Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-10 / nr. 7654

2 « CONFIRMĂRI • M • In cadrul unei colecții editată de Comitetul jude­țean pentru cultură și artă al județului Dolj a apărut o va­loroasă lucrare monografică semnată de lectorul universi­tar dr. Ion Pătrașcu, „Prezențe culturale italiene la Craiova in epoca modernă“. Intre alte în­semnate capitole, se disting ce­le referitoare la : activitatea u­­nor mari figuri de profesori craioveni cu preocupări de cultură italiană la Craiova, cultivarea limbii italiene în familia de cărturari Chițu, creația unor poeți craioveni cu activitate italienistă, rela­țiile artistice româno-italiene, futurismul la Craiova etc. Ne propunem să relevăm în amănunt contribuțiile științi­fice ale lucrării într-o recen­zie inserată intr-unul din nu­merele viitoare ale ziarului nostru. . Intre 30 septembrie octombrie a.c, s-a desfășurat­­ la București cel de-al doilea congres european de medici­nă sportivă, la care au parti­cipat țările reprezentanți din toate continentului nostru, precum și observatori din ce­lelalte continente ale globu­lui. Congresul s-a bucurat de participarea unor mari per­sonalități ale vieții medicale mondiale ca P. Chailley Bert (Franța), G. Ba Cava (Italia), L. F­. Letunov (Uniunea So­vietică), A. Venerando (Italia) ș.a. Avem bucuria să consem­năm faptul că una dintre ce­© Miercuri 7 octombrie a.c., în cadrul ciclului de expuneri *,Cartea patriei“, la tribuna de conferințe a Muzeului de istorie a partidului din Bucu­rești au fost invitați doi oa­meni de cultură craioveni : poetul Horie Hinoveanu, re­dactor șef adjunct al revis­tei *,Ramuri“ și inginerul șef municările care au suscitat deosebita atenție a congresiș­­tilor a fost prezentată de un colectiv craiovean. Este vorba de comunicarea „Considerații asupra modificării alternati­ve a fazei terminale a ventri­­culogramei la sportivii de per­formanță“ prezentată de dr. Sever Vrăbete, dr. Șerban A­­vrămoiu, dr. Florea Mitroi și dr. V. Frînculescu. Discu­țiile au evidențiat deosebita valoare a observațiilor și con­cluziilor celor patru medici craioveni și­ au recomandat-o ca atare. Intr-o discuție cu unul din­tre reporterii noștri, prof. S. P. Letunov, vicepreședinte al Federației Internaționale de Medicină Sportivă, a calificat această comunicare drept „foarte interesantă și bogată în concluzii, dovedind calita­tea deosebită a cercetărilor­ în domeniul cardiologiei și me­dicinii sportive în orașul au­torilor săi“. O asem­enea prețuire ono­rează, deopotrivă, pe cei pa­tru oameni în alb și orașul nostru, îndemnînd la perse­verență pe acest drum de a­­firmare a muncii de cerceta­re medicală, din al Combinatului chimic Craiova, Ion Duca. Cei doi conferențiari craio­veni au susținut comunicările: „Craiova — cetate­a Banilor“ și „Craiova în contextul chi­miei românești“ — amîndouă dovedindu-se incursiuni eru­dite în istoria și dezvoltarea economică a orașului nostru. ma&mae m MBSBMM Luchian Deaconu, cercetă­tor la Centrul de istorie, filo­logie și etnografie din Craio­va al Academiei Republicii Socialiste România semnează o interesantă lucrare editată recent de către Comitetul pen­tru cultură și artă al județu­lui Dolj. Cercetătorii din do­meniul istoriei contemporane ca și cititorii de toate cate­goriile vor avea la îndemînă un ghid prețios în cunoaște­rea aprofundată a luptei ma­selor populare din Dolj împotriva dictaturii județul an­­tonesciene și a războiului hi­­tlerist. După cîteva precizări referitoare la condițiile de muncă și viață ale muncitoare din Dolj în maselor anii 1940—1941 — care alcătuiesc laolaltă pagini de valoroasă monografie social-economică — autorul consacră un larg și documentat capitol înfățișării luptei maselor condusă de or­ganizațiile Partidului Comunist Român, a sindicatelor și or­ganizațiilor democratice îm­potriva