, vor reluate și intensificate cerce­fi­tările pentru a produce mai mult cocs din cărbuni indi­geni. Cercetarea științifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii con­sumului de cocs, extinderii u­­tilizării gazului metan în fur­nale, elaborării de oțeluri cu caracteristici superioare, ridi­cării calității și creării de noi sortimente de produse side­rurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanță, extinderea automatizării, promovarea tehnologiilor avansate și per­fecționarea organizării mun­cii va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de calitate și de utilizare a agre­gatelor, comparabili cu cei obținuți la instalații similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se vor asigura în siderurgie spo­rirea eficienței investițiilor, creșterea mai accentuată productivității muncii și re­a­ducerea cheltuielilor de pro­ducție. 6. în ramura metalurgiei ne­feroase se va dezvolta în ritm susținut producția de alumi­niu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone, folosindu­­se în mai mare măsură resur­sele interne de materii prime. Va trebui să se urgenteze in­trarea în funcțiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asigurîndu-se­ astfel valorifica­rea superioară­ a­ metalului­ și­ realizarea exportului de alu­miniu, în principal sub for­mă de produse prelucrate. Pentru sporirea producției de cupru, plumb și zinc, se impune accelerarea deschide­rii de noi mine, extinderea capacității unor mine existen­te, creșterea vitezei de îna­intare în abataje și galerii, îmbunătățirea tehnologiilor de extracție, de preparare și pre­lucrare, organizarea pe scară mai largă a valorificării me­talelor neferoase din deșeuri și din cenușile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereurilor, se va dezvolta producția de seleniu și cad­miu și se va trece la recupe­rarea vanadiului din bauxită. In același timp, va începe producția de metale semicon­ductoare și extrapure nece­sare industriei electronice și electrotehnice, valorificînd cercetările efectuate în țară. 7. în industria extractivă a minereurilor nemetalifere, produselor abrazive și cărbu­­­­noase, se va pune accent pe extinderea valorificării zăcă­mintelor de caolin, feldspat, diatomită, bentonită, talc, ni­sipuri și va începe exploata­rea zăcămintelor de sulf. Pen­tru satisfacerea cererilor spo­rite și în continuă diversifi­care de produse nemetalifere, vor trebui extinse tehnologii­le moderne de înnobilare minereurilor, care să contri­a­buie la lărgirea gamei de produse și ridicarea calității acestora. In domeniul produselor cărbunoase, vor fi mărite ca­pacitățile de producție, în­deosebi pentru satisfacerea necesităților sporite de elec­trozi ale industriei metalur­gice și chimice; se va dezvol­ta și moderniza producția de abrazive destinate industriilor prelucrătoare.­­ 8. Industria construcțiilor de mașini va fi consecvent ori­entată spre producții de înal­tă tehnicitate, în vederea e­­chipării cu tehnică modernă a economiei, valorificării su­perioare a metalului, fructi­ficării concepției tehnice pro­prii, creșterii contribuției a­­cestei ramuri la extinderea schimburilor economice exter­ne. Producția industriei con­strucțiilor de mașini va tre­bui să crească , în cincinalul viitor cu 72—76 la sută, în­­tr-un ritm mediu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l constituie susținută a unor dezvoltarea subramuri moderne, cum sunt industria electrotehnică și electronică, mecanica fină și fabricația de mașini-unelte. Industria electrotehnică va crește într-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se ac­centul pe producția de ma­șini electrice, transformatoare de forță, aparataj de înaltă și joasă tensiune, precum și pe asimilarea sortimentelor ne­cesare electrificării, printre care transformatoare de foar­te mare putere și aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. Industria electronică va crește de 2,2—2,4 ori, osebi prin dezvoltarea în dre­pro­ducție de aparate electronice industriale, de aparate de mă­sură și control electronice, de mijloace de automatizare pen­tru înzestrarea instalațiilor cu echipamente moderne de comandă, control și reglaj; va spori, de asemenea, cu pri­oritate, producția de compo­nente