Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)
1970-07-22 / nr. 7893
22 IULIE 1970 ANUL XXVI HI. 78*34 PAGINI 30 BANI m Proletari din toate țările, uniti-vă foamte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN „Fiecare inginer să rezolve anual o problemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu“ Ecoul unei inițiative prețioase în rîndul chimiștilor craioveni... Luînd cunoștință de inițiativa organelor sindicale de la Uzina „Electroputere“: „Fiecare inginer să rezolve anual o problemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu*, comisia inginerilor ți tehnicienilor de la Combinatul chimic Craiova își propune să completeze propriile acțiuni întreprinse pînă acum cu această nouă inițiativă de organizare și mobilizare capacităților tehnico-economice a la rezolvarea problemelor de producție. Potrivit hotărârii unanime, în cursul lunii iulie 1970, inginerii și economiștii care n-au primit sarcini profesionale legate de planul tematic de inovații, vor primi câte o problemă diferită de sarcinile ce le revin din regulamentul de organizare și funcționare — problemă de rezolvarea căreia va răspunde fiecare, prin cunoștințele tehnico-economice și organizatorice pe care calitatea de inginer sau economist i le impune. De altfel, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri economiști din Combinatul chișimic Craiova, îndrumați de organizația de partid, depun eforturi susținute pentru îmbunătățirea indicatorilor tehnicoeconomici la instalațiile intrate în funcțiune în anii 1965—1968 și pentru asimilarea noilor tehnologii din instalațiile intrate în probe tehnologice și in producție în acest an. Toate problemele ce trebuie rezolvate impun un nivel tehnic ridicat, dar, mai ales, un puternic spirit de inițiativă și îndrăzneală în noului în tehnică, promovarea Comitetul de direcție a înțeles că, popularizînd un număr cit mai mare din problemele tehnice și tehnologice ce condiționează buna funcționare a instalațiilor, în cadrul propagandei tehnice pe anul 1970 va asigura o mobilizare largă a întregului colectiv la rezolvarea acestora. Prin planul tematic de inovații s-au indicat cele mai urgente teme a căror rezolvare va aduce însemnate economii in procesul de producție. Pentru stimularea inițiativei fiecărui inginer și economist de a participa la rezolvarea problemelor tehnice și economice care condiționează creșterea eficienței muncii întregului colectiv, a luat ființă, incepînd cu semestrul al doilea al acestui an, „fișa personală“ privind activitatea de concepție, realizarea de invenții, inovații, raționalizări și eficiența economică. în aceste fișe se va evidenția aportul fiecăreia la rezolvarea problemelor tehnico-economice, afara sarcinilor de serviciu în Răspunzînd la inițiativa specialiștilor de la Uzina .Electriputerea, comisia inginerilor și tehnicienilor de la Combinatul chimic, propune ca, în ultima decadă a lunii ianuarie 1971, după încheierea bilanțului anual — într-o sesiune tehnico-economică comună cu caracter de schimb de experiență — cele două comisii, de la „Electroputere“ și Combinatul chimic Craiova să expună cele mai valoroase lucrări realizate în această acțiune, evidențiind procentul participanților ale căror acțiuni au avut eficiență economică și valoarea economiilor postcalculate pe semestrul II 1970 Ing GH. NEAMȚU responsabil al comisiei inginerilor și tehnicienilor de la Combinatul chimic Craiova >V' n-IPuA } #* Debutul unui mare obiecti industrial craiovean Dezvoltarea și sistematizarea Uzinei .7 Noiembrie ■ O importantă investiție din ramura construcțiilor de mașini ■ Craiova devine un mare centru al producției moderne de mașini agricole, remorci și piese de schimb aferente, la capacitatea de 45 000 tone produse anual ■ Formula viitoarei evoluții : diversitate, complexitate tehnică, produse competitive pe piețele internaționale ■ Integrarea fabricației românești de pluguri ■ înzestrări tehnologice, dar și pentru OM: 4700 mp anexe social-sanitare, 300 de apartamente pentru muncitorii uzinei, un cămin pentru tineret cu 225 locuri . O etapă esențială în istoria reputatei uzine craiovene... Un mai vechi deziderat economic local — modernizarea uneia dintre cele mai vîrstnice întreprinderi craiovene, Uzina „7 Noiembrie“ — intră în aceste zile în plină actualitate. Potrivit unei recente Hotărîri Consiliului de Miniștri, investiația — dintre cele mai importante din ramura republicană construcțiilor de mașini — a fost a aprobată, deschizîndu-se