Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)

1970-07-22 / nr. 7893

22 IULIE 1970 ANUL XXVI HI. 78*3­4 PAGINI 30 BANI m Proletari d­in toate țări­le, uniti-vă f­oamte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN „Fiecare inginer să rezolve anual o problemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu“ Ecoul unei inițiative prețioase în rîndul chimiștilor craioveni... Luînd cunoștință de inițiativa organelor sindicale de la Uzi­na „Electroputere“: „Fiecare inginer să rezolve anual o pro­blemă tehnică în afara sarci­­nilor de serviciu*, comisia in­ginerilor ți tehnicienilor de la Combinatul chimic Craiova își propune să completeze proprii­le acțiuni întreprinse pînă a­­cum cu această nouă inițiativă de organizare și mobilizare capacităților tehnico-economice a la rezolvarea problemelor de producție. Potrivit hotărârii unanime, în cursul lunii iulie 1970, inginerii și economiștii care n-au primit sarcini profe­sionale legate de planul tema­tic de inovații, vor primi câte o problemă diferită de sarci­nile ce le revin din regulamen­tul de organizare și funcțio­nare — problemă de rezolvarea căreia va răspunde fiecare, prin cunoștințele tehnico-economice și organizatorice pe care cali­tatea de inginer sau economist i le impune. De altfel, colectivul de mun­citori, tehnicieni, ingineri economiști din Combinatul chi­și­mic Craiova, îndrumați de or­ganizația de partid, depun e­­forturi susținute pentru îmbu­nătățirea indicatorilor tehnico­­economici la instalațiile intrate în funcțiune în anii 1965—1968 și pentru asimilarea noilor tehnologii din instalațiile in­trate în probe tehnologice și in producție în acest an. Toate problemele ce trebuie rezolvate impun un nivel teh­nic ridicat, dar, mai ales, un puternic spirit de inițiativă și îndrăzneală în noului în tehnică, promovarea Comitetul de direcție a înțeles că, popularizînd un număr cit mai mare din problemele tehnice și tehnologice ce condiționea­ză buna funcționare a instala­țiilor, în cadrul propagandei tehnice pe anul 1970 va asigura o mobilizare largă a întregului colectiv la rezolvarea acestora. Prin planul tematic de inova­ții s-au indicat cele mai ur­gente teme a căror rezolvare va aduce însemnate economii in procesul de producție. Pentru stimularea inițiativei fiecărui inginer și economist de a participa la rezolvarea problemelor tehnice și econo­mice care condiționează creș­terea eficienței muncii între­gului colectiv, a luat ființă, incepînd cu semestrul al doi­lea al acestui an, „fișa perso­nală“ privind activitatea de concepție, realizarea de in­venții, inovații, raționalizări și eficiența economică. în aces­te fișe se va evidenția aportul fiecăreia la rezolvarea proble­melor tehnico-economice, afara sarcinilor de serviciu în Răspunzînd la inițiativa spe­cialiștilor de la Uzina .Electri­­puterea, comisia inginerilor și tehnicienilor de la Combinatul chimic, propune ca, în ultima decadă a lunii ianuarie 1971, după încheierea bilanțului a­­nual — într-o sesiune tehni­­co-economică comună cu ca­racter de schimb de experiență — cele două comisii, de la „Electroputere“ și Combinatul chimic Craiova să expună cele mai valoroase lucrări realizate în această acțiune, evidențiind procentul participanților ale căror acțiuni au avut eficiență economică și valoarea econo­miilor postcalculate pe semes­trul II 1970 Ing GH. NEAMȚU responsabil al comisiei inginerilor și tehnicienilor de la Combinatul chimic Craiova >V' n-IPuA } #* Debutul unui mare obiecti industrial craiovean Dezvoltarea și sistematizarea Uzinei .7 Noiembrie ■ O importantă investiție din ramura construcțiilor de mașini ■ Craiova devine un mare centru al producției mo­derne de