regimului antonesci­­an, pentru sabotarea războ­iului nedrept și organizarea unui front larg de împotriva fascismului. acțiune In a­­cest capitol sunt inserate ne­numărate documente inedite, descoperite prin neobosite cercetări de arhivă și­­ prin contacte cu martorii oculari ai unor momente revoluționa­re memorabile. Intre altele, se impun datele oferite pri­vind propaganda de partid, activitatea de mobilizare și organizare desfășurată de presă, atitudinea unor inte­lectuali craioveni progresiști. t­ De aceeași valoare deosebi­se dovedește și epilogul lucrării dedicat prezentării succinte a unor aspecte pri­vind lupta condusă de partid pentru organizarea și desfășu­rarea insurecției armate din august 1944 în județul Dolj. Investigațiile de adîncime, pre­cizia riguroasă, științifică a expunerii, stilul atractiv în care este scrisă, impun a­­ceastă lucrare în centrul in­teresului cititorilor dornici să cunoască istoria meleagurilor doljene, a luptei clasei mun­citoare și a țărănimii, condu­să de partid, pentru zdrobirea fascismului și întronarea vea­cului luminos contemporan. • Conf. univ. ing. Silviu Fușcașu semnează în numărul de ieri al ziarului „Scînteia“ un interesant articol de opi­nie intitulat „Imperativul im­­binării armonioase a activi­tății didactice cu cercetarea științifică“. Numărindu-se prin­tre cadrele didactice proemi­nente ale universității craiove­­ne, tovarășul Silviu Fușcașu este în același timp un pasio­nat și competent cercetător științific, investigațiile și pri­mele sale rezultate în dome­niul cercetărilor privind ilu­minatul public și industrial fiind deja de notorietate na­țională și universală. Recent* la un congres european *,al luminii“ desfășurat la Strass-­­­bourg, comunicarea sa a în­trunit aprecieri pozitive una­nime. Asupra acestei afirmări ști­ințifice valoroase vom reveni, de altfel printr-un interviu*­in ziarul nostru de duminică, luat acestui om de știință cra­­iovean. ÎNAINTE Corespondenții transmit Pentru cei mai mici prieteni ai cărții Secția pentru copii a bibliotecii municipale dispune de un fond de 15 000 volume. Pînă în prezent, 3 304 cititori au împrumutat de la bibliotecă 55 982 de volume. Cele două bibliotecare, Irina Petrescu și Angela Bolintiș, popularizează cartea prin organizarea a numeroase manifestări. Cei mici sunt prezenți la seri și dimineți de basm, la seri literare, simpozioane și lecturi în grup, organizate periodic. S-ar părea că toate sunt bune. Semnalăm însă că din bibliotecă, lipsește un număr mare de titluri solicitate de elevi, cărți recomandate de pro­grama școlară, unele greutăți în acest sens creîndu-le chiar unii citi­tori, nerestituînd la timp cărțile împrumutate. D. BURLACU Pelicule cinematografice craiovene . Recent, la cineclubul de pe lingă Casa de cultură a sindica­telor din Craiova a avut loc vizionarea unor secvențe din filmul „Pași, pași“ realizat de inginerul Al. Sfănc­ulescu­. In atelierul cine­alu­lu­lu­i era afla î­n pare da­rla finistiraKa naționlari › avonaliit» clubului se află în curs de definitivare peliculele : „Porțile orașului“, „Pe verticală“, „Drum bun“. F. CHIREA Universitatea populară în pragul noului an de învățămînt Peste puțin timp Universitatea populară din Craiova își va des­chide porțile­­ în cel de-al 10-lea an de activitate, jubileu ce se pregătește, in aceste zile, cu mi­nuțiozitate. Consiliul științific al Universității populare, pornind de la experiența anilor anteriori și avînd ca îndreptar și călăuză do­cumentele și Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului, a studiat materialul documentar și tematic al cursurilor de cul­tură generală și al celor de spe­cialitate, stabilind un program amplu. Discuțiile care s-au pur­tat cu cursanții, directorii, secre­tarii de cursuri și lectorii res­pectivi, au reliefat necesitatea ca unele probleme