Inainte, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7824)

1970-04-08 / nr. 7805

Aspect de la sectorul III montaj al U­zinei „7 Noiembrie" Craiova Foto : FI. Ohaba Bilanț bogat în activita­tea petroliștilor de la probe de producție Măsurile adoptate de către conduce­rea Schelei de extracție Craiova in scopul dinamizării lucrărilor și operațiilor în sectorul probe-producție și reparații son­de, au contribuit într-o mare măsură la îndeplinirea sarcinilor revenite colectivu­lui în primul trimestru al anului. Una din­tre aceste măsuri, cu valoros efect pozi­tiv, prevedea mărirea numărului de bri­găzi în vederea executării la timp a ope­rațiilor. In urma acestei acțiuni se reduc simțitor termenele ce angajează edifica­rea asupra potențialului sondelor, iar in­stalațiile sunt utilizate mai eficient. Simul­tan, folosirea judicioasă a forței de mun­că și reducerea timpilor neproductivi la brigăzile de intervenție, au constituit fac­tori hotărîtori care au condus la realiza­rea planului în acest sector, la nivelul primului trimestru al anului, în proporție de 105,54 la sută. In aceeași perioadă au fost efectuate 15 probe de producție, iar ca operații supli­mentare nouă acidizări, două reperforări, operații de torpilare etc. Rezultate bune au obținut și brigăzile de reparații sonde care și-au îndeplinit integral sarcinile­­ e­­venite în perioada ianuarie-martie. Prin­tre colectivele cu cele mai bune reali­zări în întrecerea socialistă se află cele conduse de tovarășii Dumitru Pantelimon și Constantin Vlad. TRAIAN ROȘIANU, coresp. Sunt peste tot pregătite sistemele și utilajele pentru irigat î­ ­n județul Dolj , suprafețele amenajate pentru irigat au cres­cut rapid în ultimii ani ajun­­gînd, după cum ne-a informat ing. Eugen Dimulescu, din ca­drul Direcției agricole, la 50600 ha amplasate în sisteme mari și locale. Pentru ca de pe aceste terenuri să se poată obține spo­rurile de­ producție prevăzute este necesar ca pregătirea solu­lui, a utilajelor și a cadrelor să stea în atenția organelor competente. Repararea și veri­ficarea utilajelor pentru irigat — motopompe și aspersoare — trebuia, conform graficelor, să se încheie la sfîrșitul lunii mar­tie. Care este însă stadiul a­­cestor reparații la începutul lunii aprilie ? — a fost întreba­rea adresată ing. Gheorghe Manciu, director adjunct cu probleme de mecanizare în ca­drul Direcției agricole. „Con­form planului și a contractelor încheiate cu C.A.P. trebuiau re­parate în atelierele întreprinde­rilor de mecanizare, 73 moto­pompe și 122 aspersoare, restul utilajului verificîndu-se în ate­lierele cooperativelor agricole. Cu toate că data preconizată pentru terminarea reparațiilor a trecut, în atelierele I.M.A. au fost puse la punct doar 22 mo­­topompe și 23 aspersoare. A­­ceastă deficiență se datorește cooperativelor agricole care nu au adus utilajele pentru repa­rate. Deci, cu toate că perioada rezervată reparațiilor a trecut, s-au revizuit numai un sfert din numărul utilajelor planificate. O situație mai bună există la reparațiile preconizate a fi executate în atelierele proprii ale C.A.P.