Inainte, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7567-7593)
1969-07-01 / nr. 7567
Strâns legată de formarea statului național român iar, problema suveranității ocupă un loc important în gîndirea social politică a lui Bălcescu. Suveranitatea națională, trăsătura fundamentală a statului, constituia simbolul existenței de sine stătătoare a națiunii române și a manifestării sale nestingherite pe plan internațional, în urma analizei situației economice și social-politice din țara noastră, marele ginditor român ajunge la concluzia că in timpul său erau coapte toate condițiile necesare făuririi statului național unitar, independent și suveran. Ințelegînd rolul hotărîtor al maselor în făurirea istoriei, Bălcescu și-a exprimat convingerea că poporul român are toată capacitatea de a înlătura jugul străin și a se organiza potrivit aspirațiilor sale. In interiorul țării, suveranitatea în concepția lui Bălcescu însemna : „domnia poporului prin popor“, conducerea treburilor țării pe baza frăției și egalității depline în drepturi a tuturor oamenilor din popor. „Suveranitatea poporului — arăta marele patriot — trebuie să fie în faptă punerea în lucrare a puterii tuturor, țărmurită de hotarele dreptății și urmînd după un duh de frăție. Singurul suveran sau stăpîn e nația întreagă, adică poporul și poporul își pune în lucrare puterea prin slujbași aleși de dînsul“.Republica democratică era statul „în care oamenii adunați îngrijesc singuri stăpini de soarta lor, fără a-și pune stăpini pe cap, avînd în lucrarea lor drept regulă dreptatea și drept țintă frăția“. Pentru marele gînditor pașoptist, unitatea constituia condiția națională hotărîtoare a apărării ființei naționale a poporului român, a afirmării atributelor esențiale ale personalității sale pe plan național. „Dacă național este sufletul unui dacă cită vreme el păsacest semn caracteristicividualității sale, acest de viață, el este investit ■orul neprescriptibil d a cer, unitatea națională ,dezășuirea libertății lui, este trupul lui trebuincios ca cufierul să nu piară și să amorțească, ci din contră să poată crește și a se dezvolta“. Unitatea națională era visul de veacuri al poporului român, al voievozilor, care, cu prețul vieții lor, au apărat glia strămoșască. Pentru realizarea acestui deziderat fundamental al poporului nostru, Bălcescu a arătat necesitatea creării armatei naționale în vederea înlăturării dominației străine. Trăgînd învățăminte prețioase din înfrîngerea revoluției burghezedemocratice de la 1848, marele luptător democrat revoluționar a subliniat că una din cauzele nereușitei acesteia fost renunțarea la înarmarea a poporului pentru dobîndirea independenței politice și a suveranității naționale. „Nenorocirea a fost — scria ulterior Bălcescu — că nu am putut avea și a ne gîndi mai grabă la luarea armelor, căci tot poporul voia a se bate“. Marele patriot român a înțeles că făurirea statului național suveran și independent constituia factorul hotărîtor al dezvoltării mai accelerate poporului, a țării, în domeniul economic, social-politic și cultural. Spirit clarvăzător, sesizînd sensul progresului istoric, Bălcescu a precizat că de fapt poporul român are de înfăptuit două revoluții: o revoluție pentru unitatea națională, și, mai tîrziu, alta pentru independență și suveranitate națională pentru ca „astfel națiunea să reintre în plenitudinea drepturilor sale naturale“. Stabilind obiectivele pe care cele două revoluții le aveau de îndeplinit, a elaborat și tactica forțelor progresiste în aceste revoluții, precizînd atitudinea lor față de cei care sprijineau revoluția și care se opuneau înfăptuirii