Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)
1969-10-10 / nr. 7654
2 « CONFIRMĂRI • M • In cadrul unei colecții editată de Comitetul județean pentru cultură și artă al județului Dolj a apărut o valoroasă lucrare monografică semnată de lectorul universitar dr. Ion Pătrașcu, „Prezențe culturale italiene la Craiova in epoca modernă“. Intre alte însemnate capitole, se disting cele referitoare la : activitatea unor mari figuri de profesori craioveni cu preocupări de cultură italiană la Craiova, cultivarea limbii italiene în familia de cărturari Chițu, creația unor poeți craioveni cu activitate italienistă, relațiile artistice româno-italiene, futurismul la Craiova etc. Ne propunem să relevăm în amănunt contribuțiile științifice ale lucrării într-o recenzie inserată intr-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru. . Intre 30 septembrie octombrie a.c, s-a desfășurat la București cel de-al doilea congres european de medicină sportivă, la care au participat țările reprezentanți din toate continentului nostru, precum și observatori din celelalte continente ale globului. Congresul s-a bucurat de participarea unor mari personalități ale vieții medicale mondiale ca P. Chailley Bert (Franța), G. Ba Cava (Italia), L. F. Letunov (Uniunea Sovietică), A. Venerando (Italia) ș.a. Avem bucuria să consemnăm faptul că una dintre ce© Miercuri 7 octombrie a.c., în cadrul ciclului de expuneri *,Cartea patriei“, la tribuna de conferințe a Muzeului de istorie a partidului din București au fost invitați doi oameni de cultură craioveni : poetul Horie Hinoveanu, redactor șef adjunct al revistei *,Ramuri“ și inginerul șef municările care au suscitat deosebita atenție a congresiștilor a fost prezentată de un colectiv craiovean. Este vorba de comunicarea „Considerații asupra modificării alternative a fazei terminale a ventriculogramei la sportivii de performanță“ prezentată de dr. Sever Vrăbete, dr. Șerban Avrămoiu, dr. Florea Mitroi și dr. V. Frînculescu. Discuțiile au evidențiat deosebita valoare a observațiilor și concluziilor celor patru medici craioveni și au recomandat-o ca atare. Intr-o discuție cu unul dintre reporterii noștri, prof. S. P. Letunov, vicepreședinte al Federației Internaționale de Medicină Sportivă, a calificat această comunicare drept „foarte interesantă și bogată în concluzii, dovedind calitatea deosebită a cercetărilor în domeniul cardiologiei și medicinii sportive în orașul autorilor săi“. O asemenea prețuire onorează, deopotrivă, pe cei patru oameni în alb și orașul nostru, îndemnînd la perseverență pe acest drum de afirmare a muncii de cercetare medicală, din al Combinatului chimic Craiova, Ion Duca. Cei doi conferențiari craioveni au susținut comunicările: „Craiova — cetatea Banilor“ și „Craiova în contextul chimiei românești“ — amîndouă dovedindu-se incursiuni erudite în istoria și dezvoltarea economică a orașului nostru. ma&mae m MBSBMM Luchian Deaconu, cercetător la Centrul de istorie, filologie și etnografie din Craiova al Academiei Republicii Socialiste România semnează o interesantă lucrare editată recent de către Comitetul pentru cultură și artă al județului Dolj. Cercetătorii din domeniul istoriei contemporane ca și cititorii de toate categoriile vor avea la îndemînă un ghid prețios în cunoașterea aprofundată a luptei maselor populare din Dolj împotriva dictaturii județul antonesciene și a războiului hitlerist. După cîteva precizări referitoare la condițiile de muncă și viață ale muncitoare din Dolj în maselor anii 1940—1941 — care alcătuiesc laolaltă pagini de valoroasă monografie social-economică — autorul consacră un larg și documentat capitol înfățișării luptei maselor condusă de organizațiile Partidului Comunist Român, a sindicatelor și organizațiilor