Inainte, martie 1970 (Anul 27, nr. 7773-7798)
1970-03-26 / nr. 7794
JOI B3BBE3 ANUL XXV» ttj Hr* 77*4 . 4 PAGINI : • 30 BANI . DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia in discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea in continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști in diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării, în actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat in unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării producției și disciplinei muncii in unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii,"a" "prezentat Expunerea la proiectul Legii organizării producției și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil in presă și amplu dezbătut in organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări prezentat raportul socialea comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ion Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanță, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei ,,23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan ministrul industriei Avram, construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările in ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică, pentru industrie, construcții și transporturi, pentru sănătate, muncă și asigurări sociale ; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru învățămint, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea in continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) JURNAL DE CAMPANIE Alături pe aproape 40 la sută din suprafața prevăzută Cele 21 secții de mecanizare aparținînd I.M.A. Circea s-au pregătit din timp pentru campania agricolă de primăvară. Cînd timpul a permis, primele tractoare au și ieșit în cîmp, avind 625 ha și pregătind pentru însămînțări 120 ha. Bilanțul primelor zile de lucru este fructuos : au fost arate circa 40 la sută din suprafețele prevăzute a fi omorîte în primăvară. Lucrări in grădina de legume Peste 25 de țărănci cooperatoare participă zilnic la însămințatul și plantatul diferitelor legume la C.A.P. Izvoru. In numai două zile, cooperatoarele au semănat 2 ha cu mazăre de grădină, 1 ha cu usturoi, 4 ha cu cartofi de vară. De asemenea, a început plantatul cepei pe 30 ha. în solar s-au plantat 10 ari cu varză timpurie și se lucrează la săditul, la foc definitiv, al roșiilor. Asigurarea bazei furajere La C.A.P. Cerăt se acordă o atenție deosebită asigurării bazei furajere. Cele 156 ha cu lucerna au fost fertilizate cu îngrășăminte chimice, pășunea naturală a fost curățată de arbori, scaieți, s-au îndepărtat mușuroaiele etc. în planul de producție din acest an s-a prevăzut extinderea suprafeței de lucerna cu încă 15 ha și cultivarea cu porumb siloz și borceag a circa 40 ha. Plantări de viță de vie In acest an, plantația de viță de vie a C.A.P. Ghercești se extinde cu încă două hectare. Terenul a fost desfundat și pregătit din toamnă, iar acum țăranii cooperatori au început plantatul viței. In același timp, se lucrează la completatul golurilor pe 13 ha plantație tînără. Materialul săditor — 16 000 vițe altoite pentru struguri de masă — a fost procurat prin AGROSEM. In livadă se lucrează la tăiatul de primăvară al pomilor. Ierbicidarea culturilor de cîmp Pentru prima dată, cooperativele agricole de producție din raza de deservire a I.M.A. Plopșor vor aplica ierbicidarea culturilor de porumb, floarea-soarelui și in. Pentru aplicarea corectă a ierbicidelor, o dată cu semănatul, întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Plopșor a și pregătit cinci mașini pentru stropit și prăfuit ce vor fi folosite de cooperativele agricole din Plenița, Perișor, Caraula, Terpezița și Orodel. Secvență de muncă Fabrica de confecții Craiova La uzina „Electroputere" Craiova se montează un nou lot de transformatoare Unii evidențiate e ramura Industria panificației Dolj Ieri a avut loc festivitatea prilejuită de înmînarea Diplomei de unitate evidențiată în întrecerea socialistă pe țară, în ramura morărit și panificație, pe anul 1969, colectivului industriei panificației Dolj. Președintele comitetului de direcție al întreprinderii, tov. Ion Man, a înfățișat succint preocupările muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Cei prezenți au reținut, între altele, faptul că, în anul trecut, planul producției globale și marfă a fost depășit cu 13,3 procente, productivitatea muncii a sporit cu 3,3 la sută, iar volumul beneficiilor suplimentare a fost de 3 130 000 lei. De asemenea, s-au livrat peste plan 5 984 tone produse de panificație într-o variată gamă de sortimente. Intr-o atmosferă entuziastă, tov. Constantin Sava, membru al biroului executiv al Uniunii sindicatelor instituțiilor administrative de stat și consiliilor populare, a înminat reprezentanților industriei panificației Dolj trofeul vredniciei în muncă . Diploma de unitate evidențiată pe ramură. Ing. Ecaterina