ei. Spre deosebire de fruntașii moderați și inconsecvenți ai revoluției de la 1848 din țările române, Bălcescu a manifestat intransigență față de dușmanii interni și externi ai poporului, declarîndu-se împotriva concesiilor neprincipiale făcute forțelor reacționare din țară sau din afara hotarelor ei. „Revoluția nu trebuie să cadă la împăcăciune cu dușmanii săi, ea trebuie ori să învingă, ori să fie învinsă de ei și dacă ar fi căzut, să cadă măcar cu demnitate, cu măreție“. Gânditorul român, prin întreaga sa activitate, a militat pentru întărirea prieteniei și frăției poporului român cu naționalitățile conlocuitoare, pentru unirea eforturilor tuturor locuitorilor acestor meleaguri, indiferent de naționalitate, în lupta pentru înlăturarea asupririi sociale și naționale, în cuvinte pline de semnificație politică, Bălcescu spunea că: „Libertatea naționalităților nu poate veni de la curțile împărătești și din mila împilătorilor și a despoților, ci numai dintr-o unire strînsă între toți românii și dintr-o ridicare tuturor împreună și în solidaritate cu toate popoarele împilate. Aceasta este calea cea nouă, pe care pășesc și trebuie a păși toți românii de progres și mișcare“. Pornind de la înțelegerea dreptului sacru pe care-l are fiecare națiune de a se dezvolta liber, fără nici un amestec din afară, potrivit aspirațiilor sale, cărturarul român a arătat că o națiune fie mare sau mică „are o misie a împlini în omenire“. Ideile înaintate pentru care a militat pe plan politic, social și literar și-au găsit o confirmare deplină în 1859 cînd, prin lupta maselor populare, s-au pus bazele statului național modern român, în 1877 cînd a fost dobîndită independența națională și suveranitatea de stat și în decembrie 1918 cînd s-a desăvîrșit unitatea națională a poporului nostru. Unirea Moldovei cu Țara Românească, cucerirea independenței și suveranității de stat, unirea Transilvaniei cu România constituie verigi ale aceluiași proces de formare a națiunii române și afirmare a ei pe plan internațional. tru Lupta poporului român pe olibertate națională dreptate socială a fost ridicaită pe o treaptă superioară de mișcarea muncitorească, de către P.C.R. — stegarul independenței naționale, suveranității de stat și al libertății sociale. Exponent al intereselor fundamentale ale poporului român, N. Bălcescu, prin întreaga sa activitate a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale a maselor, la realizarea visului secular de unire a țărilor române, la dobîndirea independenței și suveranității de stat. Omagiul cel mai de preț pe care-l aduce astăzi poporul român, în pragul sărbătoririi unui sfert de veac de la eliberarea țării de sub jugul fascist, marelui patriot luptător democrat revoluțioinar, constă în împlinirea idealurilor de libertate, suveranitate, și indepedență pentru care și-a închinat întreaga sa viață, făurirea României socialiste și ridicarea ei pe nouă treaptă a progresului și a civilizației. Lector univ. ELISABETA TRAISTARU SUVERANITATEA NAȚIONALĂ IN CONCEPȚIA LUI NICOLAE BĂLCESCU M ■ £«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] J„ Sărbătorirea Zilei învățătorului“ (Urmare din pag. I) care îl acordă școlii, pentru contribuția adusă la edificarea societății socialiste. La Craiova, „Ziua învățătorului“ a fost sărbătorită în sala Teatrului Național, unde au participat cadre didactice din instituțiile școlare ale municipiului Craiova și din comunele subordonate. Din cuvîntul tovarășului Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, ca și din intervențiile mai multor cadre didactice, a reieșit faptul că, în cei 25 de ani de la Eliberarea patriei, a