Inainte, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7824)
1970-04-01 / nr. 7799
In loc de pensulă Explozia culorilor ? însemnări din originala expoziție a artiștilor plastici — elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu“. Ne tragem din meșteri zugravi, iconari și dulgheri, ce-au concurat cerul prin Voroneț și-au umplut pămîntul cu coloane infinite. Dar ce-am văzut la „ăi mici“ de la colegiul „Bălcescu“ mi-a încîntat inima. Afară, la poartă, cunoscutul avertisment : „tinere talente“ ! Afiș de dăscălie ! Pricepem... înăuntru — explozie de culori, tinerețe ce irumpe, disponibilitatea celui mai curat dintre curate suflete : copilul ! Pe un panou, înăuntru, iarăși : „»*poziție de, mă rog, ceracolor, colaj (se putea ?), acuarelă, decupaje, a claselor I—VIII și fotografii artistice (?)... Pe coasele de desen, în schimb , „Moartea frunzei“ e dramatizată cromatic, în tonuri grave, de toamnă bacoviană , ori „Zboară zvon de primăvară“ (Barbu Mihai, a Vl-a), în feerice culori și puncte albastre, verzi, roșii, ce pot fi și mere culese cu și fără scară ! „Sfarmă lună“ — „Sfarmă piatră“ a lui Delcea Eugen tot dintr-a Vl-a C, care mai are și năstrușnica inspirație de a-și intitula opera : „Intr-un magazin“, (Selenar, se înțelege !). „Zbirul“ lui Anușca Dan, confrate cu primul, ne duce recamente la portarul — cerber, ce nu te lasă s-o zbughești, ca glonțul, în recreație ! Ori „Pescarii temerari“, adevărați „supehi de mare“, ai lui Rauru Ștefan dintr-a V-a. Să încheiem cu „Portretul fără nas“ al lui Liviu Gheorghe și „Cotineață cu televizor“ al lui Dumitru Mișu (ambii dintr-a V-a). Să încheiem ? Practic, acest univers primar al lumii copilăriei, e neîncheiat. Cineva le-a dat temă : desenați abacul ! Dumnezeule, ce-a ieșit : flori, gîngănii, totuși, din fiecare bilă ! Uimire și contrapunct ! Ciudat ! De la masele VII— VIII în sus, prospețimea cedează amănuntului ; încep să-i imite pe „ăiman“, cum au văzut la profesori, la frați, părinți, artiști în viață ! Aici e lupta dascălului , nimic ce-i de prisos, înapoi la ochii sufletului ! Izvoarele artei aici rezidă, în „vopsitul“ cu sufletul ; minerala cromatică e pretext, după cum subtext sunt pentru noi — adulții — aceste uriașe decuvertări a unei lumi ce veșnic o uităm — a copilăriei ! PETRE JUCU Dirijorul francez James Moreau și violonista Silvia Marcovici, protagoniști ai ultimului concert simfonic al filarmonicii craiovene, văzuți de caricaturistul nostru Gara Tapazian. Dacă ar fi trăit astăzi, Elena Farago, care ocupă un loc aparte printre scriitorii olteni, ar fi avut 92 de ani. Moldoveancă de origină, peregrinînd pe mai multe meleaguri ale țării, Elena Farago se statornicește și scrie cea mai mare parte a operei sale, pentru a nu spune aproape întreaga ei operă poetică, în Craiova, unde, începînd cu anul 1906, se stabilește și trăiește pînă la sfîrșitul vieții sale, în anul 1954. „Viață de roman, subiect de dramă“, așa spunea Caragiale despre poetă. Intr-adevăr, născută la 19 martie 1878, la Bîrlad, Elena Farago cunoaște încă de la vîrsta de 11 ani suferința. Orfană, ea nu poate urma decit două clase gimnaziale, după care începe calvarul vieții. Rind pe rînd, servind în alte case, viitoarea poetă are fericirea să cunoască pe Caragiale, Vlahuță, Gh. Păun și alți scriitori ai vremii, să întilnească în cercurile pe care le frecventa militanți ai mișcării muncitorești și, înregimentindu-se în rîndurile lor, să-și înceapă activitatea literară la „România muncitoare“, alături de I. C. Frimu, Ștefan Gheorghiu ș.a. Desfășurînd o bogată activitate scriitoricească la „Zeflemeaua“, sub pseudonimul Ileana, în vreme ce se afla Constanța, Elena Farago publica că în același timp