Inainte, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7850-7874)

1970-06-30 / nr. 7874

2 (Urmare din pag. 1) De remarcat este faptul că eco­nomiile pe o inovație au crescut de la 44 000 în 1968, la 51 000 în acest an. Prin aplicarea in­venției „Sistem de ventilație bilaterală pentru mașinile elec­trice“ — autori ing. Nicolae Cristea, ing. Iulian Lepădatu și tehnicianul Mișu Ungureanu, se realizează o eficiență ante­­calculată de 625 000 lei pe an. „Dispozitivul de decupat inele din pertinax și steclotextolit în cadrul fabricii de aparataje, asigură reducerea consumului specific de materiale, sporește productivitatea muncii și condu­ce la o economie de peste 900 000 lei pe an, autor fiind tehnicia­nul Florea Mladin. „Modifica­rea căilor de curent la celulele de 10 la 20 kV — 630 A" reduce consumul de cupru electrolitic și aduce­ o economie de 405 000 lei pe an. Interesul pentru nou al unor muncitori și tehnicieni poate fi exemplificat și prin activitatea­ tehnicianului Petre Săftoiu din serviciul tehnic al fabricii de mașini rotative, care de curînd a înregistrat la cabinetul tehnic cea de-a 101-a propunere de inovație a sa, din care 69 im­plicate cu o eficiență foarte mare. „Valorificarea gazelor re­ziduale de la fabrica de acetilenă în scopuri energetice“ — o ino­vație care are o eficiență de 6,7 milioane lei, s-a realizat la Com­binatul chimic Craiova. Exemple bune se pot da și de la alte fa­brici și uzine ca : „7 Noiembrie“, u­zina mecanică de material ru­lant, I.S.C.M. etc. Desigur că despre această „cultură a mun­cii“ s-ar putea scrie zile în șir. Ne oprim însă aici. Anul acesta, colectivul Uzinei „Electroputere“ se înscrie cu o valoroasă inițiativă : „FIECARE INGINER SA REZOLVE ANU­AL O PROBLEMA TEHNICA IN AFARA SARCINILOR DE SERVICIU“, inițiativă pe care biroul Consiliului jude­țean al sindicatelor o va gene­raliza, în cadrul tuturor între­prinderilor din județ. Fișa spe­cialistului întocmită în toate u­­nitățile economice va oglindi fidel contribuția adusă de fie­care cadru tehnico-economic în soluționarea problemelor teh­nice ce le ridică viața, activi­tatea cotidiană. Pe aceleași coor­donate, vizînd cu mai mare evi­dență impulsionarea activității de inovații, trebuie consemnat concursul organizat de către bi­roul executiv al Consiliului ju­dețean al sindicatelor între cer­curile inovatorilor din județ, pe filonul unui regulament cu obiective demne de menționat: creșterea numărului inovatorilor, al inovațiilor, sporirea eficien­ței economice a acestora, redu­cerea importului, creșterea ex­portului, diminuarea consumu­rilor specifice de materiale, îm­bunătățirea calității produselor etc. Pe baza studiilor și analize­lor efectuate în cadrul unită­ților economice, a inițiativei Con­siliului municipal Craiova sindicatelor, a acțiunilor între­al­prinse de unele comitete ale sindicatelor din județ, Consiliul județean s-a angajat să genere­ze o asemenea emulație în miș­carea inovatorilor, încît să se soldeze cu creșterea numărului inovatorilor, iar la sfîrșitul anu­lui 1970 județul Dolj să aibă în toate unitățile economice cel puțin doi inovatori la 100 de sa­lariați, eficiența economică să sporească cu 15 la sută, realizîn­­du-se astfel o economie post­­calculată de 28 milioane lei, ca urmare a inovațiilor și inven­țiilor aplicate. Ce înseamnă a­­ceasta ? înseamnă înainte de toate că „TEHNECO — DOLI ’70“ trebuie să facă din proble­mele producției o preocupare cotidiană a mii de creatori