democratice împotriva regimului antonescian, pentru sabotarea războiului nedrept și organizarea unui front larg de împotriva fascismului. acțiune In acest capitol sunt inserate nenumărate documente inedite, descoperite prin neobosite cercetări de arhivă și prin contacte cu martorii oculari ai unor momente revoluționare memorabile. Intre altele, se impun datele oferite privind propaganda de partid, activitatea de mobilizare și organizare desfășurată de presă, atitudinea unor intelectuali craioveni progresiști. t De aceeași valoare deosebise dovedește și epilogul lucrării dedicat prezentării succinte a unor aspecte privind lupta condusă de partid pentru organizarea și desfășurarea insurecției armate din august 1944 în județul Dolj. Investigațiile de adîncime, precizia riguroasă, științifică a expunerii, stilul atractiv în care este scrisă, impun această lucrare în centrul interesului cititorilor dornici să cunoască istoria meleagurilor doljene, a luptei clasei muncitoare și a țărănimii, condusă de partid, pentru zdrobirea fascismului și întronarea veacului luminos contemporan. • Conf. univ. ing. Silviu Fușcașu semnează în numărul de ieri al ziarului „Scînteia“ un interesant articol de opinie intitulat „Imperativul imbinării armonioase a activității didactice cu cercetarea științifică“. Numărindu-se printre cadrele didactice proeminente ale universității craiovene, tovarășul Silviu Fușcașu este în același timp un pasionat și competent cercetător științific, investigațiile și primele sale rezultate în domeniul cercetărilor privind iluminatul public și industrial fiind deja de notorietate națională și universală. Recent* la un congres european *,al luminii“ desfășurat la Strass-bourg, comunicarea sa a întrunit aprecieri pozitive unanime. Asupra acestei afirmări științifice valoroase vom reveni, de altfel printr-un interviu*in ziarul nostru de duminică, luat acestui om de știință craiovean. ÎNAINTE Corespondenții transmit Pentru cei mai mici prieteni ai cărții Secția pentru copii a bibliotecii municipale dispune de un fond de 15 000 volume. Pînă în prezent, 3 304 cititori au împrumutat de la bibliotecă 55 982 de volume. Cele două bibliotecare, Irina Petrescu și Angela Bolintiș, popularizează cartea prin organizarea a numeroase manifestări. Cei mici sunt prezenți la seri și dimineți de basm, la seri literare, simpozioane și lecturi în grup, organizate periodic. S-ar părea că toate sunt bune. Semnalăm însă că din bibliotecă, lipsește un număr mare de titluri solicitate de elevi, cărți recomandate de programa școlară, unele greutăți în acest sens creîndu-le chiar unii cititori, nerestituînd la timp cărțile împrumutate. D. BURLACU Pelicule cinematografice craiovene . Recent, la cineclubul de pe lingă Casa de cultură a sindicatelor din Craiova a avut loc vizionarea unor secvențe din filmul „Pași, pași“ realizat de inginerul Al. Sfănculescu. In atelierul cinealulului era afla în pare darla finistiraKa naționlari › avonaliit» clubului se află în curs de definitivare peliculele : „Porțile orașului“, „Pe verticală“, „Drum bun“. F. CHIREA Universitatea populară în pragul noului an de învățămînt Peste puțin timp Universitatea populară din Craiova își va deschide porțile în cel de-al 10-lea an de activitate, jubileu ce se pregătește, in aceste zile, cu minuțiozitate. Consiliul științific al Universității populare, pornind de la experiența anilor anteriori și avînd ca îndreptar și călăuză documentele și Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului, a studiat materialul documentar și tematic al cursurilor de cultură generală și al celor de specialitate, stabilind un program amplu. Discuțiile care s-au purtat cu cursanții, directorii, secretarii de cursuri și lectorii respectivi, au