mașini agricole, remorci și piese de schimb afe­rente, la capacitatea de 45 000 tone produse anual ■ Formula viitoarei evoluții : diversitate, complexitate tehnică, produse competitive pe piețele internaționale ■ Integrarea fabricației românești de pluguri ■ înzestrări tehnologice, dar și pentru OM: 4700 mp anexe social-sanitare, 300 de apartamente pen­tru muncitorii uzinei, un cămin pentru tineret cu 225 locuri . O etapă esențială în istoria reputatei uzine craiovene... Un mai vechi deziderat eco­nomic local — modernizarea u­­neia dintre cele mai vîrstnice întreprinderi craiovene, Uzina „7 Noiembrie“ — intră în aces­te zile în plină actualitate. Po­trivit unei recente Hotărîri Consiliului de Miniștri, investi­a­ția — dintre cele mai importan­te din ramura republicană construcțiilor de mașini — a fost a aprobată, deschizîndu-se­ finan­țarea și, ca urmare, lucrările pregătitoare în vederea atacă­rii construcției propriu-zise. Amplasat în zona industrială de est a municipiului, noul obiec­tiv prelungește acest prestigios perimetru în care își desfășoară activitatea marea cetate Electro­putere și mai tînăra Uzină me­canică de material rulant. In­vestiția, totalizînd un volum de lucrări de 260 milioane lei, din care 104 milioane construcții-montaj, ridică capacitatea de producție a Uzinei „7 Noiem­brie“ la 45 000 tone/an mașini a­­gricole, remorci și pis,te de schimb aferente, din care 30 000 tone reprezintă sporul de capa­citate pe seama investițiilor noi. Va fi realizată o producție glo­bală de 633 milioane lei anual, din care o bună parte­­ destinată exportului. în acest fel, vechea și reputata firmă craioveană in­­tră într-o etapă hotărtoare a e­­voluției sale, devenind o prin­cipală citadelă republicană­ a producției moderne de mașini și utilaj agricol. Parametrii proiectați ai noii investiții indică o eficiență deo­sebită : în noua uzină se va lu­cra cu cheltuieli de producție la 1000 lei producția marfă de ADRIAN FULG.A (Continuare în pag. a Tlî-a) J­U­R­N­A­L DE CA­MP­AN­IE Zile fierbinți de iulie în lanurile doljene Imediat ce ploile au încetat să mai cadă, mecanizatorii și cooperatorii din cîmpia Băi­­leștiului și Segarcei au și acționat prompt la strinsul recoltei de gr­iu. Constatînd practic, pe teren, starea de umiditate a solului, multe consilii de conducere au dis­pus mobilizarea tuturor for­țelor la strinsul recoltei de grîu cu secerile si coasele. Așa au procedat, de pildă, membrii cooperativelor agrico­le din Rast, Urzicuța și Urzica Mare, unde in ziua de 19 iu­lie, cu toate că era duminică, au fost prezenți cu sutele în tarlalele de griu. Acționind numai pe acele tarlale cu un grad mare de imburuionare și cu exces de umiditate, coope­ratorii din Rast și Urzicuța au reușit să stringă recolta de grîu și să o clădească in clăi pe mai bine de 80 de hectare. La punctul denumit „Ione­le“, in tarlaua de griu din so­iul Bezestaia, și-au dat intil­­nire peste 200 de cooperatori din Urzica Mare, în frunte cu președintele cooperativei agri­cole, Marin Viorea și cu cei doi brigadieri, Nicolae Voinea și Nicolae Iordache, coopera­torii­ au reușit să secere ma­nual 20 de hectare. în ace­lași timp Insă, cei cinci com­­bineri (Marin Mitroi, Ionelaș Bălăci, Constantin Aranghel, Marin Dincă și Viorică Bar­bu), împreună cu șeful de sec­ție Marcel Georgescu, au pre­gătit combinele și, după repe­tate încercări în lan, la inter­vale destul de scurte, au con­statat că e poate acționa la recoltat și cu combinele. Au fost aduși în grabă sacii și mijloacele de transport, așa und­ la ora primului recolta­tul era în toi: în acea zi, cu toate capriciile vremii care a­­menința din nou cu ploaie, realizările celor cinci combi­­neri