ai valorilor materiale și spirituale ale județului, incit aceștia să fie la zi cu realizările tot mai spectaculoase ale științei și teh­nicii contemporane ; să între­gească cultura tehnică, experien­ța, spiritul novator, specializa­rea tot mai adîncă a fiecărui vis din sfera producției, să-i amplifice receptivitatea pentru tot ceea ce este nou, condițio­­nînd favorabil procesul com­plex al actului creator. Amintim că din cele 69 ma­nifestări cu termene scadente s-au ținut 64. De pildă, pentru cunoașterea permanentă a nou­tăților au fost prezentate 170 conferințe tehnice ; la universi­tatea muncitorească s-au organi­zat două cu­rsuri tehnice pri­vind­­ „Metode noi in tehnica măsurării" și „Probleme de ra­­diotehnică și televiziune“, iar gazeta de uzină „Electroputere“ a deschis o rubrică „Propaganda tehnică“. Unele cabinete tehnice edi­tează lunar buletine de informa­re tehnico-documentară. In mu­nicipiul Craiova, la marile în­treprinderi, s-au organizat 18 sectorate tehnico-economice. La nivelul municipiului Craiova a fost organizat lectoratul cu trei cursuri (energetica industrială , noutăți în construcția de mașini agricole și metode noi in con­strucții civile și industriale. Se țin tot mai des referate și simpozioane, convorbiri pe te­me tehnice, concursuri „Cine știe meserie, cîștigă“, sesiuni tehnico-științifice etc. Sindicatele și comitetele de direcție pot veni în sprijinul inovatorilor și raționalizatorilor, organizînd bine activitatea cabi­netelor și a bibliotecilor tehnice. Dotarea acestora cu literatură de specialitate, traducerea și difuzarea unor lucrări, selec­tarea din noianul de probleme pe cele care interesează cel mai mult, organizarea­ unor cursuri pentru învățarea de limbi străine, iată doar unele din problemele care trebuie să stea în centrul preocupării de viitor. Dintr-un control făcut la cî­­teva întreprinderi din județul nostru, reiese că majoritatea studiilor ce se fac revin­ ingi­nerilor din compartimentele de organizare. Cu­ privește restul specialiștilor din celelalte sec­toare, aceștia sunt antrenați în mică măsură la munca de con­cepție, la soluționarea unor pro­bleme care se ridică. In timp ce mașini și utilaje de înaltă productivitate aduse din import stau nefolosite, rentabilitatea unor produse scade, beneficiile ce se obțin la 1000 lei fonduri fixe sunt reduse sau chiar în scădere, la unele unități cadre valoroase de specialiști se ocupă de probleme de dispecerat etc, fără a interveni să vadă evolu­ția în perspectivă a unor indi­catori de plan și măsurile ce tre­buie luate pentru influențarea lor favorabilă. Aproape în toate întreprinderile există aspecte în care gîndirea tehnică nu este și economică în același timp , cadrele de economiști, și așa puține la număr, nu sunt antre­nate în rezolvarea unor­ proble­me ce le revin. Rolul primordial al inițiativei se definește nu atît de a-l situa pe inovator în rolul de consu­mator, de beneficiar al investi­ției de inteligență, măsurînd în timp de studiu asimilarea unor noi valențe spirituale, ci în con­siderabilă măsură trebuie să-l stimuleze în a da valori de primă mărime, care tot atît de bine trebuie să confirme potențe importante în inventivitate. Ce impune aceasta sindicatelor ? Evident, înainte de toate, eloc­vente dovezi de competență, spirit inventiv și abnegație în muncă, investigații ample, cu simț de perspectivă, eforturi pentru autodepășire. Este ce­rința stringentă pentru un ritm de muncă perfect sincronizat cu