reliefat necesitatea ca unele probleme de actualitate ale contemporaneității să fie mai ample și mai susținut dezbătute în cadrul cursurilor. Ca urmare a acestor dezbateri fructuoase s-a ajuns la concluzia înființării unui nou curs : „Știința și tehnica contemporană“ a cărui tematică, pe lângă abordarea problemelor pe plan mondial, va include aspecte ale dezvoltării științei și tehnicii țării noastre în ansamblul dezvoltării și av intuirii economic al României socialiste, încă o noutate pentru cei ce vor să studieze limbi străine : începînd cu anul aceste se înființează cursul de limba spaniolă. Universitatea populară craioveană pășește, deci, în al zecelea an de activitate cu un număr sporit de cursuri (șapte de cultură generală și opt de specialitate) care corespund preocupărilor tinerilor și vîrstnicilor, mulți dintre ei înscriși la două sau mai multe cursuri. Se face remarcată preocuparea conducerii Universității in ce privește luarea unor măsuri organizatorice și gospodărești menite să asigure o mai bună desfășurare a cursurilor. Zestrea didactică a crescut simțitor. S-au făcut dotări cu materiale demonstrative și audio-vizuale, s-a realizat o fonotecă și s-a organizat o bibliotecă documentară. Se află deja în lucru un bogat material informativ cuprinzind tematicile cursurilor, pliante, materiale informative și orientative pentru documentarea cursanților și pentru informarea marelui public asupra tematicilor cursurilor, a locului de predari, a zilelor, orelor și numelor lectorilor care vor colabora la cursurile respective. De menționat că s-a asigurat încadrarea cu lectori — personalități cunoscute din toate domeniile de activitate — științifică, artistică și culturală — care vor ridica pe o treaptă mai înaltă activitatea Universității populare craiovene. ȘTEFAN BOSSUN Dirijorul Mihai Breuiceanu și pianistul Corneliu Gheorghiu văzuți de Caro Papazian Ce urmează după deschiderea anului școlar (Urmare din pag. I) rala nr. 1 Băilești) și cărora, în loc să li se facă inspecția de definitivat la aceste obiecte, au fost examinați la limba română. Cu alte cuvinte, una predăm și în alta ne specializăm.Sau încă un paradox : ingineri de la școala profesională de la Cîrcea predau socialism științific !) Și nu sunt singurele anomalii de acest fel. Prezentdied absolvenților, o dificultate permanentă ? Din cei 196 absolvenți fixați de minister — 36 de educatoare, 26 de învățători și 128 de profesori, am sesizat că spre sfîrșitul lunii septembrie nu se prezentaseră la post decit 18 profesori și 2 învățători. Față de anii precedenți, situația este îmbucurătoare totuși. Am zis „totuși“, raportînd-o la prezentarea absolvenților , dar trebuie avut în vedere că neprezentarea a 18 absolvenți iscat, după aproape două săptămîni de școală, cîteva zeci de cereri sau sesizări ! Sînt unele absolvente care refuză să meargă bunăoară în localități ca : Bîlta, Căciulata, Carpen, Unirea, Sălcuța pe motiv că nu au „asfalt“ sau „încălzire centrală“ ! (Sînt expresiile prof. de limba română Antoaneta Reraru, repartizată în comuna Unirea). Inspectoratul școlar a știut — de cele mai multe ori de la bun început — că unii absolvenți nu vor să se prezinte la catedre. S-a întreprins ceva anterior, pentru toți absolvenții ? Un sondaj „pe viu“ sau, eventual, o discuție cu absolvenții ar fi dat putința rezolvării operative a unor probleme de asigurare cu cadre a școlilor. Diletantismul — prezentă proeminentă în planificare Se știe că planificarea materiei de învățămînt, întocmirea de planuri generale de muncă intră în obligațiile profesionale ale tuturor cadrelor didactice și ale profesorilor. După mai bine de două săptămîni, în multe școli asemenea obligații sînt uitate, sau poartă pecetea diletantismului, la Liceul