Inainte, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7824)

1970-04-01 / nr. 7799

In loc de pensulă Explozia culorilor ? însemnări din originala expoziție a artiștilor plastici — elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu“. Ne tragem din meșteri zu­gravi, iconari și dulgheri, ce-au concurat cerul prin Voroneț și-au umplut pămîntul cu co­loane infinite. Dar ce-am văzut la „ăi mici“ de la colegiul „Bălcescu“ mi-a încîntat inima. Afară, la poartă, cunoscutul a­­vertisment : „tinere talente“ ! Afiș de dăscălie ! Pricepem... înăuntru — explozie de culori, tinerețe ce irumpe, disponibili­tatea celui mai curat dintre curate suflete : copilul ! Pe un panou, înăuntru, iarăși : „»*­­poziție de, mă rog, ceracolor, colaj (se putea ?), acuarelă, decupaje, a­ claselor I—VIII și fotografii artistice (?)... Pe coa­sele de desen, în schimb , „Moartea frunzei“ e dramati­zată cromatic, în tonuri gra­ve, de toamnă bacoviană , ori „Zboară zvon de primă­vară“ (Barbu Mihai, a Vl-a), în feerice culori și puncte­­ albastre, verzi, roșii, ce pot fi și mere culese cu și fără sca­ră ! „Sfarmă lună“ — „Sfarmă piatră“ a lui Delcea Eugen tot dintr-a Vl-a C, care mai are și năstrușnica inspirație de a-și intitula opera : „In­tr-un magazin“, (Selenar, se înțelege !). „Zbirul“ lui A­­nușca Dan, confrate cu pri­mul, ne duce rec­amente la portarul — cerber, ce nu te lasă s-o zbughești, ca glon­țul, în recreație ! Ori „Pes­carii temerari“, adevărați „supehi de mare“, ai lui Rauru Ștefan dintr-a V-a. Să încheiem cu „Portretul fără nas“ al lui Liviu Gheor­­ghe și „Cotineață cu televi­zor“ al lui Dumitru Mișu (ambii dintr-a V-a). Să încheiem ? Practic, a­­cest univers primar al lumii copilăriei, e neîncheiat. Cine­va le-a dat temă : desenați abacul ! Dumnezeule, ce-a ieșit : flori, gîngănii, totuși, din fiecare bilă ! Uimire și contrapunct ! Ciudat ! De la m­asele VII— VIII în sus, prospețimea ce­dează amănuntului ; încep să-i imite pe „ăi­man“, cum au văzut la profesori, la frați, părinți, artiști în viață ! Aici e lupta dascălului , ni­mic ce-i de prisos, înapoi la ochii sufletului ! Izvoarele artei aici rezidă, în „vopsitul“ cu sufletul ; minerala cromatică e pretext, după cum subtext sunt pen­tru noi — adulții — aceste uriașe decuvertări a unei lumi ce veșnic o uităm — a copilă­riei ! PETRE JUCU Dirijorul francez James Mo­reau și violonista Silvia Mar­­covici, protagoniști ai ultimului concert simfonic al filarmo­nicii craiovene, văzuți de cari­caturistul nostru Gara Tapazi­­an. Dacă ar fi trăit astăzi, Elena Farago, care ocupă un loc a­­parte printre scriitorii olteni, ar fi avut 92 de ani. Moldo­veancă de origină, peregrinînd pe mai multe meleaguri ale țării, Elena Farago se statorni­cește și scrie cea mai mare parte a operei sale, pentru a nu spune aproape întreaga ei operă poetică, în Craiova, unde, începînd cu anul 1906, se stabilește și trăiește pînă la sfîrșitul vieții sale, în anul 1954. „Viață de roman, subiect de dramă“, așa spunea Cara­­giale despre poetă. Intr-adevăr, născută la 19 martie 1878, la Bîrlad, Elena Farago cunoaște încă de la vîrsta de 11 ani suferința. Or­fană, ea nu poate urma decit două clase gimnaziale, după care începe calvarul vieții. Rind pe rînd, servind în alte case, viitoarea poetă are ferici­rea să cunoască pe