de actualitate ale contemporaneității să fie mai am­ple și mai susținut dezbătute în cadrul cursurilor. Ca urmare a acestor dezbateri fructuoase s-a ajuns la concluzia înființării u­nui nou curs : „Știința și tehni­ca contemporană“ a cărui tema­tică, pe lângă abordarea proble­melor pe plan mondial, va inclu­de aspecte ale dezvoltării științei și tehnicii țării noastre în an­samblul dezvoltării și av intuirii economic al României socialiste, încă o noutate pentru cei ce vor să studieze limbi străine : înce­­pînd cu anul aceste se înființea­ză cursul de limba spaniolă. Universitatea populară craio­­veană pășește, deci, în al zecelea an de activitate cu­ un număr sporit de cursuri (șapte de cul­tură generală și opt de specia­litate) care corespund preocu­părilor tinerilor și vîrstnicilor, mulți dintre ei înscriși la două sau mai multe cursuri. Se face remarcată preocuparea conducerii Universității in ce pri­vește luarea unor măsuri orga­nizatorice și gospodărești menite să asigure o mai bună desfășura­re a cursurilor. Zestrea didactică a crescut simțitor. S-au făcut dotări cu materiale demonstra­tive și audio-vizuale, s-a realizat o fonotecă și s-a organizat o bibliotecă documentară. S­e află deja în lucru un bogat material informativ cuprinzind tematicile cursurilor, pliante, materiale in­formative și orientative pentru documentarea cursanților și pen­tru informarea marelui public a­­supra tematicilor cursurilor, a lo­cului de predari, a zilelor, ore­­lor și numelor lectorilor care vor colabora la cursurile respective. De menționat că s-a asigurat în­cadrarea cu lectori — personali­tăți cunoscute din toate dome­niile de activitate — științifică, artistică și culturală — care vor ridica pe o treaptă mai înaltă activitatea Universității populare craiovene. ȘTEFAN BOSSUN Dirijorul Mihai Breuiceanu și pianistul Corneliu Gheor­­ghiu văzuți de Caro Papa­zian Ce urmează după deschiderea anului școlar (Urmare din pag. I) rala nr. 1 Băilești) și cărora, în loc să li se facă inspecția de de­finitivat la aceste obiecte, au fost examinați la limba română. Cu alte cuvinte, una predăm și în alta ne specializăm.­­Sau încă un paradox : ingineri de la școa­la profesională de la Cîrcea pre­dau socialism științific !) Și nu sunt singurele anomalii de acest fel. Prezentdied absol­venților, o dificul­tate permanentă ? Din cei 196 absolvenți fixați de minister — 36 de educatoare, 26 de învățători și 128 de pro­fesori, am sesizat că spre sfîrși­­tul lunii septembrie nu se pre­zentaseră la post decit 18 pro­fesori și 2 învățători. Față de anii precedenți, situa­ția este îmbucurătoare totuși. Am zis „totuși“, raportînd-o la prezentarea absolvenților , dar trebuie avut în vedere că ne­­prezentarea a 18 absolvenți iscat, după aproape două săptă­­­­mîni de școală, cîteva zeci de cereri sau sesizări ! Sînt unele absolvente care refuză să mear­gă bunăoară în localități ca : Bîlta, Căciulata, Carpen, Unirea, Sălcuța pe motiv că nu au „as­falt“ sau „încălzire centrală“ ! (Sînt expresiile prof. de limba română Antoaneta Reraru, re­partizată în comuna Unirea). Inspectoratul școlar a știut — de cele mai multe ori de la bun început — că unii absolvenți nu vor să se prezinte la catedre. S-a întreprins ceva anterior, pentru toți absolvenții ? Un sondaj „pe viu“ sau, eventual, o discuție cu absolvenții ar fi dat putința re­zolvării operative a unor pro­bleme de asigurare cu cadre a școlilor. Diletantismul — prezentă proemi­nentă în planificare Se știe că planificarea mate­riei de învățămînt, întocmirea de planuri generale de muncă intră în obligațiile profesionale ale tuturor cadrelor didactice și ale profesorilor. După mai bine de două săptămîni, în multe școli asemenea obligații sînt uitate, sau poartă pecetea diletantismu­lui, la Liceul teoretic din Galicea Mare (director : n-am putut depista