au fost mai mult decit s­mbucură­toare. Lucrindu-se pri­n seara tîrziu, fiecare com­bină a realizat in medie cite 12 tone de grîu, ceea ce echi­valează cu producția de pe 3,5 hectare. Dincolo, pe platoul dintre Birza și Segarcea, unde se întinde un imens lan, parcă nesfîrșit, cultivat cu grîu, cimpul s-a transformat in­tr-un adevărat șantier agricol. Zeci de combine de la cele două cooperative agricole „U­­nirea" și „16 Februarie" din Segarcea, din Cerăt, Drănic, Padea, Birza și Măceșu­ de Sus au recoltat gri.il de di­mineață și pînă seara, asigu­­rind la adăpost, in hambare, plinea poporului. Un lucru demn de luat in seamă (și pentru care trebuie aduse toate laudele coopera­torilor și mecanizatorilor), es­te hotărârea cu care se acțio­nează la strinsul recoltei pe orice vreme. La Catane și A­­fumați, de pildă, imediat du­pă ce a încetat ploaia, coope­ratorii au ieșit la recoltatul manual, acționind fie cu se­cera, fie cu coasa. Se putea citi pe fețele lor voința și ho­tărârea fermă de a nu lăsa nici un bob de grîu să se scu­ture. Calculele făcute de spe­cialiști, și, cunoscute de coo­peratorii de aici, au arătat că dacă de la fiecare spic se pierde prin scuturare cite un singur bob, aceasta înseamnă o pagubă de 160 kg la hectar, ceea ce la întreaga suprafață totalizează zeci de tone de grîu. Tocmai de aceea, nici un om apt de muncă, nu lip­sește, in aceste zile de maxi­mă încordare de pe ogoare, de la strinsul recoltei. De fapt, bilanțul de pînă acum în întinsele cîmpii mă­noase ale Băileștiului și Se­garcei este îmbucurător. Coo­perativele agricole din raza de activitate a întreprinderii pentru mecanizarea agricultu­rii Segarcea au strîns recolta de grîu de pe 3 500 de hec­tare, iar cei din Bîrca și Băi­­lești de pe 3 600 și respectiv 4 000 de hectare. De cîteva zile timpul a de­venit mai prielnic pentru a se acționa la recoltat cu com­bina. Cooperatorii acționează însă in continuare cu secerile și coasele stringind griul, spic cu spic, de pe terenurile im­buruienate și cu exces de umi­ditate. Deviza fiecăruia este : nici un spic pierdut, nici un bob risipit. FLOREA STAICU IstaR­ cR--statura-B-doi oa­meni, promițînd de pe acum peste 6000 kg boabe la hec­tar — așa arată porumbul cooperativei agricole din Mă­­ceșu de Sus Foto : FI. Melineșteanu * «Sr** v După cum s-a anunțat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși. Reuniunea de astă-seară e con­­sacrată unui eveniment impor­tant : împlinirii de către tovară­șul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să aj­ungi la o virață înaintată, cînd viața pe care, ai trăit-o ai închinat-o unor idea­luri mărețe — idealurilor socia­lismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporu­lui, intereselor națiunii tale so­cialiste. Viața și activitatea to­varășului Gheorghe Stoica îi fa­ce cinste nu numai lui, ci și partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au în­rolat în mișcarea socialistă și a­­poi in rîndurile Partidului Co­munist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de drep­tate socială și de independență națională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Co­munist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilegale a partidului nostru, în a­­nii luptelor grele desfășurate de comuniști, de proletariatul ro­mân împotriva reacțiunii inter­ne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de co­muniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spa­nia, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tin­­dea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democra­ției. Trebuie să subliniem că a­­semenea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au pre­cupețit nimic în lupta revoluțio­nară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa munci­toare, poporul român, să poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunind,­ să se numere printre detașamen­tele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Euro­pa. . Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului și patriei noastre la care tovarășul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalității. Menționez a­­cestea cu atît mai mult cu cu­ peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanță covîr­­șitoare în istoria luptelor revo­luționare din România, a mișcă­rii noastre muncitorești, înfiin­țarea partidului nostru și-a a­­vut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei și tocmai de aceea el a putut să se dezvolte și să conducă cu succes luptele pentru transfor­marea revoluționară a Români­ei. Cu atît mai mult merită să subliniem acest­ lucru astăzi, cînd legarea mișcării muncito­rești, a partidelor comuniste de propriile popoare, transforma­rea lor în­­ port-drapel și con­ducător al acestora este proble­ma primordială pentru dezvol­tarea cu succes a luptei revo­luționare, pentru victoria so­cialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român a­­re meritul că, fiind strîns legat de poporul român,­­de clasa muncitoare, de forțele revolu­ționare din patria noastră, știut întotdeauna să judece e­­­­venimentele și să-și elaboreze linia politică în context cu in­teresele generale ale progresu­lui social, ale cauzei socialismu­lui. Și astăzi, analizînd dezvol­tarea și perspectivele mișcării revoluționare, partidul nostru pornește de la condițiile social­­istorice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist­ mondial se poate afirma numai în măsura în care acționează unitar. Noi considerăm că înțelegerea noi­lor condiții istorice, înțelegerea ideii independenței naționale, a respectului suveranității, a nea­mestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid co­munist și al fiecărei națiuni de a-și hotărî destinele de sine stă­tător este determinantă pentru victoria cauzei socialismului și păcii, precum și pentru însuși progresul și civilizația omenirii. Sărbătorind pe tovarășul Stoica, unul din militanții vechi ai partidului nostru, sărbătorim pe (Continuare in pag. a III-a) r . T .’»«•« • ^ I — s . ■ [UNK] 555!S»T2.­5 [UNK] !—2î — ELSj» —— * ■. • La „Electroputere” tifly O metodă efici­entă de calcul analogic In laboratorul fizico-chimic al Uzinei „Electroputere“ fost aplicată cu succes „mo­­­dularea electrocinetică“ — o metodă eficientă de calcul a­­nalogic cu care se rezolvă complicatele probleme ale re­partizării­ cîmpului electro­static, electrocinetic, cim­­pului magnetic și termic sta­ționar, ale curgerilor staționa­re și infiltrațiilor. Pe această cale s-a reușit să se rezolve solicitări curente ale produc­ției de aparataj și mașini e­­lectrice legate d­e repartiza­rea cîmpurilor electrice, izo­lației, ecranărilor, pentru omo­logarea unor izolatori la lo­comotivele electrice. Se stu­diază, în continuare, extinde­rea sistemului de calcul la soluționarea altor probleme curente de cercetare aplica­tivă. Pionieri în ta­bere de profil inițiativa Consiliului Din Național al Organizației Pio­nierilor din R.S. România, în această vacanță de vară se deschid tabere de profil pen­tru pionierii care au activat în cercurile tehnice. Printre numeroșii purtători ai crava­telor roșii care vor beneficia de o vacanță plăcută în ase­menea tabere sunt și cei din județul nostru. In aceste zile, pionieri de la cercurile : carturi, radio, aero-racheto-modele, foto, cir­culație etc. au plecat spre asemenea tabere, deschise în localitățile Bran, Timișul