teoretic din Galicea Mare (director : n-am putut depista Sandu Hau) materiei pe obiecte, eșalonarea deoarece „caietele stau acasă la diriginți“; la liceul din Băilești „caietele cu planificarea le țin cadrele“. Indicația Ministerului Invățămîntului este clară : planificarea materiei pe obiecte trebuie să stea la titulari, dar numai după ce asemenea documente de lucru poartă girul directorului. Planurile de muncă (la Băilești), la Castranova, mai poartă o amprentă de îngrijorător formalism. In general vorbind, planurile de muncă generală ale multor școli abundă în generalități, introduceri interminabile sau compartimentări învechite. Ca să nu mai vorbim de împărțirea hilară a comisiilor metodice (ca la liceul din Băilești) , literară (n.a. intră și istoria), limbi străine,matematică , fizică, științifică (n.a. intră naturale, geografie, chimie) și a diriginților. Am consultat asemenea planuri și la liceul agricol din Malu Mare (director ing. A. Ionete), la liceul din Melinești (director Mircea Pîrvu) și pe cele ale liceului N. Bălcescu (director Nicolae Andrei), ale școlii profesionale UCECOM (director Constantin Asprițoiu) și lucrurile stau cu totul altfel. Nu oferim aici o soluție unică (o schemă obligatorie) dar reținem atenția nu numai directorilor de școli ci și inspectorilor că planurile de muncă, chiar dacă li se spun „generale“, trebuie să nu fie abstracte, ci să constituie o oglindă fidelă a unor posibilități reale de dezvoltare și perfecționare a activităților școlare. Sezon ploios cu absente nemotivate Ancheta noastră a surprins in numeroase școli un procent apreciabil de absențe nemotivate ale elevilor. La acestea se adaugă cele ale elevilor neșcolarizați. După cum ne-am convins, în unele localități se repetă situația anacronică de anul trecut. Așa, de pildă, la Piscu Vechi, problema neșcolarizaților este în actualitate. „La cele trei școli din comuna noastră — sublinia Ion Diță — director coordonator, sînt mulți elevi neșcolarizați: 28 la clasele I—IV (școala generală nr. Ș, 18 la clasele V—VIII și 13 la clasa a IX-a“, întrebăm : s-a întreprins vreo măsură în vederea aducerii copiilor la școală ? Răspunsul e clar : Nu ! Atunci, cum stăm cu respectarea instrucțiunilor Ministerului Invățămîntului care prevăd sancțiuni în acest sens ? Ce se mai așteaptă oare ? Se pare că există încă ezitări, manifestate de conducerile școlilor în ceea ce privește recurgerea la măsuri ferme de constrîngere a celor ce nu înțeleg obligativitatea școlii generale. De aceea, recomandăm, ca încă de la începutul anului școlar să se urmărească cu toată seriozitatea frecvența elevilor, condiție principală a bunei desfășurări a procesului instructiv-educativ. O îndatorire în acest sens revine și comisiilor diriginților din școli care, în cadrul lectoratelor cu părinții, trebuie să sublinieze cu mai multă acuitate problema asigurării frecvenței școlarilor. Expoziții Bi Expoziția de pictură grafică Virgil Lișteveanu, desșichisă în sala Galeriilor de artă din Calea Unirii. gî Expoziția de artă fotografică Florian Roșoga, deschisă la intrarea in Parcul poporului. ^ CINEMA „Patria“ (telefon 13850), filmul : OMUL CARE VALORA MILIARDE, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. *,Central“ (telefon 14029)* filmul : VIRSTA INGRATA, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. *,30 Decembrie“ (telefon 21080)* filmul : COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÎINI VERZI“, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 și 21. „23 August“ (telefon 14448), filmele : ULTIMA LUNA DE TOAMNA, orele 10 ; 12. OMUL MOMENTULUI, orele 16,30 — 20,30, în continuare. „Tineretului“ (telefon 12228), filmul : REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF, orele 10 ; 14—20, în continuare. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : PLANETA MAIMUȚELOR, orele 10 ; 16—20, în continuare, „Arta“ — Clafat, filmul : PRINȚUL NEGRU. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : PRIMA VARA PECIDER. „8 Mai“ — Filiași, filmul : LA DOLCE VITA. „Victoria“ — Segarcea, filmul SANIA KARENINA. iareei VINERI 10 OCTOMBRIE 10.00 Ce-ați dori să revedeți ? Tele-enciclopedia. 11.00 închiderea emisiunii de dimineață. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Studioul școlarilor. Imagini bihorene. 18.30 Muzică populară. 18.45 Criterii. Arte frumoase. 19.00 Teleuniversitatea. Ciclul „In lumea atomului“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Actualitatea economică — ediție specială. 20.20 Film artistic „Nu se știe niciodată“. 21.55 Reflector. 22.15 Mult e dulce și frumoasă. 22.30 Varietății pe peliculă. 22.55 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 23.10 închiderea emisiunii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de și 228 metri VINERI 10 OCTOMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17.10 Cîntăreți ai plaiurilor noastre. 17.30 De vorbă cu ascultătorii. 17.40 Muzică ușoară. 18.00 Orizont cultural. Universitatea populară în noul an de activitate. 18.10 Muzică de jazz. 18.20 Radioancheta economică. Despre absențe, lipsuri și atitudinea celor ce le îngăduie. 18,30—19,00 Pentru fiecare melodia preferată. SIMBATA 11 OCTOMBRIE 6.30 Emisiune pentru sate. Jurnal agrar de campanie. 6.40—7.00 Cîntece și jocuri populare românești. BUCUREȘTI SIMBATA 11 OCTOMBRIE DIN PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Formația Ion Calistrache. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.50 Drag mi-i cîntecul și jocul — prelucrări corale. 17.05 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 18.10 Radio-anchetă economică. 18.30 Program realizat de Radio vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.10 Ciută Angela Moldovan. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Fosta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin me rs m Civilizația transportului urban la Craiova-o problemă insolubilă ? Constatările înserate la această rubrică de anchetă redacțională ar putea da impresia generală că I.T.C.-ul — girant responsabil al unei anumite părți din timpul și buna noastră dispoziție diurnă — a rămas, de ani și ani, aceeași citadelă inexpugnabilă a inerției, căreia opinia publică, semnalele presei n-au izbutit să-i reanime „reflexele“. Să nu fim, totuși, nedrepți ; o privire mai puțin subiectivă asupra lucrurilor ne va arăta că, de fapt, în anii din urmă activitatea acestei firme s-a dezvoltat considerabil. Sub emblema „I.T.C.“ stau la dispoziția călătorilor zeci de mii de caiputere, numărul autobuzelor, taximetrelor a atins ordinul sutelor, rețeaua traseelor compune un păienjeniș ale cărui fire ating cele mai îndepărtate colțuri ale municipiului, însumînd sute de kilometri, are tangență cu zeci și zeci de străzi. Pe de altă parte, s-o recunoaștem, dificultățile reale ale unui oraș cu o moștenire edilitară vitregă, dinamica industrial-demografică fără precedent a Craiovei zilelor noastre, ridică probleme complexe în soluționarea optimă a transportului urban. De ce, totuși, eforturile, bunele intenții ale factorilor de resort întîrzie să fructifice ? ...O meserie care, prin însăși natura ei, mă transformă într-un client frecvent al X.T.C.-ului pe mai toate itinerariile sale, m-a pus în fața unor situații din care uneori ?