-urilor unde repara­rea aspersoarelor s-a terminat și doar cîteva pompe mai tre­buie puse în stare de funcțio­nare. După cum am constatat pe teren o parte din utilaje fiind noi, nu au necesitat reparații, iar celelalte au fost verificate în cadrul C.A.P. Pentru a se cunoaște o situație exactă a gru­purilor de irigat este nevoie ca, prin secțiile I.M.A., să se veri­fice tot utilajul existent și să se ia măsuri urgente de punere a lui în stare de funcționare. Cum sunt pregătite sistemele de irigații ? — a fost cea de-a doua problemă pe care am ur­mărit-o în cursul raidului nos­tru. Consiliile de conducere ca și specialiștii cooperativelor a­­gricole acordă atenție curățirii, întreținerii și refacerii canale­lor de irigații. La C.A.P. Zăval și Gîngiova canalele au fost curățite în întregime, iar la Tu­nari și Seaca de Cîmp s-au revi­zuit și remediat defecțiunile semnalate la canalele de aduc­țiune a apei pe ogoare. La sis­temul intercooperatist Gîngiova — Comoșteni zeci de țărani lu­crează la redimensionarea cana­lului de aducțiune din Jiu pen­tru a se putea extinde suprafața irigată. La acest sistem trebuie să semnalăm, însă, faptul că C.A.P. Gîngiova tergiversează acțiunea de terminare a cana­­ l. ELENA (Continuare în pag. a alI-a) Anunțăm pe locatarii din blocul de pe str. 6 Martie nr. 4 că Di­recția de gospodărie comunală și locativă a ajuns la concluzia, în baza unui studiu efectuat, că este necesar ca la mai multe locuințe proprietate de stat să se execute racorduri termice din centralele de cuartal, sau să se reactualizeze fostele instalații de încălzire cen­trală. Blocul din str. 6 Martie nr. a 4 a fost cuprins în studiu pentru fi termoficat. In acest sen­s I.C.F.L. Craiova a comandat ș contractat cu D.S.A.P.C. elabora­rea documentației tehnice necesa­­re, cu­­ termen pînă la sfîrșitul lu­nii mai a.c. La solicitarea tov. Caracaleanu I. Gheorghe, din comuna Șimnicul de Sus, comunicăm : I.R.E. Craio­va cunoaște situația nivelului de tensiune necorespunzătoare, din satul Albești. Pentru reglementa­re s-a prevăzut, în planul de in­vestiții, executarea unui post de transformare. Această lucrare va fi efectuată pînă la sfîrșitul se­mestrului I a.c. Tov. ing. B. Lăinescu — șef de serviciu la I.T.C., răspunde citi­torului nostru Ion Tismănaru din Craiova ;­ pe traseul 13 (Gară — Calea București) sînt planificate 4 autobuze. Dimineața, între orele­­ 1—7, la gară sosesc patru trenuri cu navetiști, fapt ce produce aglo­merația semnalată. Pentru a face față unor asemenea, situații în o­­rele de vîrf, impiegații de mișcare au fost instruiți să dirijeze parcul existent în funcție de solicitări. La C. A. P. ,,Drumul lui Lenin“, din comuna Giubega, se lucrează la pregătirea tere­nului pentru însămînțarea po­rumbului Foto : I. Nicola curier cotidian . Sărbătorirea „Zilei sănătății“ Cu prilejul sărbătoririi „Zilei sănătății“, Di­recția sanitară a județului Dolj, in colaborare cu filiala Dolj a U.S.S.M. din R. S. România, a organizat în cursul zilei de ieri in amfiteatrul Spitalului de stat nr. 1, din Craiova, o adunare festivă la care a participat un mare număr de medici și cadre medii sanitare. Despre semnificația sărbătoririi „Zilei sănă­­tății" a vorbit dr. Mihai Costescu, directorul Direcției sanitare a județului Dolj. Cu același prilej, a avut loc și un simpozion de comunicări științifice în problema prevenirii și combaterii cancerului. Au prezentat comu­nicări : dr. C. Băianu, dr. Eug. Stăncescu, dr. M. Dabija, dr. I. Parhon, dr. V. Golu­, dr. S. O­­breja și alții. In unitățile și Instituțiile medico-sanitare din Craiova au avut loc adunări consacrate acelu­iași eveniment. Sărbătorirea „Zilei sănătății“ a fost marcată în Județul nostru și prin conferințele prezen­tate în cadrul unor cămine culturale comu­nale.