crescut considerabil numărul unităților școlare, al copiilor înscriși, ca și cel al cadrelor didactice. Astfel, dacă în 1944 funcționau 58 de unități școlare cu 318 cadre didactice, în 1969 numărul școlilor s-a dublat, fiind încadrate cu peste 2000 cadre didactice. Ce au însemnat «nii puterii populare numai pentru orașul Craiova îl desprindem și dintr-o cifră comparativă a copiilor înscriși în învățămîntul de cultură generală în 1938 — 3980 — față de cei peste 21.700 cîți au frecventat școala în anul acesta. Tot ieri a avut loc și festivitatea de acordare a distincțiilor unor cadre didactice fruntașe care, ani de zile, și-au închinat eforturile, elanul și pasiunea instruirii și educării generațiilor de elevi. Printre cele 25 de cadre didactice care au primit titluri de „învățător emerit“ și „Profesor emerit“, „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a, „Ordinul Meritul Cultural“ clasa a IlI-a, „Medalia Muncii“, se numără și : Aurelian Ionete (Malu Mare), Natalia Iordăchescu (Bîrca), Victor Tunsoiu (Murgaș), Ecaterina Negreanu (Apele Vii), Neacșu I. Nicolae (Băilești), precum și alte cadre didactice. Luînd cuvîntul, multe din cadrele didactice decorate au mulțumit din inimă pentru aprecierea activității lor, pentru grija și spiritul de încredere pe care-1 acordă partidul și statul nostru, corpului profesoral din învățămîntul de toate gradele. Cele peste 5000 cadre didactice din județul Dolj și-au manifestat încă o dată recunoștința față de politica înțeleaptă a partidului, față de măsurile inițiate pentru continua prosperitate a școlii românești. „„jltura este o coordonată fundamentală a evului socialist. Studiez mult pentru a fi la Înălțimea lui“ (g. I) autohton, Fel. existe, dar la cîtorcare au cognilă a pmtrerup, vins, o întrebare Danma, note ai obținut în acești trei ani ? — înțeleg, notele nu ar trebui să intereseze atunci cînd spunem că de fapt, conștiința trebuie să devanseze cantonările, uneori înguste, profesioniste. Dar cum nota constituie, totuși, măsura efortului nosa, și de cele mai multe ori una fidelă, trebuie să spun că, în ultimii doi ani, nu am coborît sub 10. Citesc foarte mult, nu dintr-o ambiție pur profesională, ci pentru că sunt convinsă că numai o vastă lectură te poate ține în contact cu contemporaneitatea. — îmi pare un truism, întrebîndu-te dacă-ți place literatura, deși cunosc colegi care preferă lingvistica. Spune-mi, ce periodsă îți reține în mod expres atenția ? — Literatura contemporană, mai precis spus, poezia actuală, găsesc in ea marile probleme ale epocii noastre și mai ales înalta expresie artistică a gîndirii poporului nostru. Dacă-mi divulg preferințele — în sculptură pentru Brâncuși, în pictură pentru Țuculescu, cred că-mi motivez mai pregnant opțiunea literar-artistică. Dar, cu același interes studiez și lingvistica , cuvintele sînt prea stricite pentru a exprima emoția trăită anul trecut la Congresul de lingvistică romanică de la București, cînd am susținut un dialog în cea mai autentică limbă românească cu Aimo Sakari, profesor la Universitatea din Jyväskylä (Finlanda). M-a surprins interesul cu care este studiată limba română, ca limbă romanică, de filologi cu reputație mondială și în acest caz obligația noastră este cu atît mai mare. Am participat, de asemenea, și la un simpozion național de sociologie — una dintre științele organic ancorate în realitatea noastră socialistă, al cărei dinamism ne oferă un excelent teren de cunoaștere și cercetare. Reușesc să vorbesc și să citesc în trei limbi — franceză, engleză, italiană — și am făcut unele traduceri, poate nu toate reușite , ascult, mereu înfiorată, pe