— și fără ostentație — am reținut datele mai semnificative ale unor posibile confruntări ; s-au adunat așa, pe nesimțite, zeci de secvențe lapidare — date, ore, trasee, atitudini, numere de autobuz — fugare însemnări pe un bilet de călător, conturînd și reluînd, ca un leitmotiv cîteva situații a căror repetabilitate le conferă, cred, un anume interes mai general. Aș reține, de pildă, aspectul deplorabil al prea multor autobuze în circulație, gradul avansat de uzură, patina de neglijență și lipsă de respect față de călător pe care o imprimă unele „detalii“: uși jerpelite, care se închid și se deschid... cu mina ; scaune stricate fără perne, cu schelete metalice dezgolite (îndeosebi la partea din spate a unor autobuze) ; aripi capace lipsă în zona motoarelor, producînd fum, miros și căldură excesivă în interior și periclitînd chiar securitatea pasagerilor ; mașini hîrbuite ce zăbovesc adesea prin stații, nemaiputînd fi pornite... Este firească, în atari situații, nedumerirea cetățenilor , de ce se pun în circulație asemenea autobuze ? Dacă în toate sectoarele productive se dă liberă trecere unor produse numai după ce au primit viza unui riguros control de calitate, care la I.T.C. nu a fost creat acest „triaj“ al exigențelor elementare cu care întreprinderea ■ se prezintă zilnic în fața clientelei sale ? Dar să vedem și un alt aspect ce vizează ■ tot respectul față de călători. De la o vreme a crescut considerabil numărul autobuzelor care circulă fără indicatori de rută. Privești la parbriz, apoi la peretele din zona ușii de urcare — nici o tăbliță care să-ți indice numărul liniei și traseul (! ?). Așa se accentuează, în stațiile aglomerate, busculada, nervii, creruta. Necultivate, bunele deprinderi ale civilizației diurne se atenuează treptat și apoi pier. Așa au dispărut, de pildă, numerele decupate de pe casetele luminoase amplasate pe frontonul fiecărui autobuz. Curînd vine sezonul friguros, cu intemperii și ceață , ci de utile pentru orientarea rapidă a cetățeanului ar fi aceste prozaice indicatoare ale liniilor I.T.C.! Și tot pentru acest sezon, ce bine ar prinde mai multe adăposturi din copertine ușoare și estetice, măcar în stațiile de mare solicitare ale orașului! Aici se pare că inițiativa edililor a intrat în impas. Fluxul circulației urbane cere o mai atentă preocupare pentru asemenea aînăninte de loc neglijabila, precum amenajarea stațiilor, crearea de parcaje, refugii și interstiții alveolare care ar ușura circulația, ar mări siguranța pietonului, înfrumusețînd totodată arhitectura peisajului. Revenind la răspunderile „mai directe” ale I.T.C.-ului, trebuie semnalate condițiile tot mai dificile de circulație într-una din zonele cele mai solicitate ale Craiovei — „Piața Centrală“. Facem abstracție de cerința justificată de a se lega și cu alte puncte ale orașului acest obiectiv de prim interes cetățenesc, subliniem aici un singur asșipect : pe liniile 2 și 21 organele I.T.C. au abandonat orice exigență a civilizației transporturilor urbane, permițînd în mod curent accesul în autobuze cu stei, panere și coșuri pintgepase, păsări — incit adesea călătorul riscă să coboare la stațiile de pe aceste trasee cu haine murdare și chiar rupte. A devenit o raritate, o surpriză chiar, prezența controlorului I.T.C. în plin exercițiu al funcției sale pe trasee. Organele miliției, chiar, se văd prea rar aici, prea puțin se urmărește respectarea normelor transportului in comun. Ne întrebăm, totodată, de ce șoferii, taxatoarele de pe autobuze nu sunt obligați de către întreprindere să abandoneze pasivitatea, indiferența cu care lasă pe oricine să urce prin față și să blocheze circulația în autobuze, fără a lua atitudine, permit călătoria unora , condiții ce afidează confortul pasagerilor, normele cele mai elementare de civilizație a orașului? ADRIAN FULGA ■HBHBBBBBBBBBaaaBiBaiaaBBBaaaaBaRB teorologic. 22.20 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Pentru următoarele 24 de ore se prevede o vreme frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin, dar rece noaptea. Izolat se semnalează brumă. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-estic. Temperatura maximă, în această perioadă, va oscila între 14 și 19 grade, iar cea minimă între 1 și 4 grade. Mica publicitate PIERDERI Pierdut autorizația autocamionului 21 DJ 4051, eliberată de D.R.T.A. Craiova, proprietatea C.A.P. Sărata — Dolj. Se declară nulă. (538) VINZARI-CUMPARARI Vînd turism Skoda 1000 M.B. Adresați str. Frunze 1Q9. Loco. (539) m m a a ® 10 — X — 1969 Semnalul a fost recepționat. Așteptăm măsurile In două rînduri paginile ziarului „înainte“ s-au făcut ecoul dezbaterilor privind propunerea realizarea unei pentru instalații electronice de supraveghere centrală a bolnavilor din secția de terapie intensivă a viitorului spital strucție aflat în coala Craiova. In articolele publicate am evidențiat, într-o primă confruntare publică, valoarea propunerii după care, la 10 iulie a.c., în dezbaterea „O IDEE CARE TREBUIE SA DEVINĂ ACT ȘTIINȚIFIC" ne-am făcut ecoul confruntărilor de idei între medici și ingineri în legătură cu posibilitățile care există pentru a da viață interesantei propuneri a unui grup de proiectanți și specialiști. Răspunzînd sesizării noastre la ultimul articol publicat, Direcția asistenței medicale din Ministerul Sănătății ne-a făcut cunoscut următoarele :Utilizarea aparaturii electronice de supraveghere a reacțiilor biologice la bolnavi și de semnalizare a eventualelor modificări — folosită in întreaga lume, reprezintă o cucerire a tehnicii actuale în medicină. Dată fiind importanța acestor mijloace moderne, Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini și întreprinderile producătoare de aparatură electronică, a luat în discuție posibilitatea producerii în țară a acestora, trecînd astfel la asimilarea lor. Desigur că pentru municipiul Craiova, construcția nouă a spitalului este o realizare deosebită și dotarea acestui spital cu o instalație de supraveghere a bolnavilor devine necesară, știința medicală din noul centru universitar avînd astfel posibilitatea să progreseze în binele bolnavilor. Considerăm aportul inginerilor și al medicilor craioveni în acest domeniu deosebit de valoros, și dacă vor întreprinde ceva pe plan local, Ministerul Sănătății va sprijini și va acorda tot concursul realizării unei astfel de instalații de supraveghere complete sau a unor elemente care intră în componența ei. De asemenea, invităm tehnicienii dv. la minister sau la întreprinderile din București, care participă la asimilarea în producția indigenă instalației de supraveghere, putând astfel face un pas înainte în realizarea acestui important obiectiv". Răspunsul poartă semnăturile tovarășilor dr. Sergiu Ștefănescu, director, și dr. M. Baciuban, inspector central. Recepționarea importantului semnal dat prin intermediul ziarului reprezintă, de PE URMELE MATEI șI AUELOR PUBLICATE sigur, un lucru bun, în sensul că nu mult timp după aceea, într-una din zile, s-a deplasat Îl Craiova tov. Eugen Mureș, adjunct al ministrului sănătății, prilej cu care s-au dezbătut concret problemele care condiționează realizarea instalației electronice de supraveghere centrală a bolnavilor din secția de terapie intensivă, în urma acestei vizite, producerea Direcției județene sanitare a dispus trimiterea unui material documentar pertru această lucrare, iar în atelierul interjudețean medicale de aparate a început construcția unei stațiipilot pentru supravegherea electronică a bolnavilor. Să sperăm că problemele nerezolvate au căpătat în etapa actuală contururi definitive și că propunerea temerarilor specialiști craioveni va deveni, așa cum subliniam în articolul precedent, un act științific semnat cu concursul inginerilor și medicilor din Craiova. 1 1 i «n