ritmul întregii țări, către o di­namică de un fel inedit, către o vitalitate a județului, de di­mensiuni nemaicunoscute pînă acum. Sîntem vital interesați în aceasta. Ceea ce trebuie înțeles mai cu deosebire este că inginerul, e­­conomistul, în etapa actuală, cu multiplele și complexele proble­me pe care producția modernă le ridică cotidian, nu se mai pot erija in rolurile de cunoscători, care de pe această poziție parla­mentează in fața unui audito­riu inert. Ei trebuie să devină promotorii și formatorii unei gîndiri tehnice, creatoare, muncitorilor și tehnicienilor din a sfera unde-și desfășoară acti­vitatea. Și ceea ce trebuie să primeze în această activitate, să fie puterea exemplului personal, fapta care să marcheze, prin­­conținutul și structura sa, o nouă etapă calitativ-superioară. Ei sunt solicitați, așadar, nu nu­mai pentru o demonstrație a­ cunoștințelor teoretice și practice de care dispun, ci în primă In­stanță să născocească, să fie me­reu și mereu in căutarea no­ului, să împingă progresul ma­terial și spiritual înainte, antre­­nîndu-i și pe alții într-o aseme­nea direcție. In competitivitatea internațio­nală nu mai este suficient să luăm ca termen de comparație realizările din cutare sau cu­tare țară, care sînt supuse unui ritm de uzură morală foarte rapidă, ci să cunoaștem chiar tendințele cele mai avansate, să le comparăm cu descoperi­rile noastre și să alegem solu­țiile cele gurîndu-se mai eficiente. Asi­­această reconside­rare in conceperea rolului in­ginerului, al specialistului, di­mensiunile activității inovato­­rice, vor căpăta, firește, dintr-o­­dată altă configurație, alte pro­porții , caracteristice pentru e­­tapa actuală de făurire a soci­etății socialiste dezvoltate. Or, acest multilateral progres pretinde concentrarea în miș­carea inova­­torică a unui mult mai mare număr de persoane, o dinamică a pasiunilor către tehnică cu atribute tot mai înalte­ Este, așadar, o datorie de onoare a fiecărui cadru tehnic, de a se autodepăși per­manent, integrînd­u-s­e cu o înaltă răspundere în lupta pentru îndeplinirea tuturor an­gajamentelor pe care Comitetul județean de partid le-a luat în acest ultim an al cincinalului în întrecera cu celelalte orga­nizații județene de partid din țară și traducerea în viață a hotărîrilor Conferinței Consiliu­lui județean al sindicatelor Dolj. ACTIVITATEA INOVATORICA­­ EXPRESIE A VALORIFICĂRII COMPLEXE A INTELIGENTEI Casa de ajutor reciproc de pe lingă Cooperativa „Arta populară** Craiova, declară nulă ștampila C.A.R. care s-a pierdut, cu ocazia mu­­tării, în luna septembrie 1969. TNATNT0 30 - VI — 1970 FOTBAL: „U“ Craiova—Dinamo București 1-1 (1-0) . Usturătoarea lecție de pe „Central“ O victorie asupra dinamoviș­­tilor bucureșteni ar fi valorat infinit mai mult decât cele două puncte pierdute duminică pe propriul teren, despre care și ui­tasem că se mai numea și... „San-Siro“. Victoria pe care o speram ar fi avut multiple efecte i in pri­mul rînd ar fi schimbat impre­sia întregii opinii sportive a țării : în altă ordine de idei, o astfel de împlinire ar fi readus încrederea de altă dată in rîndul „tifonilor“ craioveni pentru e­­chipa lor. Să revenim la meci : prin ur­mare, Universitatea a pierdut cu 1—2 (1—0). Comentînd rezulta­tul, unii pretind că înfrîngerea aceasta s-a produs in repriza secundă, cînd dinamoviștii au e­­galat și­ apoi au luat conduce­rea. Noi înclinăm să fim, însă, cu totul de altă părere și anume că, meciul s-a pierdut în primele 