Beethoven, Bach, Haydn, Chopin și sunt, de fiecare dată, fascinată de mesajul lor umanist, cu o forță emoțională, aproape indicibilă. Cultura este o coordonată fundamentală a evului socialist. Studiez mult pentru a fi la înălțimea lui. Singura obsesie este aceea a timpului care se scurge ireversibil... Aria” (telefon 13950) : VIRA COLȚULUI, orele 9 : 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, 20,30. Aral“ (telefon 14029) ; APEPRIMAVERII, orele 11 ; 15 ; 19 ; 21. La grădină : BLESUL RUBINULUI NEGRU — 20,45. Decembrie (telefon 21050) : AU INCA PUȚINI DOLARI, 1 ; II ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La , orele 20,30. „23 August“ (telefon 14448), 30 VI—2 VII : REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF, orele 14,30 — în continuare. La grădină, orele 20,30. 3—6 VII : ILUZII, orele 14,30 — în continuare. La grădină, orele 20,30. . .Tineretului“ (telefon 12228). 30 VI—2 VII : OBSESIA, orele 18 — In continuare. Matineu, orele 10. 38 VIi . APOI S-A NĂSCUT LEGENDA, orele 16 — în continuare. Matineu orele 10. - -- --- ■ - - 30 ,E, orele 16.30 — in continuare. 3—6 VII : ALEGERE DE ASASINI, orele 16.30 — în continuare. „Arta“ Calafat. 30 VI—2 VII : TANDREȚE. 3—6 VII : ROLLS ROYCE-UL GALBEN. „30 Decembrie“ Băilești. 30 VI—2 VII: JOCURI NESCHIMBATE. 3—6 VII : FELDMAREȘALA. „8 Mai“ Filiași. 30 VI—2 VII: ASTA SEARA MAGISTREZ. 3—6 VII : DRUMUL SPRE SATURN. 3—6 VII : SFIRȘITUL SATURNULUI. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri. MARȚI 1 IUtJE 17,00 Radiojurnal, buletin? meteorutier. 17,10 Aspecte de la faza interjudețeană a celui de al IX-lea concurs. 17,30 Atitudini, opinii. Transformări în viața satului contemporan. 17,40 Din operetele românești. 18,00 Copilărie fericită. In tabără. Vești din excursii. Prietenii clubului întreabă. Poșta emisiunii. 18,10 Cîntece pentru copii. 18,20 Emisiune pentru sate. Sarcini importante ale agriculturii socialiste în următorii ani. Opinii ale lucrătorilor din agricultură. 18,30—19,00 Pentru fiecare melodia preferată. MIERCURI 2 IULIE 6,30—7,00 Radioactualitatea. Șantiere pe drumuri de munte. File din întrecere. Intîlnire pe portativ cu Ștefania Etegan. Cronica agrară. Informații utilitare. Muzică. BUCUREȘTI MIERCURI 2 IULIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro-meteorologie. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Viața cărților. 10.05 Muzică. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul II, secția a 38-a. 10.30 Coruri bărbătești. 10.45 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 11.05 Revista economică. 11.25 Suita simfonică „Țara Hălmagiului“ de Nicolae Boboc. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de Marcel Ionescu și Grigore Florian. 12-15 Cronica muzicală. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară interpretată de Anda Călugăreanu și Luis Aquilie. 13.45 Moment științific. 13.50 Zece minute cu orchestra Richard Oschanitzky. 14.00 Melodii populare. 14.10 Inșirte mărgărite (Emisiune pentru copii). 14.35 Cîntec și joc. 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul sâptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Melodii interpretate de Doina Badea. 16.30 Consultație Juridică. 16.40 Creații corale. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.03 Muzică ușoară. 18.10 Programul partidului — programul nostru. 18.30 Varietăți muzicale. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Edmond Nicolau. 20.10 Interpreți celebri. 20.30 Eminesciana. Dacă treci rîul seiennul dv. 21.00 Lecturi paralele. 21.20 Revista șlagărelor. 21.35 Sport. 21.43 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Muzică ușoară. 