electronice de profesională, se va trece clasă la producția de dispozitive semi­conductoare pe bază de sili­ciu și de circuite integrate; se va organiza și extinde pro­ducția de aparate de radio­­comunicații pentru utilizări profesionale. In același timp, se va lărgi substanțial ducția tehnicii de calcul pro­e­­lectronice, prin asimilarea în fabricație a mașinilor electro­­no-mecanice și electronice, precum și a calculatoarelor e­­lectronice de capacitate me­die. Producția mașinilor-unelte va trebui să sporească de 1,8—2 ori, urmărindu-se îm­bunătățirea structurii prin realizarea de mașini și agre­gate de înaltă tehnicitate, cu parametri tehnico-economici superiori și gabarit redus, cu un grad ridicat de automati­zare, inclusiv a celor cu co­­mandă-program. în acest scop, vor fi mărite capacită­țile la uzinele care dispun de experiență și de cadre ca­lificate, se vor lua măsuri pentru extinderea cooperării cu țările socialiste și cu fir­me din alte țări, astfel încît să fie asimilate în termen scurt noi tipuri de mașini­­unelte pentru nevoile interne și pentru export. Producția de utilaje tehno­logice va trebui să asigure, în cea mai mare parte, nece­sarul intern de agregate fi e­nergetice de puteri mari ,de in­stalații și utilaje pentru in­dustria materialelor de con­strucții, industria ușoară și a­­limentară, industria minieră și petrolieră. O sarcină deo­sebit de importantă a indus­triei construcțiilor de mașini este asimilarea de utilaje și instalații pentru realizarea programului nuclear național și pentru dotarea noilor o­­biective din industria chimi­că. Ministerele vor lua măsuri în vederea utilizării inten­sive a capacităților de prelu­crări mecanice din unitățile proprii, pentru a-și acoperi cea mai mare parte din nece­sarul de piese de schimb și a realiza o serie de mașini și utilaje specifice ramurii. Pentru a asigura nevoile de transport ale economiei, industria constructoare de mașini va trebui să sporească în continuare și să d­oneze producția de perfec­mate­rial rulant, prin realizarea de locomotive Diesel de vite­ze și puteri sporite și diversificarea producției prin de vagoane, în industria de au­tovehicule vor fi asimilate în fabricație autocamioane de tonaj sporit și autobuze de mare capacitate acționate cu motor Diesel, precum și di­ferite tipuri de autovehicule specializate, se va încheia procesul de integrare a fabri­cației de autoturisme în țară. Profilarea în perspectivă a industriei constructoare de mașini va trebui să fie astfel realizată încît să asigure par­ticiparea intensă a acestei ra­muri la înzestrarea tehnică a economiei naționale, speci­alizarea în producție și dez­voltarea cooperării cu țările membre ale C.A.E.R., cu ce­lelalte țări socialiste, precum și cu alte state. Ramura construcțiilor de mașini va trebui să-și spo­rească din ce în ce mai mult participarea la exportul țării, cu produse eficiente, de teh­nicitate ridicată. In vederea realizării ritmu­rilor de dezvoltare a produc­ției în cincinalul viitor se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină a capacităților de producție; în fiecare unitate trebuie să se ajungă la folo­sirea intensivă a spațiilor de producție, a mașinilor și uti­lajelor, a timpului de lucru, să se obțină parametri teh­nici și economici la nivelul capacităților similare din străinătate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate și dotate sec­toarele de concepție ale uzi­nelor constructoare de ma­șini în scopul modernizării și perfecționării continue a ma­șinilor și utilajelor fabricate și menținerii acestora la u­n nivel tehnic competitiv pe piețele externe. Activitatea de cercetare științifică se va realiza în strînsă legătură cu direcțiile de dezvoltare ale industriei constructoare de ma­șini, electrotehnicii, electro­nicii, mecanicii fine și indus­triei optice, se va urmări în­deosebi elaborarea de echi­pamente de înalt nivel tehnic, care asigură valorificarea su­perioară a metalului, folosi­rea eficientă și modernizarea capacităților de producție în industrie și în alte ramuri ale economiei naționale. Pentru ca sectoarele indus­triei construcțiilor de mașini să fie dezvoltate într-o con­cepție de largă pe baza studierii perspectivă, multilate­rale a cerințelor pieței in­terne și externe, vor fi ela­borate — o dată cu viitorul plan cincinal — programe speciale privind dezvoltarea electrotehnicii, mașinilor-unelte, electronicii, mecanicii fine și industriei optice, uti­lajelor tehnologice și a uti­lajelor pentru construcții. 