Caragiale, Vlahuță, Gh. Păun și alți scrii­tori ai vremii, să întilnească în cercurile pe care le frecven­ta militanți ai mișcării munci­torești și, înregimentindu-se în rîndurile lor, să-și înceapă activitatea literară la „România muncitoare“, alături de I. C. Frimu, Ștefan Gheorghiu ș.a. Desfășurînd o bogată activi­tate scriitoricească la „Zefle­meaua“, sub pseudonimul Ilea­na, în vreme ce se afla Constanța, Elena Farago publi­ca că în același timp în revistele „Semănătorul“ și „Luceafă­rul“ poezii care atrag atenția cititorilor și criticilor vremii. Primul ei volum de versuri apare în 1906, la Budapesta, în editura „Luceafărul“. Este a­­nul în care poeta, după pere­grinări și suferințe, se căsă­torește și se stabilește la Cra­iova unde, de la început intră în grupul revistei „Ramuri“, participă la răscoalele din 1907, fiind chiar arestată de autori­tăți la Gvardinița și eliberată decit datorită intervenției lui N. Iorga care, într-una din scrisorile sale adresate poetei, ii mărturisește : „N-am cu­vinte să vă mulțumesc pentru ce ați făcut. Sînteți din acei puțini scriitori care au sufletul talentului lor". începînd din 1906, Elena Fa­rago publică rînd pe rînd vo­lumele de poezii : Versuri, Din taina vechilor răspîntii, Nu mi-am plecat genunchii, tra­duce din marii poeți universali (Villon, Regnier, Varhaeren, K­ateslercJr­. ș.a.), scrie mai multe cărți pentru copii, îm­bogățind literatura română cu opere care, la timpul lor, erau citite și învățate pe de rost de toți copiii. Rînd pe rînd militantă a cercurilor muncitorești, cola­boratoare la ziarele și revis­tele de prestigiu ale vremii, directoare de instituții de cul­tură, conducătoare de revistă literară și membră în comite­tul revistei „Ramuri“ și al Tea­trului Național din Craiova, laureată a Academiei Române, a Premiului „Femina“ de la Paris și a Premiului Național de poezie în 1937, Elena Farago obține, în anul 1947, titlul de cetățeană de onoare a orașului Craiova. Din aspra experiență a exis­tenței sale, Elena Farago a în­țeles și mai adine suferințele altora, s-a apropiat de ele și s-a străduit să le ușureze. Cu­­vîntu­ i blind și tărăgănat, mlă­dierea glasului stins și catife­lat dădeau Elenei Farago im­presia unei bunici, revărsînd prisosul ei de bunătate asupra ființelor iubite, îmi stăruie încă în minte și acum seara cînd am văzut-o pentru >Îmîia oara- Era acum 40 delani. Su8t «spada bogată a ierb­ii, locuința poetei părea o castă din basme, punctînd în­tunericul cu ochiuri de lu­mină. în văzduh­ se cerneau li­niștit fulgi peste orașul de provincie. Era un tablou feeric de basm, o lume de vis. Am intrat cu emoție în casa poetei. Aveam să cunosc pe fugar. Am vorbit îndelung. Am rămas prieteni. Până cînd, tot într-o noapte de iarnă, în pra­gul celui de al 76-lea an vieții sale, s-a desprins din­as­tre noi discret, așa cum a trăit totdeauna, pornind pe drumul fără întoarcere. Departe de tumultul Capita­lei, Elena Farago a trăit și a scris totuși o operă literară care a consacrat-o. Sinceră și emotivă, poezia Elenei Farago își are rădăcinile adinc înfipte în sufletul sensibil al poetei, constituind o inepuizabilă și variată resursă de emoții cîntec. Intimă și sugestivă, poe­și­­ia ei păstrează feminitatea și gingășia sufletului care a creat-o, nu fără a dezbate uneori gînduri și probleme