45 de minute. Iată doar cîteva din argumentele noastre : In primele 45 de minute ale partidei, formația studențească a fost mai bună din toate punctele de vedere, dominînd cu autori­tate un adversar care a depus remarcabile eforturi pentru a rămîne cu­ mai puțin „șifonat“. Cu acest prilej a reieșit limpede pentru toată lumea faptul că atîta timp cu­ toți jucătorii cra­ioveni au rezistat fizic, echipa studențească a făcut ce a vrut pe teren, dar numai pe ce tre­buia nu a știut să insiste. Răs­foind notițele din carnet, am desprins nu mai puțin de șapte mari ocazii ratate de jucătorii craioveni. Dacă din acestea ar fi fost concretizate două sau de ce nu chiar trei, cu totul altul ar fi fost rezultatul final. Superiori­tatea de un singur gol înscris de Oblemenco în min. 16 cu con-B Universitatea Craiova — Dinamo București : 1—2 (1—0) . Au înscris : Oblemenco (16), Deleanu (65) și Dumitrache (32) BStadion „Central“: aproxima­tiv 20 000 de spectatori ES Raport de cornere 9—3 pentru „U“ 1ș A arbitrat bine : P. Sotir g UNI­VERSITATEA : Oprea 6/6 — Nicu­­lescu 6/6, Mincă 7/6, Deselnicu 8/8, Birlan 7/7 — Strîmbanim 9/9 — Ivan 9/9 — Martinovici 8/8, Nea­­gu 7/6, (Niță 4/3), Oblemenco 5/6, Bălan 4/4. (Prima notă aparține antrenorului Ștefan C­oidum) și DINAMO : Andrei — Cheran, Lică, Nunweiller, Dinu, Delea­nu — Sâlceanu, Radu Nunwei­ller — Pîrcălab, Lucescu, Du­mitrache, Haidu (Both), cursul lui Neagu și Nșălan s-a dovedit, prin urmare, destul de subțire și neconsistentă. Ce s-a întîmplat după pauză ? După cîteva minute de la re­luare, timp în care studenții au continuat să ne amintească de prima repriză, o parte dintre ju­­cătorii craioveni au căzut fizic, ieșind din ritm. Exceptînd pe Martinovici, restul înaintării s-a prăbușit iremediabil. Au urmat imediat Niculescu și, către fi­nal (explicabil față de eforturile depuse) , lui. Schimbările o­­perate in echipă n-au putut a­­meliora cu nimic situația, în­­trucît Niță s-a dovedit mult in­ferior lui Nelu pe care l-a în­locuit, iar Tată, nu mai putea face nimic, petru că meciul se jucase. De fapt, Niță a făcut duminică un veritabil antijoc, care sperăm că n-a rămas ne­observat, fiind coautor al golu­lui ce a marcat victoria dina­­moviștilor. In această parte a jocului, Dinam­o, echipă matură, cu atîtea autentice valori componența sa, nu s-a lăsat nu­în­vitată prea mult să sesizeze și, bineînțeles, să profite de slăbi­ciunile și g­eșelile echipei cra­­iovene. Jucătorii oaspeți, ieșind tot mai des pe contraatac, au reușit să înscrie de două ori, tocmai pe greșeli elementare ale cîtorva fotbaliști de la „U“. Prima oară, în min. 65, profi­­tînd de o greșită ieșire la in­tercepție a lui Niculescu, De­leanu a șutat de la 20 de metri și mingea a intrat în colțul por­ții, surprinzînd neatent pe O­­prea. Al doilea gol a dezvăluit o suită de greșeli : o minge pier­dută ei pilărește de Niță ajunge la Dumitrache care pleacă, soli­tar — Inițial fără șanse — spre poarta lui Oprea. In cursa aceas­ta de la centrul terenului Dumi­­trache se întîlnește cu Deselnicu pe care-l dezechilibrează (!?) dribleză pe Mincă (nedublat de nimeni) și, nemaiavind ce face... execuă pe Oprea : 2—1 pentru Dinam­o și meciul e jucat... C. GHEORGHE CINEMAI „Patria“ (telefon 13850), Ulmul , SUB SEMNUL LUI MONTE CRIS­TO, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029), fil­mul : ACȚIUNEA „VULTURUL” o­­rele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La gră­dină orele 20,30. „30 Decembrie“ (telefon 31080), fil­mul : FECIOARA CARE-MI PLACE, orele 11 , 15 ; 17 ; 19. La grădină, orele 20,30, filmul VIVA MARIA. „23 August“ (telefon 14448), fil­mul : SPLENDOARE IN IARBA, o­­rele 10,45 ; 16,30 ; 18,30. La grădină, orele 20,30, filmul : EL DORADO. „Tineretului" (telefon 12223), fil­mul : EXPLOZIE IN MUNȚI, orele 10 , 16—20 în continuare, 1,8 Mai“ (telefon 14235), filmul : RISCURILE MESERIEI, orele 16— 20 în continuare. La grădină, orele 20,30, filmul : ÎN UMBRA COLȚU­LUI. „Arta“ — Calafat, filmul CRĂ­CIUN CU ELISABETA. „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : CAVALERII AERULUI. „Victoria“ — Segarcea, filmul : ASTERIX ȘI CLEOPATRA. „8 Mai“ — Filiași, filmul : AN­CHETATORUL DIN UMBRA, m MARȚI 30 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii: Mi­­croavanpremiera. 18.05 Profesorul nostru. 18.45 Beethoven — Per­manențe peste veacuri. 19.15 Anun­­țuri­ publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Te­­lejurnalul se seară. Seară de teatru, ",Baltagul" 20.15 de Mihail Sadoveanu. 21.55 Ziua Invă­­țătorului. Omagiu celor 200 000. Re­portaj TV. 22.15 Mu­zi Co­ram­a TV. 22.45 .Memorial de ziaristică“ de Perpessicius și­­„Lampa lui Dio­genes“ de Ștefan Augustin Doinaș. Cronici literară de Valeriu Râ­­peanu. 23.00 Telejurnalul de noap­te. 23.1) închiderea emisiunii. 41 Cooperativa „Arta Incălțămintei Craiova strada România Muncitoare nr. 136 primește pentru Calificare tineri între 14—18 ani din raza județului Dolj în meseriile: — cizmar tălpuitor; — richiuitor. Informații suplimentare la telefon 13760. Întreprinderea legume fructe in­ Județul Dolj recrutează candidați pentru concursul de admitere în me­seria de preparator conserve legume-fructe, calificare ce se va face prin ucenicie la locul de muncă la complexul I.L.F. din comuna Cernele. înscrierile se fac la biroul personal al I.L.F., ju­dețul Dolj din Craiova, strada Unirii nr. 154. Se primesc băieți și fete din orașul Craiova și comunele ce aparțin de municipiul Craiova, de preferință Cernele. Examenul se va ține între 1—15 iulie 1970, fiind admiși absolvenți ai școlii generale de 8 ani în vîrstă de 15—18 ani. CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN DOLJ COMITETUL EXECUTIV L­ISTA cu prețurile stabilite la legume și fructe Nr. Produsul U­M Calitate Preț eteri. Preț plafon ori de contract de vînzare cu amă­­­nuntul I. Castraveți kg­ ex. 1-9 ® 2-80 I 1,50 2,20 IX 1,15 1,70 а. Cartofi timpurii și de 1 1’01l 1,60 var» kg. îl 0,75 1,25 3. Cartofi spălați kg. 1 - 1,75 NI - 1-40 4. Conopidă kg. ex. 2'70 4­ 00 I 2,00 3,00 NI 1,30 2,00 5. Ceapă verde cu tija­rete­ kg. zată maxim 10 cm. de la I 1,50 2-30 bulb 11 • l’l* 1,75 б. Dovlecei mijlocii kg. i 0,60 1,00 NI 0,40 0,75 7. Dovlecei mari kg. u­ică 0,30 0,50 8. Fasole verde fideluță și grasă kg. unică 2,00 3,00 0. Fasole verde alte soiuri kg. unică 1,40 2,00 10. Morcovi din săritură kg. I 1,00 1,50 N­ 0,60 1,00 N­. Roșii kg. ex. 3,80 5,60 I 3,20 4,80 H 2,15 3,35 13. Varză albă kg. ex. 0,65 1,10 I 0,50 0,90 n 0,33 0,60 13. Cirește pietroase exclusiv kg. ex. 3,25 5,00 «oiurile Boambă de Cot­ I 2­ 5# 3,80 nari și Germersdorf II 1,00 3.00 14. Cireșe nepietroase kg. ex. 2,60 4,00 I 2,00 3,25 NI 1,50 2,40 15. Vișine kg. ex. 3,90 6,00 I 3,00 4,80 NI 2,25 3,60 16. Pere de vară gr. C soiuri kg. I 1-M­S’80 superioara II !