9. Industria chimică trebu­ie să ocupe un loc principal în dezvoltarea economiei, ți­nînd seama de materiile pri­me existente în țară, de ce­rințele crescînde de produse chimice pentru consumul in­tern și de posibilitățile de export pe care le creează Producția acestei ramuri va crește pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14 la sută, înde­osebi pe baza chimizării ga­zului metan, a produselor pe­troliere și valorificării resur­selor de sare. Producția de îngrășăminte chimice va ajunge în anul 1975 la 2200—2400 mii tone, urmărindu-se asigurarea pen­tru nevoile agriculturii noas­tre a unui raport normal în­tre îngrășămintele cu azot și cele cu fosfor; va trebui lăr­gită gama de produse pentru combaterea dăunătorilor și va spori producția de biosti­­mulatori și medicamente de uz veterinar. Va crește producția de fi­bre și fire chimice, cu deose­bire a celor sintetice. Produc­ția de mase plastice va fi o­­rientată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri și alte rășini sintetice; se va dezvolta în continuare fabri­cația de policlorură de vi­nil, polietilenă de înaltă pre­siune, polistiren și alte ma­teriale pentru înlocuirea me­talelor, lemnului și a pieței, precum și pentru satisfacerea nevoilor sporite de ambalaje ale economiei. In industria cauciucului sintetic, produc­ția va trebui să sporească în special pe seama însușirii în fabricație a unor noi sorti­mente, cu caracteristici supe­rioare, destinate să înlocu­iască în proporție însemnată consumul de cauciuc natural. Se va dezvolta fabricația de produse sodice pentru a­­coperirea consumului intern și sporirea cantităților pentru export, îndeosebi la sodă ca­ustică.Paralel cu creșterea indus­triei chimice de bază, este necesar să se dezvolte și să se diversifice chimia fină și de mic tonaj. Vor trebui anali­zate posibilitățile măririi pro­ducției de coloranți prin coo­perare cu firme străine, pen­tru a asigura, pe cale, acoperirea în cea această mai mare măsură a nevoilor eco­nomiei. Producția de medica­mente va fi orientată satisfacerea consumului spre in­tern, vor fi examinate posi­bilitățile de cooperare cu fir­me străine pentru fabricația de medicamente cu desfacere certă pe piețele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de răși­­noase, asigurîndu-se astfel dezvoltarea producției de ce­luloză și semiceluloză la 650—680 mii tone în 1975. Producția de hîrtie și cartoa­ne va crește cu 40—43 la sută, sporind mai rapid producția de cartoane pentru ambalaje. Ținînd seama de volumul mare de investiții ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temei­nic costurile lucrărilor reali­zate pînă în prezent în ve­derea reducerii acestora, am­­plasînd în mai mare măsură instalațiile în aer liber, eli­­minînd exagerările în dimen­sionarea spațiilor productive, a laboratoarelor uzinale și a construcțiilor anexe nepro­ductive. Pentru îndeplinirea sarcini­lor legate de dezvoltarea in­dustriei chimice va trebui să fie îmbunătățită activita­tea de cercetare și proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cercetărilor pri­vind elaborarea de noi pro­duse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului și lemnului, de fire și fibre tex­tile sintetice, de noi cataliza­tori, coloranți, materiale an­ticorosive și electroizolante ș.a.; se vor amplifica cerce­tările privind prelucrarea com­plexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chi­mice trebuie să asigure proiec­tarea tehnologiei și a utilaje­lor specifice, precum și o îm­binare mai strînsă între ac­tivitatea de cercetare și cea de proiectare. 