cu implicații ideologice, contu­­rîndu-se cu tentă socială (Ci­clul 1907: O țărancă tinără își bocește copilul, O țărancă vă­duvă se tînguiește brazdei). Sinceritatea, duioșia și tris­tețea care se simt la fiecare pas în versurile poetei se co­munică într-o formă directă în care totul — emoția, înțelesul adine al unor probleme sociale și ideologice dezbătute — se traduc simplu în aparență, dar pline de tîlcuri grăitoare, liris­mul ei adinc colorîndu-se cu o tentă intelectuală și deseori cu o notă socială. Departe de tot ce poate fi zbucium steril și neprietenesc al omului, Elena Farago și-a petrecut zilele în Craiova, re­trasă, neîncetînd însă o singură Clipă să profeseze adevărata arta. Prof. dr. doc. C. D. PAPASTATE aceea care prin versul ei îmi Incintase copi­lăria și îmi le­gănase visuri­le adolescenței. Scrisul ei prie­tenesc m-a cu­cerit, glasul ei blind și tărăgă­nat ca o melo­­pee un­a sub­ V.WJV/AVW.V.'.V.V.’.Y.W.'.W^JVVA'.'/.W.V.VW.WAV.W.V.VWW WWWW.W ELENA FARAGÓ V.'.V.'.W.Y.'.. .V/AV^V.V.V^V.W.V.V.V.V.Y.V.V.V, * CARNET * »otografKS Primul salon interjudețean In holul Universității craiovene a fost deschis, de curînd, primul salon interjudețean de artă foto­grafică sub egida Consiliului ju­dețean al U.G.S.R. și Filialei Craiova a Asociației artiștilor fo­tografi din R.S.R. Salonul reu­nește 300 de fotografii, reprezen­­tând 160 de expozanți din diverse județe ale țării, însăși formula­rea — artă fotografică — aver­tizează vizitatorul asupra calității deosebite a exponatelor pentru că, fotografiile expuse aici nu mai sunt simple copii sau de­cupaje dintr-o realitate mai mult sau mai puțin estetică, ci puncte de vedere exprimate prin diverse modalități, mergind pină la stu­diul de mare rafinament. Vizi­­tînd salonul încercă un sentiment șocant : fiecare fotografie vrea să spună ceva ; autorii propun o realitate inedită, și totuși o realitate pe lingă care trecem, in mod curent, dar ii ignorăm virtuți nebânuite. Fotografiile exprimă o atitudine, și chiar dacă nu definitorie In toate cazurile, oricum pretabilă interpretărilor din multiple unghiuri de vedere. Și cînd spunem aceasta ne refe­rim atît la „Pîinea cea de toate zilele“ (Helmut Schneder — Ti­mișoara), deținătoarea premiului I, cit și la „Indiscretul“ (G. Șer­­ban — București), lucrare ne­premiată, dar interesantă ca tema­tică și studiu. Câteva cuvinte despre premiul I , mulți ar fi tentați să spună că valoarea fo­tografiei este discutabilă, lipsită de veleitățile unui prim joc intr-o erarhie de anvergură. Dar „Pi­­­nea cea de toate zilele“ este, in primul rînd, un imn de un profund umanism închinat muncii, travaliului diurn. Detaliile, sur­prinse cu mare acuratețe, sînt aduse in prim plan și supuse observației , deși nu frumoase, in sensul clasic al cuvintului, ele plac, pentru că atitudinea inclusă fotografiei exprimă însăși condi­ția ființei noastre intr-un anume stadiu evolutiv. Apropo de fru­musețe , fotografia „In munții Apuseni“ (Const. Mihăiescu — București) are virtuțile unui ta­blou lucrat în „dulcele stil cla­sic“. Totul este ireproșabil : e­­fectele multiple ale unei difuzii vagi de lumină, perspectiva stu­diată în cele mai mici amănun­te, sugestia culorii etc. „Nud II“ (Marx Iosif—Tg. Mureș) care a obținut premiul II se distinge prin perfecțiunea formelor, iar „Pescărușul“ (premiul 111, Iuliu Albin—Cluj) prin atmosfera încăr­cată de sensuri grave. Există o serie de fotografii care de­monstrează convingător cum poate fi umanizată natura cu a­­jutorul aparatului fotografic, dacă cel care-l mînuiește nu este doar un pasionat diletant sau un sim­plu profesionist, ci un artist structural. Un exemplu excelent ne oferă Anghel Peni­ (Ploiești) cu fotografia „Răpus“ ( copacul) frint pe jumătate, lasă impresia unei suferințe omenești, unei dureri sfîșietoare pentru că au­torul a surprins, cu un deosebit simț al observației, toate deta­liile capabile să sugestioneze. Am reținut de asemenea — „Din jurna­lul unei dune“ (mențiune, ?>Mircea Bichiceanu—Clu­j), pentru limpe­zimea detaliilor, „Radiografie“ (mențiune, Arpad Bartha — Sft. Gheorghe), compoziție care contu­rează imensitatea spectacolului industrial dominat, totuși, de atot­puternica ființă a omului. Celui care vizitează expoziția ii propu­nem să privească foarte atent și : „Ora de muzică“, „Perspectiva“ (Nicu Dan-Gelep — Craiova), Spre casă“, (ing. Alexandru Stănculescu—Craiova), „Zi căldu­ță“ (Iulius Ștefănescu—Craiova), „Somnul“ (Grigore Uoeusteanu- București) și, bineînțeles, multe altele — pentru că, repetăm, sa­lonul este de un bun nivel artis­tic. ROMULUS DIACONESCU Aspect din expoziție CLASAMENTE SERIA I SERIA A­ II-A 1. An. Goicea 13 9 2 2 43—14 20 2. Autorapid 13 10 0 3 37—11 20 3. Băilești 12 10 0 2 36—11 20 4. Urzicuța 13 7 1­5 25—21 15 5. Metalul 12 5 25 32—22 12 6. Covei 12 5 1 6 24—20 11 7. Armata 12 5 0 7 18—17 10 8. Afumați 13 5 0 8 23—36 10 9. Rast 13 4 1 8 16—48 9 10. Caraula 13 3 1 9 16—44 7 11. Maglavit 12 2 0 10 11—37 4 1. Const. 2. Bîrca 3. Bistreț 4. Dăbuleni 5. Pr. Goicea 6. Automobilul 7. Segarcea 8. Bechet 9. Electrica 10. Podari 11. Medicina 12. Gîngiova 14 11 3 0 34— 4 25 14 9 4 123—10 22 14 7 3 4 32—20 17 14 6 5 3 36—27 17 14 7 2 5 29—12 16 14 6 4 4 19—15 16 14 5 2 7 22—30 12 14 5 2 7 20­ 34 12 14 5 1­8 28—24 11 14 4 2 8 21—32 10 14 2 3 9 15—38 7 14 1­1 12 13—47 3 g› Magazinele cu autoservire re­­­!­prezintă o formă evoluată a comerțului deoarece dau post- a ›‹ bilitate cumpărătorilor să-și a­­›§ leagă personal mărfurile pre­li­ferate. Dovedind cinste și co­n­­rectitudine, majoritatea covîr­­­­șitoare a clientelei plătește gj pînă la centinuă mărfurile a fi luate. Din păcate, mai sînt și la unii „cumpărători“ care... uită­­ să plătească, devenind din a- Hi cfeastă cauză „clienți“ ai min­­ 1 *iei­. Un caz de acest fel s-a pe­­­­trecut, de curînd, în magazi­­­­nul alimentar cu autoservire­a „Jiul“ din Craiova, unde Ro­de doi indivizi turbulenți : Tă­­năsache Ione] și Vie Elisabeta din localitate. După ce au con­sumat băuturi alcoolice, ajun­­gând în stare de ebrietate, ei au început să adreseze cuvinte lipsite de respect personalului unității, precum și celorlalți consumatori care au încercat să-i tempereze. După aceasta, huliganii au trecut la devasta­rea localului, fapt căruia i-a pus capăt doar intervenția organelor de miliție care au sosit la fața locului. Ambii au fost arestați, fiind trimiși in ju­decată pentru infracțiunea de I­ps Dosarul cazului infracțional . ....... ................ ................................ man Pantelie din comuna Du­năreni, profitând de aglome­rație, a furat o sticlă de vin spumos. Incercînd să dispară, el a fost prins în flagrant de­lict de personalul magazinului. Organele de miliție i-au întoc­mit acte de trimitere in ju­decată pentru infracțiunea de furt în dauna avutului obș­tesc. De unde se vede că cei ce se abat de la cinste, scum­­pindu-se cînd e vorba să plă­tească, devin infractori con­damnați de legi și de opinia publică cu toată asprimea. Intr-un local public din Cra­iova — bufetul „Grătar-bar“ — s-a petrecut acum cîteva zile un incident neplăcut, provocat ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, vă­tămarea corporală și degrada­rea avutului obștesc. Cine sînt cei doi Infractori care s-au dedat la o faptă atît de urîtă ? Ancheta a dove­dit că ei sînt din acei oameni care fug de muncă cinstită, trăind din expediente. La vîrsta de 28 de ani, Tănăsache Ionel nu are nici o ocupație, având în schimb antecedente penale, iar Ilie Elisabeta, în virstă de 23 de ani, nu este încadrată In cîmpul muncii, petrecîndu-și timpul în localuri în compania unor elemente de soțul ei. Iată deci cine tulbură liniștea publică. M INAINTE WWV WWWS^WWVWWWW WWW I .«VrfWifc. O'... «PORT « SPORT « SPORT » SPORT « SPORT Campionatul județean de fotbal In etapa de duminică a cam­pionatului județean de fotbal, ale cărei rezultate le-am anun­țat în ziarul de ieri, s-au dispu­tat, la seniori, numai zece par­tide, deoarece Voința Caraula nu s-a prezentat, la Craiova, pentru partida cu A.S. Am­ara. Surprizele acestei etape s-au produs mai ales în prima se­rie. „Capul de afiș“ pe această temă îl constituie, firește, rezul­tatul de la Goicea, unde lide­rul seriei, Unirea, a fost învins pe teren propriu de către Auto­rapid. Acest neașteptat rezultat a determinat și implicații în clasament, în sensul că Auto­rapid a ajuns la puncte pe Unirea, care se menține, totuși, pe primul loc, grație unui gola­veraj mai bun. în cursa pen­tru primul loc se mai menține și Progresul Băilești, după pă­rerea noastră cu șanse cel pu­țin asemănătoare. Tot în prima serie se remarcă, de la o etapă la alta, ascensiunea echipei cra­­iovene Metalul, care duminică a realizat scorul etapei, înscriind în poarta fotbaliștilor din Rast o duzină de goluri. In legătură cu celelalte par­tide din prima serie, corespon­denții noștri voluntari ne-au transmis următoarele informații: în meciul dintre Recolta Ur­zicuța și Fulgerul Maglavit, vic­toria a revenit urzicenilor cu rezultatul de 1—0, printr-un gol înscris de către Mitu, în min. 39. Au asistat peste 1 500 de spectatori. La juniori : 2—1. Jocul de la Băilești dintre e­­chipa locală Progresul și Recol­ta Afumați, încheiat și el tot la limită (2—1) nu a plăcut ce­lor aproximativ 500 de specta­tori, fiind o partidă anostă, dezlînată. Pentru localnici au înscris cei doi Firțulescu, fie­care cîte un gol­­ pentru oas­peți, unicul gol a fost marcat de către Dan. La juniori : 6—0. In seria a doua reține atenția meciul de la­ Bistreț, dintre Avîntul și Constructorul Cra­­­iova, încheiat nedecis : 1—1. Corespondentul nostru voluntar Grigore Nicușor, ne-a relatat că la această întîlnire, pe care o socotește cea mai reușită din­tre partidele desfășurate în acest campionat la Bistreț, au fost prezenți 2 500 de specta­tori. Localnicii au condus cu 1—0, printr-un gol înscris de Tudor, pînă în min. 82 cînd, la o greșeală a apărării, craiovea­­nul