în revistele „Semănătorul“ și „Luceafărul“ poezii care atrag atenția cititorilor și criticilor vremii. Primul ei volum de versuri apare în 1906, la Budapesta, în editura „Luceafărul“. Este anul în care poeta, după peregrinări și suferințe, se căsătorește și se stabilește la Craiova unde, de la început intră în grupul revistei „Ramuri“, participă la răscoalele din 1907, fiind chiar arestată de autorități la Gvardinița și eliberată decit datorită intervenției lui N. Iorga care, într-una din scrisorile sale adresate poetei, ii mărturisește : „N-am cuvinte să vă mulțumesc pentru ce ați făcut. Sînteți din acei puțini scriitori care au sufletul talentului lor". începînd din 1906, Elena Farago publică rînd pe rînd volumele de poezii : Versuri, Din taina vechilor răspîntii, Nu mi-am plecat genunchii, traduce din marii poeți universali (Villon, Regnier, Varhaeren, KateslercJr. ș.a.), scrie mai multe cărți pentru copii, îmbogățind literatura română cu opere care, la timpul lor, erau citite și învățate pe de rost de toți copiii. Rînd pe rînd militantă a cercurilor muncitorești, colaboratoare la ziarele și revistele de prestigiu ale vremii, directoare de instituții de cultură, conducătoare de revistă literară și membră în comitetul revistei „Ramuri“ și al Teatrului Național din Craiova, laureată a Academiei Române, a Premiului „Femina“ de la Paris și a Premiului Național de poezie în 1937, Elena Farago obține, în anul 1947, titlul de cetățeană de onoare a orașului Craiova. Din aspra experiență a existenței sale, Elena Farago a înțeles și mai adine suferințele altora, s-a apropiat de ele și s-a străduit să le ușureze. Cuvîntu i blind și tărăgănat, mlădierea glasului stins și catifelat dădeau Elenei Farago impresia unei bunici, revărsînd prisosul ei de bunătate asupra ființelor iubite, îmi stăruie încă în minte și acum seara cînd am văzut-o pentru >Îmîia oara- Era acum 40 delani. Su8t «spada bogată a ierbii, locuința poetei părea o castă din basme, punctînd întunericul cu ochiuri de lumină. în văzduh se cerneau liniștit fulgi peste orașul de provincie. Era un tablou feeric de basm, o lume de vis. Am intrat cu emoție în casa poetei. Aveam să cunosc pe fugar. Am vorbit îndelung. Am rămas prieteni. Până cînd, tot într-o noapte de iarnă, în pragul celui de al 76-lea an vieții sale, s-a desprins dinastre noi discret, așa cum a trăit totdeauna, pornind pe drumul fără întoarcere. Departe de tumultul Capitalei, Elena Farago a trăit și a scris totuși o operă literară care a consacrat-o. Sinceră și emotivă, poezia Elenei Farago își are rădăcinile adinc înfipte în sufletul sensibil al poetei, constituind o inepuizabilă și variată resursă de emoții cîntec. Intimă și sugestivă, poeșiia ei păstrează feminitatea și gingășia sufletului care a creat-o, nu fără a dezbate uneori gînduri și probleme cu implicații ideologice, conturîndu-se cu tentă socială (Ciclul 1907: O țărancă tinără își bocește copilul, O țărancă văduvă se tînguiește brazdei). Sinceritatea, duioșia și tristețea care se simt la fiecare pas în versurile poetei se comunică într-o formă directă în care totul — emoția, înțelesul adine al unor probleme sociale și ideologice dezbătute — se traduc simplu în aparență, dar pline de tîlcuri grăitoare, lirismul ei adinc colorîndu-se cu o tentă intelectuală și deseori cu o notă socială. Departe de tot ce poate fi zbucium steril și neprietenesc al omului, Elena Farago și-a petrecut zilele în Craiova, retrasă, neîncetînd însă o singură Clipă să profeseze adevărata arta. Prof. dr. doc. C. D. PAPASTATE aceea care prin versul ei îmi Incintase copilăria și îmi legănase visurile adolescenței. Scrisul ei prietenesc m-a cucerit, glasul ei blind și tărăgănat ca o melopee una sub V.WJV/AVW.V.'