10. Industria materialelor de construcții va fi orientată, în cincinalul viitor, spre dezvoltare rapidă, care să sa­­­tisfacă cerințele crescînde de­terminate de programul am­plu de investiții productive, de locuințe și obiective so­­cial-culturale, să asigure ce­rerile populației. Vor fi dez­voltate capacități speciale în vederea fabricării de produse pentru export. Producția de materiale de construcții va trebui să crească într-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare a­­tenție diversificării sortimen­telor, atît prin realizarea de materiale și elemente noi de construcții, printre care și cele din materiale plastice, cît și prin introducerea în fa­bricație a unor noi tipuri de ciment, de materiale ușoare pentru zidărie și de materi­ale izolatoare; va fi lărgită gama sortimentelor de prefa­bricate; în îndeplinirea aces­tor obiective, o contribuție importantă trebuie să aducă cercetarea științifică proprie. Producția de ciment va a­­junge la 13—14 milioane tone, iar cea de geamuri la 65—70 milioane m.p. Va spori pro­ducția de prefabricate din be­ton și din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, des­tinate pentru construcția no­ilor obiective industriale și agrozootehnice, social-cultu­­rale și administrative,­ precum și producția de panouri mari pentru construcția de vite, economisindu-se pe locu­a­­ceastă cale im­portante canti­tăți de material lemnos și creîndu-se condiții favorabile pentru extinderea industria­lizării construcțiilor, în con­cordanță cu programul de irigații, va fi dezvoltată fa­bricația de tuburi de presiune din azbociment și din beton precomprimat.­­Se va inten­sifica producția de materiale izolatoare și ceramice, care să permită îmbunătățirea lu­crărilor de izolație și de fi­nisaj, precum și producția de materiale refractare. Vor fi luate măsuri în sco­pul realizării de materiale ușoare, cu caracteristici cali­tative superioare pentru înve­­litori, și elaborări de soluții constructive care să ducă la economisirea și înlocuirea lemnului la acoperișuri. Pentru dezvoltarea pro­ducției de materiale de con­strucții și diversificarea sor­timentelor, se va elabora un program de durată — cuprin­­zînd sarcini pe ministere și consilii populare județene — care să țină seama de nevo­ile în perspectivă ale econo­miei și populației, să asigure introducerea în fabricație și consum a unor noi produse ușoare și ieftine, precum și înlocuirea materialelor lem­noase și raționalizarea con­sumului de metal. 11. Producția în industria de exploatare și prelucrare a lemnului va crește pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorificarea superioară a re­surselor. Vor fi luate măsuri pentru sporirea ponderii lem­nului prelucrat industrial în cantitatea totală de lemnoasă exploatată. Se masă va dezvolta, cu precădere, pro­ducția de plăci aglomerate și fibrolemnoase, va fi extinsă fabricația produselor cu grad superior de prelucrare, îndeo­sebi a mobilei. Producția de mobilă va tre­bui diversificată, acordîndu­­se o atenție deosebită tipuri­lor cu consum redus de lemn; se vor introduce pe scară lar­gă masele plastice și meta­lul, îndeosebi în fabricația mobilierului pentru laboratoare, rețeaua comercială ș.a. birouri. Vor fi dezvoltate capacități de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigurate piețe de desfacere în condiții avantajoase. La di­mensionarea producției de uși-ferestre va trebui să se țină seama de folosirea tîm­­plăriei metalice la construc­țiile industriale, clădirile ad­ministrative și social-cultu­­rale. 12. Producția industriei u­­șoare va crește cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de țesături, tricotaje, încălțăminte, într-o gamă lar­gă de sortimente și de cali­tate superioară, corespunză­tor exigențelor populației. Va crește în mod substanțial fa­bricația de articole de menaj din sticlă, porțelan, faianță, precum și de bunuri metalice de uz casnic. în scopul valo­rificării mai bune a resurse­lor de materii prime, va tre­bui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor ar­tificiale și sintetice, precum și a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capaci­tăților în industria ușoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea con­sumului intern. In cazul pro­ducției pentru export se va acorda o atenție deosebită ce­rințelor și conjuncturii pieței externe, asigurîndu-se în cît mai mare măsură acorduri și contracte pe termen lung pen­tru vînzarea produselor importul de materii prime ne­și­cesare. Noile capacități de producție din industria ușoa­ră vor trebui dimensionate în așa fel încît să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerințele pieței. întreaga activitate a a­­cestei ramuri va fi orientată în direcția întăririi laturii ca­litative, îmbunătățirii gene­rale a rezultatelor economico­­financiare. 