Teodorescu, președintele comitetului sindicatului, Nicolae Timpoi, șeful secției a II-a, muncitorul frămîntător Ion Murgilă și ing. Rodica Bițoianu și-au exprimat satisfacția pentru prețioasa distincție acordată colectivului lor angajindu-se, totodată, să muncească fără preget, împreună cu ceilalți salariați pentru a pune la dispoziția populației pîine și alte produse de panificație de o tot mai bună calitate, într-o gamă sporită de sortimente. Au luat apoi cuvîntul tovarășii ing. Ștefan Duță, vicepreședinte al Consiliului popular județean Dolj, ing. Marin Năstasie, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Craiova, Lucian Siam, reprezentant al Comitetului de Stat pentru Administrația și Economia Locală, Păun Segărceanu, membru al biroului Consiliului municipal Craiova al U.G.S.R., care au adresat călduroase felicitări harnicilor panificatori. Competitivitatea, calitatea eiența economică, criterii și efidefinitorii în activitatea de producție Convorbirea noastră cu tov. ing. CORNEL MARINA, director general al Combinatului industriei alimentare Dolj In preocupările complexe pentru diversificarea și creșterea calitativă a producției de bunuri alimentare, colectivele din unitățile de producție ale Combinatului industrial alimentare Dolj au încheiat cel de-al patrulea an al cincinalului cu realizări însemnate în ceea ce privește îmbunătățirea calității și sporirea eficienței economice în direcționarea unor activități noi pentru anul 1970 și sarcinile viitorului plan cincinal Aceste preocupări complexe și sarcinile de viitor au constituit obiectul convorbirii noastre cu tov. CORNEL MAJINA, director general al Combinatului industriei alimentare Dolj. — Desigur că activitatea din 1969 a pus în fața consiliului de administrație probleme vaste ale organizării și funcționării combinatului, ale asigurării unor criterii care angajează răspunderi noi. In ce se materializează preocupările și măsurile inițiate ? — Activitatea din anul 1969 a demonstrat, intr-un fel, patentele capacitive ale muncitorilor și cadrelor tehnico-inginerești din unitățile de industrie alimentară aparținînd Combinatului de profil din Dolj. Descoperirea unor resurse legate de folosirea mai bună a capacităților de producție, organizarea științifică a producției și a muncii ne-au prilejuit un bilanț valoros în sensul că sarcinile de plan au fost depășite cu 0,3 la sută la valoarea producției globale, 2,2 la sută la producția marfă, cu un spor la producția marfă de peste 36 milioane lei. Aceasta ne a permis să recuperăm pierderile din primele nouă luni ale anului trecut, pierderi care reprezentau, la valoarea producției globale, circa 17.350.000 lei. In perioada analizată am obținut suplimentar 6230 tone făină, 170 tone biscuiți, 44 tone paste făinoase, 163 tone zahăr, 1961 tone ulei, peste 300 tone brînzeturi etc. Totuși, aceste rezultate, la obținerea cărora au adus o contribuție importantă colectivele de muncă din fabricile morărit, paste făinoase și biscuiți, zahăr și ulei, vinuri și băuturi alcoolice, nu se situează la nivelul posibilităților. Din lipsa unor materii prime agricole și a faptului că nu s-au respectat contractele încheiate pentru carne, lapte de vacă și s-au produs întîrzieri la Fabrica de conserve și legume din Calafat, sporurile de producție preconizate de noi nu s-au putut realiza. In ciuda multor neajunsuri, problemele legate de creșterea eficienței economice au fost rezolvate cu multă competență și bilanțul definit recent evidențiază o diminuare a cheltuielilor la prețul de cost, al întregii promoții marfă, cu suma de 5 928 000 lei și un beneficiu suplimentar de circa 13 390 000 lei. La aceasta se adaugă și faptul că în anul trecut, în activitatea noastră s-au aplicat 21 de studii privind organizarea pe baze superioare a producției și a mumii, studii cu o eficiență economică totală de peste 2 milioane lei. In virtutea rezultatelor bune, un ansamblu, a experienței acumulate, ce preconizați pentru viitor, date fiind sarcinile revenite în 1970 ? — Planul de stat revenit colectivelor de muncă din Combinatul industriei alimentare Dolj în acest ultim an al cincinalului marchează o creștere, la valoarea producției globale cât și a producției marfă, cu 6 la sută față de realizările anului 1969. Această creștere este determinată și de faptul că vor intra în funcțiune noi capacități de producție la Fabrica de Ing. GHEORGHE ELOREA (Continuare în pag. a IlI-a) In serele din Ișalnița se controlează stadiul de vegetație a culturilor Foto : ȘTEF AN IONESC (J Ui. Segarcea producție globală de 18 705 000 lei și să înscrie, totodată, la capitolul beneficii suma de 1 981 000 lei, cu peste 1 100 000 lei mai mult decât cele planificate. Pentru fiecare 1 000 lei producție globală, mecanizatorii de la I.M.A. Segarcea au înregistrat cheltuieli cu 46 lei mai puțin decât cele planificate. Cu sprijinul mecanizatorilor, cooperativele agricole deservite au obținut