de Sus, Telega și Brașov. ACCENTE Oglinzi infidele ale perfecționării didactice Poate niciodată în învățăm­întul nostru nu s-a discutat cu atîta acuitate ca acum despre problema perfecționării personalului tic, ca una din coordonatele didac­te bază ale dezvoltării și moderniză­rii școlii românești. Eforturile în această direcție sînt evidente. Ni se pare însă, impor­tant să relevăm în aceste notații, faptul că, dincolo de caracterul ei organizat, pe un timp limi­tat, al acțiunii de perfecționare, se ridică problema permanenței informării și... Mărturisim însă autoperfecționării. (cu o iremedia­bilă tristețe !) că o serie de exa­mene de grad, de titularizare, de colocvii cu ocazia inspecțiilor de­notă un dezinteres vecin cu rutina și conservatorismul, cu o imagine desuet provincială. Sînt cazuri — și Ministerul Invățămîntului a tre­­buit să intervină legal — cînd nu s-a luat definitivatul de 2—3 ori. Vasăzi că un învățător sau un profesor cade fără drept de apel la niște examene care au carac­ter de verificare (deci înscrierea a fost benevolă !). Atunci ne mai întrebăm de ce, să zicem, la concursul de titularizare se i­­tîm­­plă o suită de insuccese și bine­înțeles o mulțime de reclamații și sesizări adresate forurilor de partid și de stat, din partea celor care refuză cu îndărătnicie să-și recunoască lacunele, și se consi­deră, totdeauna, victime. Mai gravă este situația cînd profesori care solicită obținere­­gradului II sau I devin prin pro­pria lor prezentare (de stfei , lucrărilor) adevărați „corigenți” La colocviul din aprilie, bună­oară la Craiova, pentru gradul II la specialitatea Fizică s au în­scris șapte profesori , s-au pre­zentat numai doi­și a obținut examenul doar unul singur : matematică, în aceeași sesiune pentru același grad didactic, din 43 de profeoori înscriși s-au pre­zentat 21 și au obținut examenu decit 9. Lăsăm cu bună știință la o parte situații mai dramatice pe­trecute în rîndul învățătorilor. Cine poartă vina pentru aceste „căderi în gol?“. Indiscutabil că, în pri­mul rînd candidații înșiși (scuzele și motivările unora dintre aceștia, dacă ar fi redate, devin de-a dreptul slare !). In al doilea r­ind - cu toate obiecțiile unora — direc­torii, inspectorii sau chiar neto­­diștii care au girat înscrierea prea­labilă la definitivat sau grad. Așa stînd lucrurile, nu trebuie să pu­nem oare un semn de întrebare­­ asupra unor asemenea inspec­­ții care, de ani de zile, fac nu­mai muncă de îndrumare și con­trol și uită că trebuie să se și pre­gătească, cel puțin in specialitatea lor, pentru a face față unei com­­petențe superioare ? Cunosc zeci de directori ai unor școli generale, care sunt învățători și Îndrumă, iar mai ales controlează, profesori cu o pregătire științifică evident superioară lor. Ba mai mult, sunt și inspectori (deși puțini, dar sunt!) care tind să-și facă „o profesie“ din a inspecta, îndruma și con­trola. Și atunci ?... Pînă cind se mai perpetuează o asemenea si­tuație ? De ce nu facem loc cu curaj (și «la tatonări și sus­piciuni» competenței și noului și de la acest nivel, ca să obținem ■ rezult «vo­m spiritul exigențelor actuale și perspectivă, mai ales a celor de la­ lumina indicații­lor reieși­te din documentele de partid și de stat Se impune, viața r­­­e­clamă cu insistență, ca și să se procedeze la o remaniere la o perfecționare d­eosebită nu numai a directorilor de școli, ci și a inspectorilor. Fiindcă în­­tre altele, numai așa trierea cadrelor pentru definitivat sau grade didactice poate căpăta girul comisiilor de examinare. Altfel, noțiunea de perfecti­zare va con­tinua să circule teoretic și să fie îmbrățișată neavenit, să capete o minimă înțelegere în rîndul masei