Mirescu a egalat. Și juni­orii au terminat tot la egalitate 3—3. Echipa din Dăbuleni obține puncte în deplasare ca să aibă de unde da acasă. Așa a făcut și duminică, cînd a terminat, la egalitate (3—3), ax Automobilul Craiova. La meci au peste 2 000 de spectatori, asistat La juniori : 4—3. In sfîrșit, Tractorul Bechet a obținut, pe teren propriu, prima victorie din acest retur, învin­­gînd pe Progresul Segarcea prin golul înscris de Ene, la o lo­vitură liberă de la 20 metri. A fost un joc foarte dur, în urma căruia unul dintre jucătorii oaspeți, accidentat, a părăsit terenul. De fapt, segărcenii au fost nevoiți să înlocuiască și portarul care a fost făcut... K.O. printr-un șut-bombă. La juniori : 2—1. Despre meciul dintre Progre­sul Goicea și Medicina Cra­iova, profesorul L. Antoniaié ne-a transmis că a fost un joc deosebit de spectaculos, desfă­șurat în limitele unei perfecte sportivități. Au înscris : Alexan­­drescu (de 3 ori) și Rusu. Semnalăm faptul că în a­­ceastă etapă, de peste tot ni s-a comunicat că arbitrajele au fost la înălțime. C. POIANA Etapă de fotbal ratată Pe terenul Armata trebuiau să se desfășoare întîlnirile din ca­drul etapei a treia a campiona­tului școlar de fotbal, între echi­pele Grupului școlar construcții și Grupul școlar M.I.A. și intre Grupul școlar comercial — Gru­pul școlar chimic. Dînd dovadă de nesocotire a unui angajament, echipele Grupului școlar comer­cial, Grupului școlar construcții și Grupului școlii chimie nu s-au prezentat la această între­cere. S-a prezentat doar profe­sorul Ionescu Doru, de la Grupul școlar M.I.A., cu fotbaliștii săi. Competiția e organizată cu sco­pul de a depista cele mai talen­tate elemente, de care fotbalul nostru are atâta nevoie, și para­doxal, tocmai acești oameni, care au menirea să contribuie la dez­voltarea sportului, ii ignorează. Așteptăm ca organele de sport locale să-și impună punctul de vedere căci, altfel, această com­petiție nu-și va putea realiza scopul. GH. DRAGHICI, coresp. Teatrul Național, orele 19,30 MANDRAGOLA. „Patria“ (telefon 13350), filmul: ADIO TEXAS, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Central" (telefon 14029), fil­mul : VIA MALA, orele : 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : TAINA LEULUI, orele : 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14443), fil­mul : ADIO GRINGO, orele : 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20.30. „Tineretului“, (telefon 12223), filmul : INIMA DE MAMA, orele: 10 , 16—20 in continuare. „8 Mai" (telefon 14235), filmul: TIGRUL, or­ele : 10, 16—20 in con­tinuare. ■ir „Arta“ — Calafat : filmul : OMUL CU ORDIN DE REPAR­TIȚIE „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : VADUL IADULUI „8 Mai“ — Filiași, filmul : MARIANNA, AGENTUL 1,555 „Victoria“ — Segarcea, filmul: SINGURĂTATEA IN DOI. m.3.&ZITI­ Expoziția „CENTENARUL LUI V. I. LENIN“ — deschisă in sala Casei d­e cultură a studenților. Salonul interjudețean de artă fotografică — deschis in holul Universității. III? RC TRI 1 AI 1­I SE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra ’70. 18.25 Actualitatea muzicală.­­SB Opinii. ISS Cronica muzicală. 18.50 Desene animate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Acțiunea „L“ — Legumicultura. 19.30 Reportaj-anchetă. Orașul nu­­ doarme niciodată. 