­ ­ In transportul fluvial de pasa­geri In transportul de pasageri care se desfășoa­­­ră pe Dunăre, Intre localitățile Turnu Severin și Calafat a fost introdusă o navă rapidă pen­tru satisfacerea în condiții optime a cerințelor de transport. Nava rapidă „Fulgerul“ dispune de 64 de locuri și de un confort deosebit. Ea acostează în punctele Crivina, Ostrovul Mare, Gruia și Cetate. SIMION VLADUCEANU SABINA BAICULESCU corespondenți • Noi complexe avicole Cooperatorii din Coșoveni, in colaborare cu cei din Circea, au hotărît să construiască încă trei complexe pentru creșterea păsărilor. Fie­care hală va avea o capacitate anuala de 24 000 pui. Noile complexe avicole de tip indus­trial, care vor fi Înzestrate cu utilaje moderne, se vor realiza și vor funcționa in cooperare cu I.A.S. „Avicola". Pe șantierele de construc­ție ale viitoarelor complexe au și început să sosească materialele necesare.­ ­ O nouă unitate cu autoservire In vederea extinderii rețelei comerciale, O.C.L. Metalo-chimic, mobilă și materiale de construcții Craiova a luat măsura înființării unei noi unități cu autoservire în str. Unirii nr. 24. Aici se desface o gamă largă de produse din sectorul chimic, ca : vopseluri, lacuri, de­tergenți, precum și diverse articole pentru uzul meseriașilor. à IIUII­­­IIM^ CENTENAR V.I. Un crainic al Din frageda-i amară tinerețe Pornit-a să-și trăiască epopeea... Urca în el, năvalnic, Pămîntului, destinele-i mărețe. Un crainic al mulțimilor — scînteea Menită inimile să dezghețe, S-ajunge întuneric și tristețe Și să prefacă în granit ideea. LENIN VICTOR EFTIMIU mulțimilor... El a-nfruntat ciclopii și dragonii, Pigmeii, scorpia, cameleonii Și i-a răpus cu mintea și cu spada. Slăvind eroul și biruitorul. Eu văd — și nu-i departe viitorul— Un nou Homer, scriind „L e n i n i a d a". melopeea U In foto , V.I. Lenin rostin­­g­du-și cuvîntarea în Piața Ro­­­­șie din Moscova în fața osta­­ti­cilor care făceau instrucție­­­ militară generală la 25 mai­­ 1919 Cercetarea științifică universitară in fata solicitărilor CONVORBIRE cu tovarășul dr. C. Botea, prorector al Universității Craiova In climatul general de mun­că stimulat de către Directivele Congresului al X-lea al partidu­lui, activitatea științifică în in­stituțiile de învățămînt superi­or capătă sensuri și semnificații tot mai importante. în Universi­tatea Craiova au fost obținute, în această etapă, unele realizări științifice importante, succese ca­re angajează în continuare : dez­voltarea și diversificarea, pe un plan superior, a acestei activi­tăți in domeniul organizării mai eficiente a cercetărilor , intensi­ficarea și perfecționarea forme­lor de colaborare inter-catedre și mai ales cu unitățile econo­mice și instituțiile de profil lo­cal , stimularea schimbului de opinii animate de spiritul con­structiv și de deplină obiectivi­tate științifică : crearea de tra­diții în domeniul cercetării știin­țifice, în cadrul facultăților nou create, prin abordarea unor pro­bleme care să formeze direcții proprii de cercetare, o școală a producției cercetării și dezvoltării științi­fice a universitarilor craioveni. Pe această temă l-am solicitat pe tovarășul conferențiar doctor C. BOTEA, prorector al Univer­sității Craiova, să ne răspundă la cîteva întrebări care anga­jează