22.35 Moment poetic. „Cuptor“. 23.00 Recital Herve Villard. 23.15 Mozaic sonor. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. MARȚI 1 IULIE 17.30 Buletin de știri. 17.35 Năzdrăvăniile lui Pată Albă — emisiune pentru copii. 17.50 Limba engleză (reluare). 18.15 Vă place muzica ? Emisiune pentru tineretul școlar. 18.45 Flori de cîmp. Cîntece și jocuri populare românești. 19.00 Din lumea științei. 19.30 Telejurnalul de seară 19.45 Congresul al X-lea al P.C.R. Aveți legătura cu... Iași. 20.15 Seară de teatru : Hoții de Fr. Schiller. 21.55 Prim-plan. Acad. Raluca Ripan. 22.15 Criterii. Pe teme muzicale. 22.45 Telejurnalul de noapte. 22.55 Publicitate. Buletin meteorologic; 23.00 închiderea emisiunii. Pentru următoarele 24 de ore centrul meteorologic Craiova transmite timpul probabil . Vremea se menține relativ frumoasă, cu cerul variabil. Izolat vor cădea averse de ploaie. Vintul va sufla slab pină la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura maximă va oscila între 24 și 28 grafin iar minim« 4 v> 4v z» 10 ei iri ÎNAINTE • 1 — VII — 1969 FOTBAL Al treilea joc de baraj al echipei Constructorul Craiova Pentru a deveni campioana județului Dolj, Constructorul Craiova a trebuit să susțină trei jocuri de baraj cu Armata Craiova. In prima etapă a barajului, pentru promovarea în categoria C, craiovenii au dispus de C.F.R. Caransebeș cu 2—1, iar în meciul retur de duminică, disputat la Caransebeș, au pierdut cu 1—0, astfel că, existînd egalitatea la victorii și golaveraj, a fost programat cel de-al treilea joc. Aceasta va avea loc mîine, 2 iulie a.c., la Tr. Severin. Craiovenii au jucat bine în cîmp, s-au apropiat destul de des de poarta adversarului, dar, combinînd prea mult în apropierea careului, au ratat citeva ocazii de a egala scorul. ȘT. GURGUI, coresp. Timp de trei zile — 27, 28 și 29 iunie — în organizarea Consiliului județean pentru educație fizică și sport în colaborare Dolj, cu Federația Română de Baschet, Craiova a găzduit faza de zonă „Criteriului pentru copii“, la baschet fete. La startul întrecerilor s-au prezentat cinci echipe din județele: Ilfov, Dîmbovița, Teleorman, Dolj și Ialomița. De-a lungul întrecerilor s-au înregistrat următoarele rezultate : Șc. sportivă Giurgiu—Șc. sportivă Craiova 54—29. Șc. generală Tr. Măgurele—Pescarul Burdușani 40—8. Șc. sportivă Giurgiu — Șc. generală Tr. Măgurele 46—24. Șc. generală Pucioasa — Pescarul Burdușani 15—8. Șc. generală Tr. Măgurele — Șc. sportivă Craiova 48—45. Șc. sportivă Giurgiu — Șc. generală Pucioasa 27—6. Șc. sportivă Craiova — Șc. generală Pucioasa 29—26. Șc. sportivă Giurgiu — Pescarul Burdușani 42—12. Șc. generală Tr. Măgurele — Șc. generală Pucioasa 27—25. Școala sportivă Craiova — Pescarul Burdușani 32—16. Avînd în formație jucătoare care stăpînesc mai multe procedee tehnice și dovedesc mai multă clarviziune în teren, Școala sportivă din Giurgiu a terminat neînvinsă ocupînd întrecerea, primul loc. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine: Școala generală Tr. Măgurele, Școala sportivă Craiova, Școala generală Pucioasa și Pescarul Burdușani. D. BURLACU, coresp. BASCHET Faza de zonă a „Criteriului pentru copii" In legătură cu transferările fotbaliștilor Se aduce la cunoștința sociațiilor sportive din jdețul Dolj, că transferarea jucătorilor de la o secție (club de fotbal) la alta, se poate efectua în următoarele perioade : ziua) De la 1—21 iulie penjucătorii care solicită transferarea la secții de aceeași categorie sau de la categoria superioară la inferioară. b) După data de 25 zi în termen de 30 de zile la data încorporării, de admiterea studenților