•“ 2­00 17. Pere de vară gr. C rest kg. I 1,25 a­oo soiuri n­r.95 1,6« Prețurile intră în vigoare: cumpărarea la data de 1 iu­lie 1970, ora zero j vînzare« la data de 2 iulie 1970, ora zero, cu excepție la cartofi, castraveți și roșii la care vînzarea in­tră în vigoare la data de 3 iulie *.c., ora zero, întreprinderea de industrie locală metal- lemn Craiova Pentru sesiunea de examene din 7 iulie 1970, recrutăm absol­venți ai școlii generale de 8 ani pentru școlarizare prin ucenicie la locul de muncă pentru următoarele meserii : m strungari — 12 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani ; B lăcătuși-mecanici — 10 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani; B matrițeri — 20 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani ; B tîmplari mobilă — 30 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani. MAGAZINELE UNIVERSALE ȘI DE SPECIALITATE APARȚINÎND COOPERAȚIEI DE CONSUM DISPUN DE UN SORTIMENT VARIAT DE CONFECȚII, TRI­COTAJE p.a.a., LENJERIE PENTRU BARBAȚI ȘI CO­PII, PANTOFI ȘI SANDALE DE VARA. Întreprinderea de construcții pentru irigații prin cooperare, cu sediul in comuna Dubuleiji, județul Dolj angajează imediat: • excavatoriști­i • șoferi macaragii; • electricieni auto. Se beneficiază de sporuri și indemni­zații de șantier. Informat­ii­­ suplimentare se pot ob­­tine­­ la­­ telefon 27—Dabuleni­­ CONSILIUL POPULARn •MfiTa­r — Conform regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor (Ungureni, Sineasca și Dorobănția), concesionarii de locuri pentru morminte sînt obligați ca, pînă la 1 august 1970, să se prezinte la sediul întreprinderii de gospodărie orășenească Craiova, strada Mihai Viteazu nr. 6, în vederea luării în evidență a titlurilor de folosință asupra locurilor de veci ce se dețin.­­ Toți beneficiarii titlurilor de folosință a locurilor de veci au obliga­ția de a întreține terenul respectiv conform regulamentului (curățenie de buruieni, plăci de identitate, îngrădire, etc.). In caz contrar, conform arti­colului 30 din regulamentul de organizare și funcționare, vor pierde drep­tul de folosință asupra locului de veci respectiv, începînd cu data de 1 august 1970. B electricieni L.D.E. b electricieni constructori de mașini electrice B electricieni constructori aparate electrice a electri­cieni Întreținere și reparații b lăcătuși in industria construc­țiilor de mașini , strungari , frezori, rabotori, mortezori , sculeri universali , tinichigii. Se primesc absolvenți ai școlilor generale avînd virsta pînă la 18 ani (Împlinit­ in perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 1970) din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Vîlcea și Olt. înscrierile se fac pină la 5 iulie 1970 la secretariatul școlii din str. Electroputere nr. 13, telefon 122X8. Informații suplimentare la adresa de mai sus. Examenul de admitere se tine Intre 5—14 iulie 1970. l­a publicitate PIERDERI Pierdut legitimație serviciu și repartiție de apartament pe numele VIȘAN M. CONSTAN­TIN. Se declară nule. (496) Pierdut geantă cu următoa­rele acte e bloc contracte pen­tru animale seria 1727 la 1776, neîntrebuințate, adeverința nr. 2812 preluare 2 porci cu 405 kg, adeverința nr. 2814 preluare 3 oi cu 162 kg, adeverința nr. 2811 preluare 18 oi cu 713 kg. Se declară nule. Costina Mihai, sat Căciulatu, județul Dolj, achizi­tor Industria cărnii Craiova.­­ (497) Pierdut legitimație serviciu U.R.A. Craiova, numărul 1759, pe numele BURADA ION. Se declară nulă. (514) VINZARI-CUMPARARI Vînd „Moskvici“ 403, perfect. Str. Brazda Novac, bloc A 13, scara I, apartamentul 11, loct. (515) MUNICIPIUL CRAIOVA­­ *•••

Next