direct activitatea în dome­niul elaborării și lansării planu­lui de cercetare științifică pe a­­nul 1970, în spiritul importante­lor probleme care privesc ampla conjunctură a solicitărilor pro­ducției și sarcinile în domeniul dezvoltării activității științifice in țara noastră, la nivelul sta­bilit de către Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul tre­cut. — Cum apreciați, in ansamblu, problemele privind activitatea spe­cialiștilor și cercetători­lor in această perioadă de lansare a planului de cercetare științifică pen­tru ultimul an al cinci­nalului ? — Acțiunea de elaborare și lansare a planului de cercetare științifică este o problemă com­plexă, cu implicații deosebite asupra realizării. Date fiind deficiențele manifestate în anii trecuți, conducerea Universită­ții a întreprins în ultima pe­rioadă măsuri menite să asi­gure o desfășurare ritmică și eficientă a activității științifice. Largul schimb de opinii care a avut loc la nivelul șefilor de catedre, al decanilor de facul­tăți și conducerii Universității noastre, împreună cu direc­torii întreprinderilor și insti­tuțiilor interesate, a dinami­zat substanțial activitate­a unor facultăți și colective de cate­dră, precum și a conducerilor unor instituții și întreprinderi în orientarea cercetărilor știin­țifice, intensificarea și diversi­ficarea formelor de colaborare. Convorbire consemnată de ing. GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a III-a) Intruchipîndu-l pe LENIN II ...Lenin vorbește cu sine in­­g suși. Străbate cu pași uitați g camera în lung și in lat, se­­ bucură sau se încruntă, zîm­­g­­ește unei amintiri sau se g­înci­nă unui gînd trist, își­­ plimbă degetele pe fața nete­­­­dă a mesei ca și cum­ ar bate B tactul mersului de gînd sau g al înaintării intr-o bătălie, § sau, dimpotrivă, stringe pum­­i­nii (ori, în răstimpuri, arată §§ cu mina înainte, profetic). g Este calm și învolburat, duios­­ și aspru, meditativ și frene­­­­tic. In fiecare clipă e parcă a altul și altele-i sunt stările de­­ suflet. Rostește patetic cu­u­­vintele, ori copleșitor de lun­­g ca pentru sine ori pentru al­ g ții, dialoghează cu sine și cu g­lum?u. Toate acestea aproape d­in același timp. Apoi ia o ho­ff tărire, străbate cu pași mari , încăperea și iese... p ...Iese, sub ropotul de aplau­­­­ze al unei săli întregi. B Este repetiția generală a­­ piesei „Torente" a drama­­t­­turgului sovietic­­ Stein iar colegii de Aleksandr teatru­l aflați in sală aplaudă incura­­g­iator, cu tot entuziasmul, in­­­­terpretarea plină de veridici­­­­tate și sinceritate a cunoscu­­­­tului actor Ion Paviescu în­­ rolul lui Vladimir Ilici. Se aplaudă împotriva obiceiului B de la repetiții, semn că o a­­­ tare performanță actoricească o merită Încununată Încă de la fif avanpremieră. 5= In foaierul teatrului 11 gă­­­­sim pe Ion Paviescu, căzut — g pur și simplu — Intr.un foto­­g­liu. Ne declară de la bun in­­g­ceput că este copleșit de greu­­­­tatea și răspunderea rolului. g — In tot spectacolul, ca in­­­­terpret al rolului lui Lenin, f§ am două monologuri. Atit fe doar. Dar ce mult înseamnă g asta ! ?