.V.V.’.Y.W.'.W^JVVA'.'/.W.V.VW.WAV.W.V.VWW WWWW.W ELENA FARAGÓ V.'.V.'.W.Y.'.. .V/AV^V.V.V^V.W.V.V.V.V.Y.V.V.V, * CARNET * »otografKS Primul salon interjudețean In holul Universității craiovene a fost deschis, de curînd, primul salon interjudețean de artă fotografică sub egida Consiliului județean al U.G.S.R. și Filialei Craiova a Asociației artiștilor fotografi din R.S.R. Salonul reunește 300 de fotografii, reprezentând 160 de expozanți din diverse județe ale țării, însăși formularea — artă fotografică — avertizează vizitatorul asupra calității deosebite a exponatelor pentru că, fotografiile expuse aici nu mai sunt simple copii sau decupaje dintr-o realitate mai mult sau mai puțin estetică, ci puncte de vedere exprimate prin diverse modalități, mergind pină la studiul de mare rafinament. Vizitînd salonul încercă un sentiment șocant : fiecare fotografie vrea să spună ceva ; autorii propun o realitate inedită, și totuși o realitate pe lingă care trecem, in mod curent, dar ii ignorăm virtuți nebânuite. Fotografiile exprimă o atitudine, și chiar dacă nu definitorie In toate cazurile, oricum pretabilă interpretărilor din multiple unghiuri de vedere. Și cînd spunem aceasta ne referim atît la „Pîinea cea de toate zilele“ (Helmut Schneder — Timișoara), deținătoarea premiului I, cit și la „Indiscretul“ (G. Șerban — București), lucrare nepremiată, dar interesantă ca tematică și studiu. Câteva cuvinte despre premiul I , mulți ar fi tentați să spună că valoarea fotografiei este discutabilă, lipsită de veleitățile unui prim joc intr-o erarhie de anvergură. Dar „Pinea cea de toate zilele“ este, in primul rînd, un imn de un profund umanism închinat muncii, travaliului diurn. Detaliile, surprinse cu mare acuratețe, sînt aduse in prim plan și supuse observației , deși nu frumoase, in sensul clasic al cuvintului, ele plac, pentru că atitudinea inclusă fotografiei exprimă însăși condiția ființei noastre intr-un anume stadiu evolutiv. Apropo de frumusețe , fotografia „In munții Apuseni“ (Const. Mihăiescu — București) are virtuțile unui tablou lucrat în „dulcele stil clasic“. Totul este ireproșabil : efectele multiple ale unei difuzii vagi de lumină, perspectiva studiată în cele mai mici amănunte, sugestia culorii etc. „Nud II“ (Marx Iosif—Tg. Mureș) care a obținut premiul II se distinge prin perfecțiunea formelor, iar „Pescărușul“ (premiul 111, Iuliu Albin—Cluj) prin atmosfera încărcată de sensuri grave. Există o serie de fotografii care demonstrează convingător cum poate fi umanizată natura cu ajutorul aparatului fotografic, dacă cel care-l mînuiește nu este doar un pasionat diletant sau un simplu profesionist, ci un artist structural. Un exemplu excelent ne oferă Anghel Peni (Ploiești) cu fotografia „Răpus“ ( copacul) frint pe jumătate, lasă impresia unei suferințe omenești, unei dureri sfîșietoare pentru că autorul a surprins, cu un deosebit simț al observației, toate detaliile capabile să sugestioneze. Am reținut de asemenea — „Din jurnalul unei dune“ (mențiune, ?>Mircea Bichiceanu—Cluj), pentru limpezimea detaliilor, „Radiografie“ (mențiune, Arpad Bartha — Sft. Gheorghe), compoziție care conturează imensitatea spectacolului industrial dominat, totuși, de atotputernica ființă a omului. Celui care vizitează expoziția ii propunem să privească foarte atent și : „Ora de muzică“, „Perspectiva“ (Nicu Dan-Gelep — Craiova), Spre casă“, (ing. Alexandru Stănculescu—Craiova), „Zi călduță“ (Iulius Ștefănescu—Craiova), „Somnul“ (Grigore Uoeusteanu- București) și, bineînțeles, multe altele — pentru că, repetăm, salonul este de un bun nivel artistic. ROMULUS DIACONESCU Aspect din expoziție CLASAMENTE SERIA I SERIA A II-A 1. An. Goicea 13 9 2 2 43—14 20 2. Autorapid 13 10 0 3 37—11 20 3. Băilești 12 10 0 2 36—11 20 4. Urzicuța 13 7 15 25—21 15 5. Metalul 12 5 25 32—22 12 6. Covei 12 5 1 6 24—20 11 7. Armata 12 5 0 7 18—17 10 8. Afumați 13 5 0 8 23—36 10 9. Rast 13 4 1 8 16—48 9 10. Caraula 13 3 1 9 16—44 7 11. Maglavit 12 2 0 10 11—37 4 1. Const. 