producții sporite la culturile de porumb, floareasoarelui, sfeclă de zahăr și plante furajere. La C.A.P. din Valea Stanciului, Horezu Poenari, Bîrza, Drănic, Padea, Grecești și Gîngiova, de pildă, s-au înregistrat în medie cite 3 200— 4 200 kg porumb boabe, 1900— 2 200 kg semințe de floareasoarelui și 25 000—36 009 kg rădăcini de sfeclă de zahăr la hectar. Înalta distincție acordată mecanizatorilor de la I.M.A. Segarcea constituie un stimulent pentru un plus de efort și energie în activitatea in care s-au angajat de a realiza in acest an o producție globală de 18 500 000 lei și un beneficiu de 950 000 lei, cu cheltuieli pentru fiecare mie de lei producție globală de numai 811 lei. întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Segarcea i s-a decernat diploma de unitate fruntașă pe ramură pentru merite deosebite în realizarea planului de producție pe 1969. Desfășurînd o intensă activitate, cele 13 secții de mecanizare au reușit să realizeze o I 'ij IjlifâU'l • Expoziție de artă fotografică In cadrul manifestărilor organizate in întimpinarea zilei de 9 Mai — Ziua independenței de stat a României, Ziua victoriei asupra fascismului, în sala Casei județene a creației populare a avut loc vernisajul expoziției itinerante de artă fotografică „De strajă patriei“. Cuvintul inaugural a fost rostit de tov. general maior Dumitru Pletos. Expoziția, deschisă in prezența unui numeros public, cuprinde 110 lucrări de artă fotografică inspirate din activitatea militarilor Forțelor Armate ale patriei noastre. Ea rămîne deschisă pină la mijlocul lunii aprilie a.c. • Schimb de experiență pe teme culturale La Casa de cultură a sindicatelor are loc astăzi un schimb de experiență cu tema : „Metode și mijloace ale activității cultural-educative de masă in sprijinul îndeplinirii sarcinilor profesionale și întăririi disciplinei in muncă“. La acest schimb de experiență participă membrii comitetelor sindicatelor din întreprinderile și instituțiile de pe raza municipiului Craiova. Colocviu Constantin Brâncuși Recent, în cadrul Universității populare a municipiului București, cunoscutul critic de artă craiovean V. G. Paleolog a făcut o interesantă expunere despre viața și creația lui Constantin Brâncuși. Expunerea a interesat într-atît publicul auditor, incit, la cererea generală, conducerea universității a reprogramat o manifestare similară. Astfel, astăzi după-amiază, in sala Dalles, V. G. Paleolog și Petru Comarnescu vor susține un viu dialog pe marginea a două lucrări brâncușiene : „Sărutul“ și „Portalul iubirii“. Infringere (alegorică »a Constanța Farul—„U“ Craiova: 4-0 C2-0) Lipsiți de serviciile a trei titulari ai apărării (Niculescu, Mincă și Bîtlan — accidentați) studenții craioveni au intrat pe gazonul stadionului ,,1 Mai“ din Constanța cu un sistem defensiv improvizat. Trecerea lui Ivan pe postul de fundaș central și a lui Neagu ca mijlocaș a dus la ruperea echipei de la mijloc, tocmai acolo pe unde constănțenii au reușit să organizeze acțiunile ofensive. Meciul începe printr-un iureș constănțean, ca, după exact un minut, A. Popescu să-l faulteze pe D. Popescu. Kalló a executat lovitura de la 20 m și Tufan a împins mingea sub bară , 1—0. Farul continuă să atace punînd în derută fragila apărare craioveană. In min. 4, Niță expediază primul șut craiovean la poartă, ca, după două minute, tot el să tragă puternic, dar puțin peste bară. Pentru a face față jocului dezlănțuit al gazdelor, Strîmbeanu se retrage mult în fața fundașilor. Martinovici și Bălan vin și ei spre mijlocul terenului, în față rămînînd doar Gblemenco și Niță. Practicînd neinspirat jocul la ofsaid, echipa craioveană facilitează adversarei sale, în min. 15, posibilitatea de a înscrie un nou gol, prin Sorin Avram. în continuare, studenții reușesc cîteva atacuri la poarta Farului, obținînd două cornere rămase fără rezultat. In min. 20, Oprea este schimbat cu Papuc. Fină la pauză, consemnăm atacuri la ambele porți, perioadă în care Bălan, Niță și Oblemenco reușesc să șuteze, dar Ștefănescu reține, în min. 43, Niță scapă o bună ocazie de a înscrie. La reluare, tot constănțenii au inițiativa, instalîndu-se în careul craiovenilor. In această parte a jocului sînt evidente atît oboseala turneului iranian, cît și o inexplicabilă derută a studenților craioveni. Presingul gazdelor obligă pe craioveni ca în min. 47 să acorde două cornere. La al doilea, balonul e respins în teren de apărătorii craioveni, dar mijlocașul Tănase înscrie cu un șut fulgerător de la 20 de metri și scorul devine 3—0. O revenire de zece minute a oaspeților nu mai poate schimba nimic. In min. 80, Sasu pecetluiește scorul final de 4—0. FARUL : Ștefănescu — Antonescu, Mareș, Koska, Pleșa — Tănase, D. Popescu — Sorin Avram, Sasu, Tufan, Kalló. UNIVERSITATEA : Oprea/4 (Papuc/7) — A. Popescu/5, rană/5, Ivan/7, Velea/5 — Strîmbeanu/8, Neagu/5 — Martinovici/5, Niță/7, Oblemenco/6, Bălan/6. VIRGIL VASILESCU