de cadre didactice, ceea ce este un nonsens față de referințele moderne ale Invățămîntu­lui gene­ral din țara noastră. M. BAREI) Șantierele tineretului însemnări în alb-negru Plecasem, stimulat de o zi promițătoare, să scriu un re­portaj optimist despre cîteva sute de tineri — elevi și stu­denți — care și-au scurtat o­­bișnuitul repaus estival cu ge­neroasele preocupări în amfi­teatrele muncii. Dar, pe la ju­mătatea itinerariului proiectat în oceanul verde al cîm­­piei su­dului, picături mari de ploaie au început să „bombardeze“ parbrizul mașinii, ca apoi să se transforme într-o cerneie dea­să, lentă și fără speranțe. Primul punct al „planului de bătaie“ căzuse automat, dictat de împrejurările­ nefavorabile : trebuia să-i căutăm pe prezum­tivii eroi nu în „pădurile“ de porumb sau în ambianța poli­­crom­ului­ a salariilor, ci la sediu cu deocupări mai puțin labo­rioase. Din aceste­ motive, cei 30 de elevi ai Liceului energe­tic din Craiova, proaspăt sosiți, n-avuseseră timp nici măcar să se acomodeze cu atmosfera șan­tierului Complexului de porci­ne de la Maglavit ; toți erau, însă, hotărîți să infirme impre­sia, de­loc frumoasă, produsă de elevii Grupului școlar C.F.R. care, după două săptămâni, au părăsit șantierul la „indicația“ directorului lor, loti Nicola. Ne permitem să-l întrebăm, totuși, pe tovarășul director,­­ consi­deră, oare, că atitudinea sa poate constitui un bun exem­plu educativ pentru elevii ca­re, peste cîtva timp, vor trebui să îndeplinească responsabili­tăți precise într-o întreprinde­re industrială ? ...Continuă să plouă mărunt și apăsător și autoturismul nos­tru evită prudent „lacurile“ formate ad-hoc pe unele por­țiuni ale șoselei ce leagă Ma­­glavitul de Moțăței, trădînd, dincolo de intemperiile naturii, un spirit gospodăresc cam som­nolent. După cîtva timp ne a­­flăm la sediul I.A.S. Moțăței, unde își desfășoară munca pa­triotică aproape 90 de studenți craioveni, purtînd mai întîi dis­cuție cu directorul Ion Tricu­­lete. Aprecieri amabile, impre­sie bună în general, deși stu­denții, ni se spune, de-abia a­­coperă în cîte o zi masa, iar cu­ despre beneficii... sunt enu­merate cifre cu totul nesemni­ficative. Interlocutorul nostru este de părere că două ar fi D. ROMULUS (Continuare în pag. a all-a) Microavancronică fotbalistică ASTAZI. LS 19.15 Azi, pe șapte stadioane ale țării, se trage cortina peste cel mai lung cam­pionat al fotbalului româ­nesc. Secvenței de azi, spre deosebire de alte finaluri de campionat și însă — cum vreți lipsește dum­neavoastră să alegeți — fie sarea, fie piperul, pen­tru că U.T.A. e campioană încă de duminică și, pen­tru ocuparea locului ei meritat din vîrful pirami­dei, orice vitejie de pro­porții a Rapidului sau Ste­lei­ e mai mult decit za­darnică. La fel de... intangibil e și locul al 16-lea, de care A.S.A. din Tg. Mureș a ținut ca... dinții să nu-l ocupe cineva și, ca urma­re, orice „bravuri“ ar face astăzi Crișul, Politehnica, C.F.R.-ul și — de ce nu ? — chiar Petrolul, nu pot produce... emoții mureșe­nilor. (Prin urmare, încă e dovada că trebuie să op­tăm ori pentru sare,­ ori pentru piper), în schimb, astă-seară, la orele 19,15 ■ vom ști, pre­cis, care din cele patru a­­mintite formații va ține de urît, probabil pentru un­­an, mureșenilor în cea de-a doua divizie a țării... Dar tot azi la 19,15, în­treaga opinie sportivă țării va mai ști ceva , ca­a­re e numele campionatului golgeterului din Mexicului. După toate anul a­­parențele „încoronarea“ va avea loc pe stadionul din Pitești. Sau, poate, menca nu-l va lăsa Oble­­să-i uzurpe tronul ? Mingea se va învîrti mîine­a, ro­tundă și capricioasă ca și urna cu bile a jocului de loterie. C. GHEORGHE III

Next