2. Bîrca 3. Bistreț 4. Dăbuleni 5. Pr. Goicea 6. Automobilul 7. Segarcea 8. Bechet 9. Electrica 10. Podari 11. Medicina 12. Gîngiova 14 11 3 0 34— 4 25 14 9 4 123—10 22 14 7 3 4 32—20 17 14 6 5 3 36—27 17 14 7 2 5 29—12 16 14 6 4 4 19—15 16 14 5 2 7 22—30 12 14 5 2 7 20 34 12 14 5 18 28—24 11 14 4 2 8 21—32 10 14 2 3 9 15—38 7 14 11 12 13—47 3 g› Magazinele cu autoservire re!prezintă o formă evoluată a comerțului deoarece dau post- a ›‹ bilitate cumpărătorilor să-și a›§ leagă personal mărfurile preliferate. Dovedind cinste și conrectitudine, majoritatea covîrșitoare a clientelei plătește gj pînă la centinuă mărfurile a fi luate. Din păcate, mai sînt și la unii „cumpărători“ care... uită să plătească, devenind din a- Hi cfeastă cauză „clienți“ ai min 1 *iei. Un caz de acest fel s-a petrecut, de curînd, în magazinul alimentar cu autoservirea „Jiul“ din Craiova, unde Rode doi indivizi turbulenți : Tănăsache Ione] și Vie Elisabeta din localitate. După ce au consumat băuturi alcoolice, ajungând în stare de ebrietate, ei au început să adreseze cuvinte lipsite de respect personalului unității, precum și celorlalți consumatori care au încercat să-i tempereze. După aceasta, huliganii au trecut la devastarea localului, fapt căruia i-a pus capăt doar intervenția organelor de miliție care au sosit la fața locului. Ambii au fost arestați, fiind trimiși in judecată pentru infracțiunea de Ips Dosarul cazului infracțional . ....... ................ ................................ man Pantelie din comuna Dunăreni, profitând de aglomerație, a furat o sticlă de vin spumos. Incercînd să dispară, el a fost prins în flagrant delict de personalul magazinului. Organele de miliție i-au întocmit acte de trimitere in judecată pentru infracțiunea de furt în dauna avutului obștesc. De unde se vede că cei ce se abat de la cinste, scumpindu-se cînd e vorba să plătească, devin infractori condamnați de legi și de opinia publică cu toată asprimea. Intr-un local public din Craiova — bufetul „Grătar-bar“ — s-a petrecut acum cîteva zile un incident neplăcut, provocat ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, vătămarea corporală și degradarea avutului obștesc. Cine sînt cei doi Infractori care s-au dedat la o faptă atît de urîtă ? Ancheta a dovedit că ei sînt din acei oameni care fug de muncă cinstită, trăind din expediente. La vîrsta de 28 de ani, Tănăsache Ionel nu are nici o ocupație, având în schimb antecedente penale, iar Ilie Elisabeta, în virstă de 23 de ani, nu este încadrată In cîmpul muncii, petrecîndu-și timpul în localuri în compania unor elemente de soțul ei. Iată deci cine tulbură liniștea publică. M INAINTE WWV WWWS^WWVWWWW WWW I .«VrfWifc. O'... «PORT « SPORT « SPORT » SPORT « SPORT Campionatul județean de fotbal In etapa de duminică a campionatului județean de fotbal, ale cărei rezultate le-am anunțat în ziarul de ieri, s-au disputat, la seniori, numai zece partide, deoarece Voința Caraula nu s-a prezentat, la Craiova, pentru partida cu A.S. Amara. Surprizele acestei etape s-au produs mai ales în prima serie. „Capul de afiș“ pe această temă îl constituie, firește, rezultatul de la Goicea, unde liderul seriei, Unirea, a fost învins pe teren propriu de către Autorapid. Acest neașteptat rezultat a determinat și implicații în clasament, în sensul că Autorapid a ajuns la puncte pe Unirea, care se