cursurile de zi la învățămîntul superior (de la trecerea în rezervă a militarilor), și de la primirea repartiției în producție a absolvenților institutelor de învățămînt superior, c) In tot cursul anului, cu excepția ultimelor 6 etape ale campionatului, pentru jucătorii proveniți de la categorie inferioară la categorie superioară. Pentru transferarea jucătorilor prevăzuți la punctele de mai sus, este obligatoriu acordul scris al secției (clubului) de fotbal de la care se solvea. După data se mai primevere de tren la punctul „a CUPA „MUSCELUL“ LA BOX Craiova—Cîmpulung: 2019 In ultima etapă a turului competiției, echipa reprezentativă de juniori a municipiului Craiova a întîlnit, duminică dimineața, in sala Electroputere, echipa similară a orașului Cîmpulung Muscel pe care a învins-o cu scorul de 20—19. Primii care au urcat treptele ringului au fost boxerii de categorie minimă (46 kg). Superior în toate cele trei reprize, craioveanul F. Șteanță, o autentică speranță, a dispus clar la puncte de musceleanul X. Ștefan. La categoria hîrtie (48 kg) Gh. Streinescu din Cîmpulung, avantajat de alonjă și mai experimentat, a dispus la puncte de craioveanul V. Oprea. Intîlnirea din cadrul categoriei muscă dintre I. Cicea (Craiova) și E. Neguleț (Cîmpulung) a durat doar două minute. Arbitrul din ring a oprit întîlnirea pentru inferioritate, declarîndu-l învingător pe Cicea, prin abandon. Meci deosebit de disputat la categoria cocoș (54 kg) intre D. Livezeanu (Craiova) și Nicu Napoleon (Cîmpulung). Juriul a acordat un verdict de egalitate. La categoria 57 kg, Craiova a avut ca reprezentant pe Cicea XI. In întrecere cu rutinatul C. Dia (Cîmpulung), el a fost învins prin abandon cerut de antrenor. L. Oancea (Cîmpulung) și L. Barbu (Craiova) au schimbat lovituri deosebit de dure în meciul lor la categoria semi-ușoară. A cîștigat (de puțin) la puncte Oancea. Mai bun și mai incisiv în repriza a II-a și a III-a, M. Păuniță (Craiova), în cadrul categoriei ușoare, a dispus la puncte de N. Feroiu (Cîmpulung), iar la categoria semi-mijlocie Trașcă (Cîmpulung) a învins la puncte pe I. Voica (Craiova). La categoria mijlocie mică, reprezentantul craiovean D. Mașica a cîștigat prin neprezentarea adversarului. Meci foarte frumos la categoria mijlocie. I. Purece (Craiova) și Șt. Mirea (Cîmpulung) — ambii începători — au arătat reale calități și preferințe pentru un box curat, în linie. Decizia juriului: meci egal. I. GORGAN, coresp. ■ [UNK]i Mica publicitate Cedez 2 camere, 1 cămară, magazie în cartierul Militari, similar CRAIOVA, str. Poligonului Alei: Bușoi Loco. CEDEZ, două cametărie, sală, magazie, naționalizat. Singur 1 contra garsonieră. In str. Ecaterina Teodoroi LOCO. după orele 16. Pierdut carnet student, pe numele CEAUȘOIU I. CONuna) camere și bucătărie. Prefer centru. Adresați 30 Decembrie 12. Loco. (272) CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN DOLJ II 0,80 1,30 4. Dovlecei mari kg. unică 0,60 1,00 5. Fasole fideluță și grasă kg. unică 2,00 3,00 6. Fasole păstăi alte soiuri kg. unică 1,40 2,15 7. Gulivare kg. I 2,00 3,00 II 1,30 2,00 8. Morcovi din săritură 10 fire I 0,50 0,85 II 0,35 0,60 9. Usturoi verde cu tija retezată kg. I 5,10 7,50 II 4,05 6,00 10. Varză albă kg. extra 6,65 l,16 ■ 0,50 0,00 II 0,35 0,65 11. Cireșe pietroase exclusiv soiurile Bomadă de Cotnari și Germersdorf kg. extra 3,25 6,15 I 2,50 4,00 . 11 ,,90 3-10 12. Cireșe nepietroase kg. extra 2,60 4,15 I 2,00 3,25 NI 1,50 2,50 13. Zmeură de grădină kg. extra 5,10 8,00 NOTA . La ceapa verde de arpagic se mențin prețurile actuale, urmînd ca preluarea și desfacerea să se facă cu frunza 1/2 retezată.