Sandu Hau) materiei pe obiecte, eșalonarea deoarece „caietele stau acasă la diriginți“; la liceul din Băilești „caietele cu planificarea le țin cadrele“. Indicația Ministerului Invăță­­mîntului este clară : planificarea materiei pe obiecte trebuie să stea la titulari, dar numai după ce asemenea documente de lu­cru poartă girul directorului. Planurile de muncă (la Băilești), la Castranova, mai poartă o am­prentă de îngrijorător formalism. In general vorbind, planurile de muncă generală ale multor școli abundă în generalități, introdu­ceri interminabile sau compar­timentări învechite. Ca să nu mai vorbim de împărțirea hila­ră a comisiilor metodice (ca la liceul din Băilești) , literară (n.a. intră și istoria), limbi străine,­­matematică , fizică, științifică (n.a. intră naturale, geografie, chimie) și a diriginților. Am consultat asemenea planuri și la liceul agricol din Malu Mare (director ing. A. Ionete), la li­ceul din Melinești (director Mircea Pîrvu) și pe cele ale li­ceului N. Bălcescu (director Ni­­colae Andrei), ale școlii profesi­onale UCECOM (director Con­stantin Asprițoiu) și lucrurile stau cu totul altfel. Nu oferim aici o soluție unică (o schemă o­­bligatorie) dar reținem atenția nu numai directorilor de școli ci și inspectorilor că planurile de muncă, chiar dacă li se spun „generale“, trebuie să nu fie ab­stracte, ci să constituie o oglin­dă fidelă a unor posibilități rea­le de dezvoltare și perfecționare a activităților școlare. Sezon ploios cu absente nemotivate Ancheta noastră a surprins in numeroase școli un procent a­­preciabil de absențe nemotivate ale elevilor. La acestea se adau­gă cele ale elevilor neșcolarizați. După cum ne-am convins, în u­­nele localități se repetă situația anacronică de anul trecut. Așa, de pildă, la Piscu Vechi, pro­blema neșcolarizaților este în actualitate. „La cele trei școli din comuna noastră — sublinia Ion Diță — director coordona­tor, sînt mulți elevi neșcolarizați: 28 la clasele I—IV (școala gene­rală nr. Ș­, 18 la clasele V—VIII și 13 la clasa a IX-a“, întrebăm : s-a întreprins vreo măsură în vederea aducerii copiilor la școală ? Răspunsul e clar : Nu ! Atunci, cum stăm cu respecta­rea instrucțiunilor Ministerului Invățămîntului care prevăd sancțiuni în acest sens ? Ce se mai așteaptă oare ? Se pare că există încă ezitări, manifestate de conducerile șco­lilor în ceea ce privește recurge­rea la măsuri ferme de constrîn­­gere a celor ce nu înțeleg obli­gativitatea școlii generale. De a­­ceea, recomandăm, ca încă de la începutul anului școlar să se ur­mărească cu toată seriozitatea frecvența elevilor, condiție prin­cipală a bunei desfășurări a pro­cesului instructiv-educativ. O îndatorire în acest sens revine și comisiilor diriginților din școli care, în cadrul lectoratelor cu pă­rinții, trebuie să sublinieze cu mai multă acuitate problema a­­sigurării frecvenței școlarilor. Expoziții Bi Expoziția de pictură grafică Virgil Lișteveanu, des­și­chisă în sala Galeriilor de ar­tă din Calea Unirii. gî Expoziția de artă foto­grafică Florian Roșoga, des­chisă la intrarea in Parcul poporului. ^ CINEMA „Patria“ (telefon 13850), fil­mul : OMUL CARE VALO­RA MILIARDE, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. *,Central“ (telefon 14029)* fil­mul : VIRSTA INGRATA, o­­rele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. *,30 Decembrie“ (telefon 21080)* filmul : COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÎINI VERZI“, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 și 21. „23 August“ (telefon 14448), filmele : ULTIMA LUNA DE TOAMNA, orele 10 ; 12. OMUL MOMENTULUI, orele 16,30 — 20,30, în continuare. „Tineretului“ (telefon 12228), filmul : REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF, orele 10 ; 14—20, în continuare. „8 Mai“ (telefon 14285), fil­mul : PLANETA MAIMUȚE­LOR, orele 10 ; 16—20, în con­tinuare, „Arta“ — C­lafat, filmul : PRINȚUL NEGRU. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : PRIMA VARA PE­CI­DER. „8 Mai“ — Filiași, filmul : LA DOLCE VITA. „Victoria“ — Segarcea, fil­mul S­ANIA KARENINA. iareei VINERI 10 OCTOMBRIE 10.00 Ce-ați dori să revedeți ? Tele-enciclopedia. 11.00 închiderea emisiunii de dimineață. 18.00 Bu­letin de știri. 18.05 Studioul școla­rilor. Imagini bihorene. 18.30 Mu­zică populară. 18.45 Criterii. Arte frumoase. 19.00 Tele­univer­­sitatea. Ciclul „In lumea ato­mului“. 19.30 Telejurnalul de sea­ră. 20.00 Actualitatea economică — ediție specială. 20.20 Film ar­tistic „Nu se știe niciodată“. 21.55 Reflector. 22.15 Mult e dulce și frumoasă. 22.30 Varietății pe pe­liculă. 22.55 Telejurnalul de noap­te și buletinul meteorologic. 23.10 închiderea emisiunii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de și 228 metri VINERI 10 OCTOMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin me­teo-rutier. 17.10 Cîntăreți ai pla­iurilor noastre. 17.30 De vorbă cu ascultătorii. 17.40 Muzică ușoară. 18.00 Orizont cultural. Universi­tatea populară în noul an de ac­tivitate. 18.10 Muzică de jazz. 18.20 Radioancheta economică. Despre absențe, lipsuri și atitudinea ce­lor ce le îngăduie. 18,30—19,00 Pen­tru fiecare melodia preferată. SIMBATA 11 OCTOMBRIE 6.30 Emisiune pentru sate. Jur­nal agrar de campanie. 6.40—7.00 Cîntece și jocuri populare româ­nești. BUCUREȘTI SIMBATA 11 OCTOMBRIE DIN PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Formația Ion Calistrache. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.50 Drag mi-i cîntecul și jocul — prelucrări corale. 17.05 Cara­vana fanteziei (emisiune pen­tru tineret). 18.10 Radio-an­­chetă economică. 18.30 Pro­gram realizat de Radio va­canța. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui melo­man. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.10 Ciută Angela Moldovan. 20.20 Emi­nesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Fosta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­ rs m Civilizația transportului urban la Craiova-o problemă insolubilă ? Constatările înserate la a­­ceastă rubrică de anchetă re­dacțională ar putea­­ da im­presia generală că I.T.C.-ul — g­i­r­a­n­t­ responsabil al unei anumite părți di­n tim­pul și buna noastră dispoziție diurnă — a rămas, de ani și ani, aceeași citadelă inexpug­nabilă a inerției, căreia opinia publică, semnalele presei n-au izbutit să-i reanime „re­flexele“. Să nu fim, totuși, nedrepți ; o privire mai pu­țin subiectivă asupra lucru­rilor ne va arăta că, de fapt, în anii din urmă activitatea acestei firme s-a dezvoltat considerabil. Sub emblema „I.T.C.“ stau la dispoziția că­lătorilor zeci de mii de cai­­putere, numărul autobuzelor, taximetrelor a atins ordinul sutelor, rețeaua traseelor compune un păienjeniș ale cărui fire ating cele m­ai în­depărtate colțuri ale munici­piului, însumînd sute de ki­lometri, are tangență cu zeci și zeci de străzi. Pe de altă par­te, s-o recunoaștem, dificul­tățile reale ale unui oraș cu o moștenire edilitară vitregă, dinamica industrial-demogra­­fică fără precedent a Craio­­vei zilelor noastre, ridică probleme complexe în soluți­onarea optimă a transportu­lui urban. De ce, totuși, e­­forturile, bunele intenții ale factorilor de resort întîrzie să fructifice ? ...O meserie care, prin în­săși natura ei, mă transformă într-un client frecvent al X.T.C.-ului pe mai toate iti­­nerariile sale, m-a pus în fața unor situații din care u­­neori ?