— — In cariera dumneavoas­­­­tră ați abordat adeseori ro­­­­luri bazate pe monologuri­­ de anvergură... — Dă, dar acum se intim­­­­plă cu totul altceva. Am fost,­­ de exemplu, distribuit, in mai­­ multe rinduri, in eroi shakes- g pearieni, de un snalt diapa­­g­­on tragic sau comic, ale că­­­­ror monologuri m-au pus, de­­ fiecare dată, în fața unor­­ examene hotărîtoare. Am rea­­­­lizat de multe ori compozi­­ți­ții valoroase, am fost original B in debitarea monologurilor­­ respective, am îndrăznit, am g AL. FIRESCU 1 (Continuare în pag. a II-a) 0 levi la Craiova s-a încheiat CONCURSUL PE MESERII AL ȘCOLILOR PROFESIONALE . După cum s-a mai anunțat, luni și marți s-a desfășurat in municipiul Craiova faza finală a concursului pe meserii al e­­levilor și ucenicilor școlilor profesionale comerciale. La a­cest concurs au participat 172 elevi și 51 cadre didactice de la cele 13 școli de profil din țară. Concursul a constituit un minunat prilej de verificare a cunoștințelor și deprinderilor practice ale viitorilor lucră­tori din comerțul de stat și, in același timp, un util schimb de experiență al elevilor și ca­drelor didactice din școlile a­­parținînd M.C.I. In urma pro­belor practice și teoretice, comisiile de examinare, alcă­tuite din specialiști din uni­tățile comerciale, profesori și maiștri instructori, au acor­dat următoarele premii : LA BUCĂTARI : Premiul 1 : Maria Cataragiu (București) ; premiul II : Cica Dumitru și Mirian Dragomir (București)­­ Pr­emiul III : Alexandrina Stancu (Ploiești), Gheorghe Marinca (București) și Ignat Dosu (Brașov). LA COFETARI - PATISERI : Premiul I : Ilinca Ioniță (București) ; Premiul II : Radu Moise (București) ) Premiul III : Elena Gheor­ghe și Anton Băncilă (Bucu­rești). LA OSPĂTARI : Premiul I : Florea Baldovin (București) ; Premiul II : Gheorghe Ilie și Constantin Ilie (București) ; Premiul III : Vasile Cucu și Don Dumitru (București) și Maria Nica (Craiova). LA VÎNZATORI DE PRODUSE METALO-CHIMICE : Premiul I : Florica Cioară Craiova) ; Premiul II : Ana Păunescu (Craiova) ; Premiul III : Piroșka Torok (Tg. Mureș), Dumitra Huzunsa­­nu (Craiova) și Paraschiva Cerei (Cluj). COMERCIALE LA VINZATORI DE PRODUSE TEXTILE. ÎNCĂLȚĂMINTE: Premiul I : Iosif Szokaei (Cluj); Premiul II : Panait Tomescu (Craiova) și Ileana Pop (Tg. Mureș) ; Premiul III : Eugenia Bugaru (Brașov) și Ileana Mihăilescu (București). LA VÎNZATORI DE PRODUSE ALIMENTARE: Premiul I : Floarea Iovan (Craiova) ; Premiul II : Elena Ticuleanu (Craiova) și Nicolae Pintea (Petroșani) ; Premiul III : Silvia Cherekeș (Cluj), Mariana Moraru (Con­stanța) și Aurelia Mureșan (Petroșani). De asemenea, au mai fost distribuite numeroase mențiuni, iar organele comerțului local au acordat­ premii speciale in­­ obiecte. In după-amiaza zilei de ieri, participanții la concurs au vi­zitat muzee, locuri turistice, ■obiective ■ economice și social­­culturale, precum și unități co­merciale și de alimentație pu­blică din municipiul Craiova, iar azi vor face o călătorie la șantierul hidrocentralei de la Porțile de Fier. La festivitatea de închidere a concursului, după înmînarea premiilor, au luat cuvîntul to­varășii Mircea Popa, vicepre­ședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean — Dolj, Ilie Florea, director­­ în M.C.I., precum și reprezen­tanți ai C.C. al U.T.C. și Mi­nisterului Invățămîntului, care, felicitînd pe cîștigători, au a­­preciat nivelul înalt al pregăti­rii viitorilor lucrători calificați pentru comerț și au subliniat utilitatea practică a unor ast­fel de acțiuni. Amănunte privind modul de organizare și desfășurare a a­­cestui interesant concurs vom relata în ziarul nostru de du­minică.

Next