finanțarea și, ca urmare, lucrările pregătitoare în vederea atacării construcției propriu-zise. Amplasat în zona industrială de est a municipiului, noul obiectiv prelungește acest prestigios perimetru în care își desfășoară activitatea marea cetate Electroputere și mai tînăra Uzină mecanică de material rulant. Investiția, totalizînd un volum de lucrări de 260 milioane lei, din care 104 milioane construcții-montaj, ridică capacitatea de producție a Uzinei „7 Noiembrie“ la 45 000 tone/an mașini agricole, remorci și pis,te de schimb aferente, din care 30 000 tone reprezintă sporul de capacitate pe seama investițiilor noi. Va fi realizată o producție globală de 633 milioane lei anual, din care o bună parte destinată exportului. în acest fel, vechea și reputata firmă craioveană intră într-o etapă hotărtoare a evoluției sale, devenind o principală citadelă republicană a producției moderne de mașini și utilaj agricol. Parametrii proiectați ai noii investiții indică o eficiență deosebită : în noua uzină se va lucra cu cheltuieli de producție la 1000 lei producția marfă de ADRIAN FULG.A (Continuare în pag. a Tlî-a) JURNAL DE CAMPANIE Zile fierbinți de iulie în lanurile doljene Imediat ce ploile au încetat să mai cadă, mecanizatorii și cooperatorii din cîmpia Băileștiului și Segarcei au și acționat prompt la strinsul recoltei de griu. Constatînd practic, pe teren, starea de umiditate a solului, multe consilii de conducere au dispus mobilizarea tuturor forțelor la strinsul recoltei de grîu cu secerile si coasele. Așa au procedat, de pildă, membrii cooperativelor agricole din Rast, Urzicuța și Urzica Mare, unde in ziua de 19 iulie, cu toate că era duminică, au fost prezenți cu sutele în tarlalele de griu. Acționind numai pe acele tarlale cu un grad mare de imburuionare și cu exces de umiditate, cooperatorii din Rast și Urzicuța au reușit să stringă recolta de grîu și să o clădească in clăi pe mai bine de 80 de hectare. La punctul denumit „Ionele“, in tarlaua de griu din soiul Bezestaia, și-au dat intilnire peste 200 de cooperatori din Urzica Mare, în frunte cu președintele cooperativei agricole, Marin Viorea și cu cei doi brigadieri, Nicolae Voinea și Nicolae Iordache, cooperatorii au reușit să secere manual 20 de hectare. în același timp Insă, cei cinci combineri (Marin Mitroi, Ionelaș Bălăci, Constantin Aranghel, Marin Dincă și Viorică Barbu), împreună cu șeful de secție Marcel Georgescu, au pregătit combinele și, după repetate încercări în lan, la intervale destul de scurte, au constatat că e poate acționa la recoltat și cu combinele. Au fost aduși în grabă sacii și mijloacele de transport, așa und la ora primului recoltatul era în toi: în acea zi, cu toate capriciile vremii care amenința din nou cu ploaie, realizările celor cinci combineri au fost mai mult decit smbucurătoare. Lucrindu-se prin seara tîrziu, fiecare combină a realizat in medie cite 12 tone de grîu, ceea ce echivalează cu producția de pe 3,5 hectare. Dincolo, pe platoul dintre Birza și Segarcea, unde se întinde un imens lan, parcă nesfîrșit, cultivat cu grîu, cimpul s-a transformat intr-un adevărat șantier agricol. Zeci de combine de la cele două cooperative agricole „Unirea" și „16 Februarie" din Segarcea, din Cerăt, Drănic, Padea, Birza și Măceșu de Sus au recoltat gri.il de dimineață și pînă seara, asigurind la adăpost, in hambare, plinea poporului. Un lucru demn de luat in seamă (și pentru care trebuie aduse toate laudele cooperatorilor și mecanizatorilor), este hotărârea cu care se acționează la strinsul recoltei pe orice vreme. La Catane și Afumați, de pildă, imediat după ce a încetat ploaia, cooperatorii au ieșit la recoltatul manual, acționind fie cu secera, fie cu coasa. Se putea citi pe fețele lor voința și hotărârea fermă de a nu lăsa nici un bob de grîu să se scuture. Calculele făcute de specialiști, și, cunoscute de cooperatorii de aici, au arătat că dacă de la fiecare spic se pierde prin scuturare cite un singur bob, aceasta înseamnă o pagubă de 160 kg la hectar, ceea ce la întreaga suprafață totalizează zeci de tone de grîu. Tocmai de aceea, nici un om apt de muncă, nu lipsește, in aceste zile de maximă încordare de pe ogoare, de la strinsul recoltei. De fapt, bilanțul de pînă acum în întinsele cîmpii mănoase ale Băileștiului și Segarcei este îmbucurător. Cooperativele agricole din raza de activitate a întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Segarcea au strîns recolta de grîu de pe 3 500 de hectare, iar cei din Bîrca și Băilești de pe 3 600 și respectiv 4 000 de hectare. De cîteva zile timpul a devenit mai prielnic pentru a se acționa la recoltat cu combina. Cooperatorii acționează însă in continuare cu secerile și coasele stringind griul, spic cu spic, de pe terenurile imburuienate și cu exces de umiditate. Deviza fiecăruia este : nici un spic pierdut, nici un bob risipit. FLOREA STAICU IstaR cR--statura-B-doi oameni, promițînd de pe acum peste 6000 kg boabe la hectar — așa arată porumbul cooperativei agricole din Măceșu de Sus Foto : FI. Melineșteanu * «Sr** v După cum s-a anunțat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși. Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment important : împlinirii de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să ajungi la o virață înaintată, cînd viața pe care, ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri mărețe — idealurilor socialismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci și partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înrolat în mișcarea socialistă și apoi in rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate socială și de independență națională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de comuniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de comuniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democrației. Trebuie să subliniem că asemenea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic în lupta revoluționară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunind, să se numere printre detașamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. . Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului și patriei noastre la care tovarășul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalității. Menționez acestea cu atît mai mult cu cu peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanță covîrșitoare în istoria luptelor revoluționare din România, a mișcării noastre muncitorești, înființarea partidului nostru și-a avut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei și tocmai de aceea el a putut să se dezvolte și să conducă cu succes luptele pentru transformarea revoluționară a României. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cînd legarea mișcării muncitorești, a partidelor comuniste de propriile popoare, transformarea lor în port-drapel și conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluționare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strîns legat de poporul român,de clasa muncitoare, de forțele revoluționare din patria noastră, știut întotdeauna să judece evenimentele și să-și elaboreze linia politică în context cu interesele generale ale progresului social, ale cauzei socialismului. Și astăzi, analizînd dezvoltarea și perspectivele mișcării revoluționare, partidul nostru pornește de la condițiile socialistorice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist mondial se poate afirma numai în măsura în care acționează unitar. Noi considerăm că înțelegerea noilor condiții istorice, înțelegerea ideii independenței naționale, a respectului suveranității, a neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid comunist și al fiecărei națiuni de a-și hotărî destinele de sine stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialismului și păcii, precum și pentru însuși progresul și civilizația omenirii. Sărbătorind pe tovarășul Stoica, unul din militanții vechi ai partidului nostru, sărbătorim pe (Continuare in pag. a III-a) r . T .’»«•« • ^ I — s . ■ [UNK] 555!S»T2.5 [UNK] !—2î — ELSj» —— * ■. • La „Electroputere” tifly O metodă eficientă de calcul analogic In laboratorul fizico-chimic al Uzinei „Electroputere“ fost aplicată cu succes „modularea electrocinetică“ — o metodă eficientă de calcul analogic cu care se rezolvă complicatele probleme ale repartizării cîmpului electrostatic, electrocinetic, cimpului magnetic și termic staționar, ale curgerilor staționare și infiltrațiilor. Pe această cale s-a reușit să se rezolve solicitări curente ale producției de aparataj și mașini electrice legate de repartizarea cîmpurilor electrice, izolației, ecranărilor, pentru omologarea unor izolatori la locomotivele electrice. Se studiază, în continuare, extinderea sistemului de calcul la soluționarea altor probleme curente de cercetare aplicativă. Pionieri în tabere de profil inițiativa Consiliului Din Național al Organizației Pionierilor din R.S. România, în această vacanță de vară se deschid