menține, totuși, pe primul loc, grație unui golaveraj mai bun. în cursa pentru primul loc se mai menține și Progresul Băilești, după părerea noastră cu șanse cel puțin asemănătoare. Tot în prima serie se remarcă, de la o etapă la alta, ascensiunea echipei craiovene Metalul, care duminică a realizat scorul etapei, înscriind în poarta fotbaliștilor din Rast o duzină de goluri. In legătură cu celelalte partide din prima serie, corespondenții noștri voluntari ne-au transmis următoarele informații: în meciul dintre Recolta Urzicuța și Fulgerul Maglavit, victoria a revenit urzicenilor cu rezultatul de 1—0, printr-un gol înscris de către Mitu, în min. 39. Au asistat peste 1 500 de spectatori. La juniori : 2—1. Jocul de la Băilești dintre echipa locală Progresul și Recolta Afumați, încheiat și el tot la limită (2—1) nu a plăcut celor aproximativ 500 de spectatori, fiind o partidă anostă, dezlînată. Pentru localnici au înscris cei doi Firțulescu, fiecare cîte un gol pentru oaspeți, unicul gol a fost marcat de către Dan. La juniori : 6—0. In seria a doua reține atenția meciul de la Bistreț, dintre Avîntul și Constructorul Craiova, încheiat nedecis : 1—1. Corespondentul nostru voluntar Grigore Nicușor, ne-a relatat că la această întîlnire, pe care o socotește cea mai reușită dintre partidele desfășurate în acest campionat la Bistreț, au fost prezenți 2 500 de spectatori. Localnicii au condus cu 1—0, printr-un gol înscris de Tudor, pînă în min. 82 cînd, la o greșeală a apărării, craioveanul Mirescu a egalat. Și juniorii au terminat tot la egalitate 3—3. Echipa din Dăbuleni obține puncte în deplasare ca să aibă de unde da acasă. Așa a făcut și duminică, cînd a terminat, la egalitate (3—3), ax Automobilul Craiova. La meci au peste 2 000 de spectatori, asistat La juniori : 4—3. In sfîrșit, Tractorul Bechet a obținut, pe teren propriu, prima victorie din acest retur, învingînd pe Progresul Segarcea prin golul înscris de Ene, la o lovitură liberă de la 20 metri. A fost un joc foarte dur, în urma căruia unul dintre jucătorii oaspeți, accidentat, a părăsit terenul. De fapt, segărcenii au fost nevoiți să înlocuiască și portarul care a fost făcut... K.O. printr-un șut-bombă. La juniori : 2—1. Despre meciul dintre Progresul Goicea și Medicina Craiova, profesorul L. Antoniaié ne-a transmis că a fost un joc deosebit de spectaculos, desfășurat în limitele unei perfecte sportivități. Au înscris : Alexandrescu (de 3 ori) și Rusu. Semnalăm faptul că în această etapă, de peste tot ni s-a comunicat că arbitrajele au fost la înălțime. C. POIANA Etapă de fotbal ratată Pe terenul Armata trebuiau să se desfășoare întîlnirile din cadrul etapei a treia a campionatului școlar de fotbal, între echipele Grupului școlar construcții și Grupul școlar M.I.A. și intre Grupul școlar comercial — Grupul școlar chimic. Dînd dovadă de nesocotire a unui angajament, echipele Grupului școlar comercial, Grupului școlar construcții și Grupului școlii chimie nu s-au prezentat la această întrecere. S-a prezentat doar profesorul Ionescu Doru, de la Grupul școlar M.I.A., cu fotbaliștii săi. Competiția e organizată cu scopul de a depista cele mai talentate elemente, de care fotbalul nostru are atâta nevoie, și paradoxal, tocmai acești oameni, care au menirea să contribuie la dezvoltarea sportului, ii ignorează. Așteptăm ca organele de sport locale să-și impună punctul de vedere căci, altfel, această competiție nu-și va putea realiza scopul. GH. DRAGHICI, coresp. Teatrul Național, orele 19,30 MANDRAGOLA. „Patria“ (telefon 13350), filmul: ADIO TEXAS, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Central" (telefon 14029), filmul : VIA MALA, orele : 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : TAINA LEULUI, orele : 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14443), filmul : ADIO GRINGO, orele : 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20.30. „Tineretului“, (telefon 12223), filmul : INIMA DE MAMA, orele: 10 , 16—20 in continuare. „8 Mai" (telefon 14235), filmul: TIGRUL, orele : 10, 16—20 in continuare. ■ir „Arta“ — Calafat : filmul : OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : VADUL IADULUI „8 Mai“ — Filiași, filmul : MARIANNA, AGENTUL 1,555 „Victoria“ — Segarcea, filmul: SINGURĂTATEA IN DOI. m.3.&ZITI Expoziția „CENTENARUL LUI V. I. LENIN“ — deschisă in sala Casei de cultură a studenților. Salonul interjudețean de artă fotografică — deschis in holul Universității. III? RC TRI 1 AI 1I SE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra ’70. 18.25 Actualitatea muzicală.SB Opinii. ISS Cronica muzicală. 18.50 Desene animate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Acțiunea „L“ — Legumicultura. 19.30 Reportaj-anchetă. Orașul nu doarme niciodată. 20.00 Șarje de aprilie. 20.15 Telecinemateca. Vin ploile. 21.50 Anunțuri — publicitate. 21.55 Un zîmbet de fetiță. 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.20 Salonul literar al Televiziunii. 23.00 Închiderea emisiunii. MICA PUBLICITATE SCHIMB DE LOCUINȚA ofer două camere, hol, bucătărie, bloc „Casa Albă“ contra apartament 3 camere bloo. Telefon 13844, orele 17—20, loco. (192) CECEZ BRAȘOV, apartament 2 camere, dependințe bloc, pentru similar CRAIOVA. Informații telefon 74203, loco. (217) VINZARI—CUMPĂRĂRI Vind pianină franceză, placă bronz. Str. 13 septembrie 14, loco. (198) Vînd turism I.M.S., perfectă stare. Adresați telefon 11994, loco. (200) Vînd I.M.S. în stare de funcționare. Str. Craioviței nr. 3, loco. (201) V Vînd casă trei camere, curte spațioasă. Adresați str. Timiș 4, loco. (202) LECTH-MEDITATH fciner studii străinătate, culimbile franceză, germană, engleză, rusă, predă lecții, face traduceri și retroversiuni. Str. Timiș 4, loco. (215) Profesoară, meditez matematica, admitere liceu. Adresați telefon 31164, loco. (216) PIERDERI Pierdut parafa medie la data de 28 martie 1970 pe numele COTULBEA GABRIEL. Se declară nulă. (218) • 1 — TV — 1970 Cetățenii sesizează în luna august 1969, Întreprinderea montaj București m-a detașat cu întreaga echipă, la Combinatul chimic Craiova pentru efectuarea unor lucrări. La detașare, nu s-a specificat pentru cât timp vom lucra la combinat. In acest sens nu avem nimic de obiectat. Ne încadrăm în programul de muncă și executăm repartizate, lucrările ce ne sunt Necazul este însă altul. Dorind să-mi cumpăr citeva lucruri cu plata în rate, m-am prezentat la I.M.B. jten ■tru a-mi semna contractul. De aici mi s-a spus să mă adresez Combinatului chimic, deoarece acolo sucrez. Cei de la combinat au replicat că nu pot să-mi semneze contractul, deoarece sunt salariat permanent al I.M.B. Timp de o lună de zile am fost pus pe drumuri fără să rezolv ceva. Sunt în situația de a nu ști care din cele două întreprinderi este obligată să-mi rezolve această problemă. Și atunci cum rămîne? CRADOI Brazda lui Novac, bloc D 18 Craiova La o distanță de cinci kilometri de satul Livezi, comuna Podari, se află satul Jiu], care aparține de comuna Țuglui. Intre aceste două sate exista un singur drum de comunicație. O dată cu aratul pășunilor și formarea canalelor de aducțiune a apei, drumul a dispărut. Din această cauză, satul este lipsit de asistență medicală, cadrele didactice se schimbă foarte des, fără să mai vorbim de problemele de aprovizionare sau transport dara deseori rămîn nerezolvata Lucrurile pot fi schimbate dacă ar exista interes din partea organelor locale din