20.00 Șarje de aprilie. 20.15 Tele­cinemateca. Vin ploile. 21.50 Anunțuri — pu­blicitate. 21.55 Un zîmbet de fe­tiță. 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.20 Salonul literar al Televiziu­nii. 23.00 Închiderea emisiunii. MICA PUBLICITATE SCHIMB DE LOCUINȚA ofer două camere, hol, bucă­tărie, bloc „Casa Albă“ contra apartament 3 camere bloo. Tele­fon 13844, orele 17—20, loco. (192) CECEZ BRAȘOV, apartament 2 camere, dependințe bloc, pen­tru similar CRAIOVA. Infor­mații telefon 74203, loco. (217) VINZARI—CUMPĂRĂRI Vind pianină franceză, placă bronz. Str. 13 septembrie 14, loco. (198) Vînd turism I.M.S., perfectă stare. Adresați telefon 11994, loco. (200) Vînd I.M.S. în stare de func­ționare. Str. Craioviței nr. 3, loco. (201) V­­ Vînd casă trei camere, curte spațioasă. Adresați str. Timiș 4, loco. (202) LECTH-MEDITATH fciner studii străinătate, cu­­limbile franceză, ger­mană, engleză, rusă, predă lecții, face traduceri și retrover­siuni­. Str. Timiș 4, loco. (­215) Profesoară, meditez matemati­ca, admitere liceu. Adresați te­lefon 31164, loco. (216) PIERDERI Pierdut parafa medie la data de 28 martie 1970 pe numele COTULBEA GABRIEL. Se de­clară nulă. (218) • 1 — TV — 1970 Cetățenii sesizează în luna august 1969, Între­prinderea montaj București m-a detașat cu întreaga echipă, la Combinatul chimic Craiova pen­tru efectuarea unor lucrări. La detașare, nu s-a specificat pen­tru cât timp vom lucra la com­binat. In acest sens nu avem nimic de obiectat. Ne încadrăm în programul de muncă și e­­xecutăm repartizate, lucrările ce ne sunt Necazul este însă altul. Dorind să-mi cumpăr ci­teva lucruri cu plata în rate, m-am prezentat la I.M.B. jten­ ■­tru a-mi semna contractul. De aici mi s-a spus să­ mă adre­sez Combinatului­­ chimic, deoa­rece acolo sucr­ez. Cei de la combinat au replicat că nu pot să-mi semneze contractul, deoa­rece sunt salariat permanent al I.M.B. Timp de o lună de zile am fost pus pe drumuri fără să­­ rezolv ceva. Sunt în situația de a nu ști care din cele două în­treprinderi este obligată să-mi rezolve această problemă. Și atunci cum rămîne? C­­RADOI Brazda lui Novac, bloc D 18 Craiova La o distanță de cinci kilo­metri de satul Livezi, co­muna Podari, se află satul Jiu],­­ care aparține de­ comuna Țu­­glui. Intre aceste două sate e­­­xista un singur drum de comu­nicație. O dată cu aratul pă­șunilor și formarea canalelor de aducțiune a apei, drumul a dis­părut. Din această cauză, satul este lipsit de asistență medi­cală, cadrele didactice se schim­­bă foarte des, fără să mai vor­bim de problemele de aprovi­zionare sau transport dara de­seori rămîn nerezolvata Lu­crurile pot fi schimbate dacă ar exista interes din partea organelor locale din comuna Țuglui. De semnalat este fap­tul că balastul pentru amena­jarea acestui drum se găsește pe malul Jiului, la o distanță de un kilometru de sat. Ing. PITIȘ BANCA comuna Țuglui Cei vizați răspund Sesizarea adresată redacției în prima jumătate a lunii fe­bruarie de Nicolae Cinculete din comuna Seaca de Pădure cu privire la unele nereguli ce au persistat la bateria de ca­zane din localitatea respectivă, s-a soldat cu măsuri eficiente. Astfel, conducerea fabricii ,,Vinalcool“, Craiova ne infor­mează că vasul de 500 litri, lă­sat in părăsire și supus­­ degr­a­­dării, a fost curățit