13. Industria alimentară va trebui să prelucreze, într-o proporție mai mare și cu ran­damente sporite, resursele de materii prime agricole. Pro­ducția întreprinderilor din această ramură va fi în 1975 cu 35—40 la sută mai mare decît în 1970, asigurîndu-se creșteri însemnate la carne, lapte și derivatele acestor produse, la conserve de fruc­te și legume, ulei comestibil, bere și altele. Concomitent, va spori și fabricația de pro­duse alimentare în întreprin­derile agricole de stat și în cooperativele agricole de pro­ducție, prin prelucrarea unor cantități mai mari de materii prime din resurse proprii; creșterea producției de con­serve de fructe și legume va fi realizată, în cea mai mare măsură, în capacități mici con­struite pe lângă aceste unități. O atenție deosebită va tre­bui acordată creșterii produc­ției de pește, prin acțiuni sus­ținute pentru valorificarea mai intensă a resurselor din interiorul țării și dezvoltarea pescuitului oceanic. Va fi întocmit, în cursul acestui an, un program complex pen­tru dezvoltarea și se va crea un pisciculturii organism specializat care să aibă atri­buții și să răspundă de în­t. In anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producția glo­bală agricolă să crească cu 28—31 la sută față de media anilor 1966—1970. Cerealele vor continua să dețină locul principal în producția vege­tală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată va crește producția de plante tehnice, se va îm­bunătăți calitatea acestora, vor spori randamentele la hectar. Producția globală animală va spori în anii cincinalului ur­mător cu 25—28 la sută. E­­fectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 mi­lioane. In perioada următoa­re trebuie asigurată dezvolta­rea mai rapidă a șeptelului în sectorul socialist, pentru ca a­­cesta să dețină principala pon­dere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantități­lor de furaje necesare crește­rii efective și a producției ani­male, plantele de nutreț vor fi amplasate în mai mare mă­sură pe terenuri irigate și se va mări suprafața destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producției pă­șunilor și finețelor naturale printr-o mai bună întreținere, cultivare și administrare a a­­cestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutre­țuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cît și unități mai mici pe lingă întreprin­derile agricole de stat și coo­perativele agricole de produc­ție. bun O deosebită atenție va fie­acordată legumiculturii pentru a se asigura satisface­rea în cît mai bune condiții și în tot cursul anului a ne­voilor de legume ale popu­lației și a cerințelor de export. Se vor lua măsuri pentru spo­rirea substanțelor a produc­ției, lărgirea sortimentelor și îmbunătățirea calității; se vor extinde culturile timpurii în solarii și sere și se vor in­troduce noi soiuri de productivitate. Producția mare de legume va crește pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone.­treaga activitate din acest do­meniu. Pentru a satisface în con­diții tot mai bune cererea populației de produse alimen­tare, este necesar să se adop­te măsuri care să ducă la îm­bogățirea sortimentelor, creș­terea producției de semifabri­cate culinare, ridicarea calită­ții produselor, extinderea re­țelei de spații și mijloace de transport frigorifice și aprovi­zionarea ritmică a pieței în tot cursul anului. 14. In industria locală de stat, producția va crește pînă în anul 1975 cu 52—54 la sută față de anul 1970, prin valo­rificarea mai bună a resurse­lor locale de materii prime și materiale din toate zonele țării. Va trebui să crească aportul acestui sector la producția de bunuri de consum de serie mică, la acoperirea necesită­ților economice cu materiale de construcții; industria lo­cală va dezvolta cooperarea cu întreprinderile republica­ne, în realizarea unor repere, subansamble și piese de schimb. Activitatea de producție cooperației meșteșugărești va­ fi orientată, cu precădere, spre produse, lucrări și servi­cii executate la comandă pen­tru populație, realizarea de bunuri de consum în serie