comuna Țuglui. De semnalat este faptul că balastul pentru amenajarea acestui drum se găsește pe malul Jiului, la o distanță de un kilometru de sat. Ing. PITIȘ BANCA comuna Țuglui Cei vizați răspund Sesizarea adresată redacției în prima jumătate a lunii februarie de Nicolae Cinculete din comuna Seaca de Pădure cu privire la unele nereguli ce au persistat la bateria de cazane din localitatea respectivă, s-a soldat cu măsuri eficiente. Astfel, conducerea fabricii ,,Vinalcool“, Craiova ne informează că vasul de 500 litri, lăsat in părăsire și supus degradării, a fost curățit și adăpostit în dependința cazaniei. De asemenea, bascula de două tone a fost transportată la centrul de colectare Craiova pentru verificare și întreținere. Cei doi salariați — Ion Bușe și Marin Tănăsoiu — de la bateria de cazane au fost sancționați disciplinar pentru neglijență in muncă. ★ Intr-o scrisoare trimisă redacției cu cîtva timp în urmă, mai mulți cetățeni de pe străzile Mesteacănul, I.C. Frimu, Unirii din Craiova propuneau reînființarea circumscripției sanitare a X-a în incinta Casei copilului. Direcția sanitară, in răspunsul adresat redacției, face următoarea mențiune : o dată cu a înființarea, la 1 noiembrie 1969, dispensarelor de pediatrie școlare — unități care asigură asistența medicală a copiilor din această zonă — s-a hotărît ca în locul circumscripției sanitare a X-a să fie amplasate aceste dispensare. Circumscripția sanitară din incinta Casei copilului a fost amplasată în spațiul circumscripției sanitare a IX-a din strada România Muncitoare. Această suristție este, totuși, satisfăcătoare. recția sanitară are in obiectivi găsirea unui local care să cuprindă două-trei circumscripții sanitare de adulți și care să deservească populația din această rubrică redactată de C. DAVID CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 223 metri MIERCURI 1 APRILIE 17,00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,10 Muzică populară din Oltenia. 17,30 Preocupări cotidiene. 17,40 Arii și duete din operete. 18,00 Tezaur. 18,10 Moment muzical. 18,20 Familie, educație, răspundere. In familia casei de copii. 18,30—19,00 Pentru fiecare melodia preferată. JOI 2 APRILIE 6.00 Buletin de știri. Muzică populară. 6,20 Cronică industrială. File din întrecere. 6,30—7,00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI MIERCURI 1 APRILIE DIN PROGRAMUL I 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri feciorești. 15.00 Radio școala. 15.30 Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. minute in compania violonistului Victor Predescu. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Pagini alese din operete. 17.05 Antena tineretului — Gaudeamus (emisiune pentru studenți). 17.30 Concert de muzică populară. 18.03 știință, tehnică. Fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară, de Ion Dodu Bălan. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Giuvaere. Recită Dumitru Furdui. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatizată din, nuvela : Fata cu hulubii de Jaroslaw Iwaskiewicz. Dramatizare de E. Constantinescu. 21.20 Orchestra de muzică ușoară a Casei de discuri „Electrecord“. 21.30 Moment poetic. Pasteluri de primăvară. 21.35 Solistul serii — Udo Jürgens. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Fragmente din opera „Cavaleria rusticana“ ele Mascagni cu Elena Suliotis și Franco Corelli. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. VREMEA Centrul meteorologic Craiova transmite timpul probabil pentru următoarele 24 de ore , vreme în curs de încălzire. Cerul va fi variabil. Vânt moderat din sectorul vestic. Temperatura maximă va oscila intre 14 și 17 grade, iar minima între 4 și 7 grade.