și adăpos­tit în dependința cazaniei. De asemenea, bascula de două tone a fost transportată la centrul de colectare Craiova pentru veri­ficare și întreținere. Cei doi salariați — Ion Bușe și Marin Tănăsoiu — de la bateria de ca­zane au fost sancționați disci­plinar pentru neglijență in muncă. ★ Intr-o scrisoare trimisă re­dacției cu cîtva timp în urmă, mai mulți cetățeni de pe stră­zile Mesteacănul, I.C. Frimu, Unirii din Craiova propuneau reînființarea circumscripției sa­nitare a X-a în incinta Casei copilului. Direcția sanitară, in răspun­sul adresat redacției, face ur­mătoarea mențiune : o dată cu a înființarea, la 1 noiembrie 1969, dispensarelor de pediatrie școlare — unități care asigură asistența medicală a copiilor din această zonă — s-a hotărît ca în locul circumscripției sa­nitare a X-a să fie amplasate aceste dispensare. Circumscrip­ția sanitară din incinta Casei copilului a fost amplasată în­ spațiul circumscripției sanitare a IX-a din strada România­ Muncitoare. Această su­ristție­ este, totuși, satisfăcătoare.­­ recția sanitară are in obiectivi găsirea unui local care să cu­­­prindă două-trei circumscripții sanitare de adulți și care să de­servească populația din această rubrică redactată de C. DAVID CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 223 metri MIERCURI 1 APRILIE 17,00 Radiojurnal, buletin me­­teo-rutier. 17,10 Muzică populară din Oltenia. 17,30 Preocupări co­tidiene. 17,40 Arii și duete din o­­perete. 18,00 Tezaur. 18,10 Mo­ment muzical. 18,20 Familie, e­­ducație, răspundere. In familia casei de copii. 18,30—19,00 Pen­tru fiecare melodia preferată. JOI 2 APRILIE 6.00 Buletin de știri. Muzică populară. 6,20 Cronică industria­lă. File din întrecere. 6,30—7,00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI MIERCURI 1 APRILIE DIN PROGRAMUL I 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri feciorești. 15.00 Radio școala. 15.30 Compozitorul săptă­­mînii — Edvard Grieg. 16.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. minute in compania violonistului Victor Predescu. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Pagini alese din operete. 17.05 Antena tineretului — Gaudeamus (emisiune pentru studenți). 17.30 Concert de muzică populară. 18.03 știință, tehnică. Fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Ga­zeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară, de Ion Dodu Bălan. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Giuvaere. Recită Dumitru Fur­­dui. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.00 Lectură dramatizată din, nuvela : Fata cu hulubii de Jaroslaw Iwaskiewicz. Dramati­zare de E. Constantinescu. 21.20 Orchestra de muzică ușoară a Casei de discuri „Electrecord“. 21.30 Moment poetic. Pasteluri de primăvară. 21.35 Solistul serii — Udo Jürgens. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dum­neavoastră. Fragmente din opera „Cavaleria rusticana“ ele Mascagni cu Elena Suliotis și Franco Co­relli. 23.00 Concert de muzică u­­șoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. VREMEA Centrul meteorologic Craiova transmite timpul probabil pentru următoarele 24 de ore , vreme în curs de încălzire. Cerul va fi variabil. Vânt moderat din sectorul vestic. Temperatura maximă va oscila intre 14 și 17 grade, iar mi­nima între 4 și 7 grade.

Next