mică pentru fondul pieței și pentru export, lărgirea pro­ducției de artă populară și artizanat; se va dezvolta, de asemenea, producția de pie­se, subansamble și produse în cooperare cu întreprinde­rile de stat. Volumul activi­tății productive din acest sec­tor va crește în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domici­liu atît de către unitățile cooperației meșteșugă­rești și ale cooperației de consum, cît și de­ că­tre unele întreprinderi indus­triale și organizații comerci­ale de stat. Această formă de producție oferă largi posibili­tăți pentru îmbogățirea ga­mei sortimentelor de bunuri de consum și articolelor de artizanat, cu investiții mici și cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din u­­nele localități și zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meșteșugari, creîndu­­li-se posibilități sporite de a­­provizionare cu unele mate­riale, în viticultură și pomicultu­ră, concomitent cu crearea de noi plantații vor fi întreprin­se largi acțiuni pentru ridi­carea productivității livezilor și viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în așa fel încît să se obțină pro­ducții mari și economice. Paralel cu măsurile de in­tensificare a producției, se va dezvolta baza materială și se va îmbunătăți activitatea de valorificare a legumelor fructelor, va fi extins siste­­i­mul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate mă­suri pentru creșterea răspun­derii față de îndeplinirea con­tractelor. 2. In scopul creșterii pro­ducției agricole, valorificării condițiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul dezvoltare și modernizare de a bazei tehnico-materiale a a­­griculturii. Programul de irigații pre­vede amenajarea în următo­rul cincinal a unei suprafețe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ și amenajă­rile ce vor fi executate prin cooperare cu firme străine ; în anul 1975, suprafața ame­najată pentru irigat va a­­junge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unitățile agricole vor trebui să depună eforturi sus­ținute pentru extinderea a­­menajărilor de irigații din re­surse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri și de­secări în Lunca Dunării și pe rîurile interioare, lucrări de combatere a eroziunii solu­lui, de valorificare a terenuri­lor nisipoase și sărăturoase, de atragere a noi suprafețe în circuitul agricol. Vor fi asigurate cantități sporite de îngrășăminte chi­mice, ierbicide, insecto-fungi­­cide și biostimulatori, reali­zîndu-se un progres însemnat în procesul de chimizare com­plexă a agriculturii; cantita­tea de îngrășăminte ce se va folosi în agricultură va ajun­ge în 1975 la circa 2 milioane (Continuare în pag. a III-a) Agricultura Oțel mil.tone 10 — 10,5 154 —161 Aluminiu mii tone 180 — 200 168 —187 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 280 — 300 108 —115 Motoare electrice MW 4 600 — 5 200 159 —179 Transformatoare de forță MVA 15 000 —17 000 167 —189 Mijloace de automa­­tizare și ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsură și control mod.lei 3,5— 4,0 307 —347 Mașini și utilaje pen­tru industria mini­eră mii tone 35 — 38 125 —136 Tractoare mii buc. 30 — 35 105 —123 Autocamioane și au­totractoare mii buc. 35 — 40 100 —114 Autoturisme de oraș mii buc. 45 — 50 375 —417 îngrășăminte chimi­ce (100 la sută sub­stanță activă) mii tone 2 200 — 2 400 200 219 Cauciuc sintetic mii tone 110 — 130 200 —236 Materiale plastice și rășini sintetice mii tone 420 — 450 185 —198 Fibre și fire chimice mii tone 130 — 150 170 —197 Celuloză și semice­luloză mii tone 650 — 680 142 —148 Hîrtie și cartoane mii tone 720 — 740 140 —143 Ciment mii.tone 13 — 14 160 —172 Plăci din particule aglomerate și fibro­■lemnoase mii tone 950 — 1 100 180 —210 Mobilă mid.lei 8>7— 7,0 125 —130 Aparate radio mii buc. 050 — 700 143 —154 Televizoare mii buc. 450 — 500 150 —167 Aparate electrice de uz casnic mil.lei 1 200 — 1 500 200 —250 Țesături mil.mp. 840 — 880 136 —142 Tricotaje mil.buc. 180 — 190 137 145 încălțăminte mil.per. 75 — 80 110 —117 Carne mii tone 770 — 830 154 —166 Ulei comestibil mii tone 380 — 420 121 —133 Zahăr mii tone 580 — 610 105 —111 Conserve sterilizate și congelate de le­gume și fructe și pastă de tomate mii tone 450 — 500 158 —176

Next