— și fără ostentație — am reținut datele mai sem­nificative ale unor posibile confruntări ; s-au adunat așa, pe nesimțite, zeci de secven­țe lapidare — date, ore, tra­see, atitudini, numere de au­tobuz — fugare însemnări pe un bilet de călător, contu­­rînd și reluînd, ca un leit­motiv cîteva situații a căror repetabilitate le conferă, cred, un anume interes mai gene­ral. Aș reține, de pildă, as­pectul deplorabil al prea multor autobuze în circulație, gradul avansat de uzură, pa­tina de neglijență și lipsă de respect față de călător pe ca­re o imprimă unele „detalii“: uși jerpelite, care se închid și se deschid... cu mina ; sca­une stricate fără perne, cu schelete metalice dezgolite (îndeosebi la partea din spa­te a unor autobuze) ; aripi capace lipsă în zona motoa­relor, producînd fum, miros și căldură excesivă în interior și periclitînd chiar securita­tea pasagerilor ; mașini hîr­­buite ce zăbovesc adesea prin stații, nemaiputînd­ fi porni­te... Este firească, în atari si­­tuații, nedumerirea cetățeni­lor , de ce se pun în circu­lație asemenea autobuze ? Dacă în toate sectoarele pro­­ductive se dă liberă trecere unor produse numai după ce au primit viza unui riguros control de calitate, care la I.T.C. nu a fost creat acest „triaj“ al exigențelor elemen­tare cu care întreprinderea ■ se prezintă zilnic în fața cli­­­­entelei sale ? Dar să vedem­­ și un alt aspect ce vizează ■ tot respectul față de călători.­­ De la o vreme a crescut con­siderabil numărul autobuze­lor care circulă fără indica­tori de rută. Privești la par­briz, apoi la peretele din zo­na ușii de urcare — nici o tăbliță care să-ți indice nu­mărul liniei și traseul (! ?). Așa se accentuează, în stații­le aglomerate, busculada, nervii, creruta. Necultivate, bunele deprinderi ale civili­zației diurne se atenuează treptat și apoi pier. Așa au dispărut, de pildă, numerele decupate de pe casetele lumi­noase amplasate pe frontonul fiecărui autobuz. Curînd vine sezonul friguros, cu intempe­rii și ceață , ci­ de utile pen­tru orientarea rapidă a cetă­țeanului ar fi aceste prozaice indicatoare ale liniilor I.T.C.! Și tot pentru acest sezon, ce bine ar prinde mai multe a­­dăposturi din copertine ușoa­re și estetice, măcar în sta­țiile de mare solicitare ale o­­rașului! Aici se pare că ini­țiativa edililor a intrat în impas. Fluxul circulației ur­bane cere o mai atentă pre­ocupare pentru asemenea a­­înăninte de loc neglijabila, precum amenajarea stațiilor, crearea de parcaje, refugii și interstiții alveolare care ar ușura circulația, ar mări si­guranța pietonului, înfrumu­­sețînd totodată arhitectura peisajului. Revenind la răspunderile „mai directe” ale I.T.C.-ului, trebuie semnalate condițiile tot mai dificile de circulație într-una din zonele cele mai solicitate ale Craiovei — „Piața Centrală“. Facem ab­stracție de cerința justificată de a se lega și cu alte puncte ale orașului acest obiectiv de prim interes cetățenesc, subliniem aici un singur as­și­­pect : pe liniile 2 și 21 orga­­­nele I.T.C. au abandonat o­­rice exigență a civilizației transporturilor urbane, per­­mițînd în mod curent accesul în autobuze cu stei, panere și coșuri pintgepase, păsări — incit adesea călătorul riscă să coboare la stațiile de pe aceste trasee cu haine murda­re și chiar rupte. A devenit o raritate, o surpriză chiar, prezența controlorului I.T.C. în plin exercițiu al funcției sale pe trasee. Organele miliției, chiar, se văd prea rar aici, prea puțin se urmărește res­pectarea normelor transpor­tului in comun. Ne întrebăm, totodată, de ce șoferii, taxatoarele de pe autobuze nu sunt obligați de către întreprindere să a­­bandoneze pasivitatea, indi­ferența cu care lasă pe ori­cine să urce prin față și să blocheze circula­ția în autobuze, fără a lua atitudine, permit călă­toria unora , condiții ce afi­­d­ează confortul pasagerilor, normele cele mai elementare de civilizație a orașului? ADRIAN FULGA ■HBHBBBBBBBBBaaaBiBaiaaBBBaaaaBaRB teorologic. 22.20 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Pentru următoarele 24 de ore se prevede o vreme frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin, dar rece noaptea. Izolat se sem­nalează brumă. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-estic. Tem­peratura maximă, în această pe­rioadă, va oscila între 14 și 19 grade, iar cea minimă între 1 și 4 grade. Mica publicitate PIERDERI Pierdut autorizația autoca­mionului 21 DJ 4051, elibera­tă de D.R.T.A. Craiova, pro­prietatea C.A.P. Sărata — Dolj. Se declară nulă. (538) VINZARI-CUMP­ARARI Vînd turism Skoda 1000 M.B. Adresați str. Frunze 1Q9. Loco. (539) m m a a ® 10 — X — 1969 Semnalul a fost recepționat. Așteptăm măsurile In două rînduri pa­­ginile ziarului „înain­te“ s-au făcut ecoul dezbaterilor privind propunerea realizarea unei pentru in­stalații electronice de supraveghere centra­lă a bolnavilor din secția de terapie in­tensivă a viitorului spital strucție aflat în coa­la Craiova. In articolele publica­te am evidențiat, în­tr-o primă confrun­tare publică, valoarea propunerii după care, la 10 iulie a.c., în dezbaterea „O IDEE CARE TREBUIE SA­ DEVINĂ ACT ȘTI­INȚIFIC" ne-am fă­cut ecoul confrun­tărilor de idei între medici și ingineri în legătură cu posibili­tățile care există pen­tru a da viață inte­resantei propuneri a unui grup de proiec­tanți și specialiști. Răspunzînd sesizării noastre la ultimul ar­ticol publicat, Direcția asistenței medicale din Ministerul Sănătății ne-a făcut cunoscut următoarele :Utili­zarea aparaturii elec­tronice de suprave­ghere a reacțiilor bio­logice la bolnavi și de semnalizare a eventu­alelor modificări — fo­losită in întreaga lu­me, reprezintă o cuce­rire a tehnicii actuale în medicină. Dată fiind importanța acestor mij­loace moderne, Minis­terul Sănătății, îm­preună cu Ministerul Industriei Construcții­lor de Mașini și între­prinderile producătoa­re de aparatură elec­tronică, a luat în dis­cuție posibilitatea pro­ducerii în țară a aces­tora, trecînd astfel la asimilarea lor. Desigur că pentru municipiul Craiova, construcția nouă a spitalului este o realizare deosebită și dotarea acestui spital cu o instalație de su­praveghere a bolnavi­lor devine necesară, știința medicală din noul centru universitar avînd astfel posibilita­tea să progreseze în binele bolnavilor. Considerăm aportul inginerilor și al medici­lor craioveni în acest domeniu deosebit de valoros, și dacă vor întreprinde ceva pe plan local, Ministerul Sănătății va sprijini și va acorda tot concur­sul realizării unei ast­fel de instalații de su­praveghere complete sau a unor elemente care intră în compo­nența ei. De asemenea, invităm tehnicienii dv. la minister sau la în­treprinderile din Bucu­rești, care participă la asimilarea în pro­ducția indigenă instalației de supra­­­veghere, putând astfel face un pas înainte în realizarea acestui im­portant obiectiv". Răs­punsul poartă semnă­turile tovarășilor dr. Sergiu Ștefănescu, di­rector, și dr. M. Baciu­­ban, inspector central. Recepționarea im­portantului semnal dat prin intermediul zia­rului reprezintă, de­ PE URMELE M­ATEI șI AUE­LOR PUBLICATE sigur, un lucru bun, în sensul că nu mult timp după aceea, într-una din zile, s-a deplasat Îl Craiova tov. Eugen Mureș, adjunct al mi­nistrului sănătății, pri­lej cu care s-au dez­bătut concret proble­mele care condiționea­ză realizarea instalați­ei electronice de su­praveghere centrală a bolnavilor din secția de terapie intensivă, în urma acestei vizite, producerea Direcției județene­­ sanitare a dispus trimiterea unui material documentar per­tru această lucrare, iar în atelierul inter­­județean medicale de aparate a început construcția unei stații­­pilot pentru suprave­gherea electronică a bolnavilor. Să sperăm că problemele nerezol­vate au căpătat în eta­pa actuală contururi definitive și că propu­nerea temerarilor spe­cialiști craioveni va deveni, așa cum sub­liniam în articolul pre­cedent, un act științific semnat cu concursul inginerilor și medici­lor din Craiova. 1 1 i «n

Next