tabere de profil pentru pionierii care au activat în cercurile tehnice. Printre numeroșii purtători ai cravatelor roșii care vor beneficia de o vacanță plăcută în asemenea tabere sunt și cei din județul nostru. In aceste zile, pionieri de la cercurile : carturi, radio, aero-racheto-modele, foto, circulație etc. au plecat spre asemenea tabere, deschise în localitățile Bran, Timișul de Sus, Telega și Brașov. ACCENTE Oglinzi infidele ale perfecționării didactice Poate niciodată în învățămîntul nostru nu s-a discutat cu atîta acuitate ca acum despre problema perfecționării personalului tic, ca una din coordonatele didacte bază ale dezvoltării și modernizării școlii românești. Eforturile în această direcție sînt evidente. Ni se pare însă, important să relevăm în aceste notații, faptul că, dincolo de caracterul ei organizat, pe un timp limitat, al acțiunii de perfecționare, se ridică problema permanenței informării și... Mărturisim însă autoperfecționării. (cu o iremediabilă tristețe !) că o serie de examene de grad, de titularizare, de colocvii cu ocazia inspecțiilor denotă un dezinteres vecin cu rutina și conservatorismul, cu o imagine desuet provincială. Sînt cazuri — și Ministerul Invățămîntului a trebuit să intervină legal — cînd nu s-a luat definitivatul de 2—3 ori. Vasăzi că un învățător sau un profesor cade fără drept de apel la niște examene care au caracter de verificare (deci înscrierea a fost benevolă !). Atunci ne mai întrebăm de ce, să zicem, la concursul de titularizare se itîmplă o suită de insuccese și bineînțeles o mulțime de reclamații și sesizări adresate forurilor de partid și de stat, din partea celor care refuză cu îndărătnicie să-și recunoască lacunele, și se consideră, totdeauna, victime. Mai gravă este situația cînd profesori care solicită obțineregradului II sau I devin prin propria lor prezentare (de stfei , lucrărilor) adevărați „corigenți” La colocviul din aprilie, bunăoară la Craiova, pentru gradul II la specialitatea Fizică s au înscris șapte profesori , s-au prezentat numai doiși a obținut examenul doar unul singur : matematică, în aceeași sesiune pentru același grad didactic, din 43 de profeoori înscriși s-au prezentat 21 și au obținut examenu decit 9. Lăsăm cu bună știință la o parte situații mai dramatice petrecute în rîndul învățătorilor. Cine poartă vina pentru aceste „căderi în gol?“. Indiscutabil că, în primul rînd candidații înșiși (scuzele și motivările unora dintre aceștia, dacă ar fi redate, devin de-a dreptul slare !). In al doilea rind - cu toate obiecțiile unora — directorii, inspectorii sau chiar netodiștii care au girat înscrierea prealabilă la definitivat sau grad. Așa stînd lucrurile, nu trebuie să punem oare un semn de întrebare asupra unor asemenea inspecții care, de ani de zile, fac numai muncă de îndrumare și control și uită că trebuie să se și pregătească, cel puțin in specialitatea lor, pentru a face față unei competențe superioare ? Cunosc zeci de directori ai unor școli generale, care sunt învățători și Îndrumă, iar mai ales controlează, profesori cu o pregătire științifică evident superioară lor. Ba mai mult, sunt și inspectori (deși puțini, dar sunt!) care tind să-și facă „o profesie“ din a inspecta, îndruma și controla. Și atunci ?... Pînă cind se mai perpetuează o asemenea situație ? De ce nu facem loc cu curaj (și «la tatonări și suspiciuni» competenței și noului și de la acest nivel, ca să obținem ■ rezult «vom spiritul exigențelor actuale și perspectivă, mai ales a celor de la lumina indicațiilor reieșite din documentele de partid și de stat Se impune, viața reclamă cu insistență, ca și să se procedeze la o remaniere la o perfecționare deosebită nu numai a directorilor de școli, ci și a inspectorilor. Fiindcă între altele, numai așa trierea cadrelor pentru definitivat sau grade didactice poate căpăta girul comisiilor de examinare. Altfel, noțiunea de perfectizare va continua să circule teoretic și să fie îmbrățișată neavenit, să capete o minimă înțelegere în rîndul masei de cadre didactice, ceea ce este un nonsens față de referințele moderne ale Invățămîntului general din țara noastră. M. BAREI) Șantierele tineretului însemnări în alb-negru Plecasem, stimulat de o zi promițătoare, să scriu un reportaj optimist despre cîteva sute de tineri — elevi și studenți — care și-au scurtat obișnuitul repaus estival cu generoasele preocupări în amfiteatrele muncii. Dar, pe la jumătatea itinerariului proiectat în oceanul verde al cîmpiei sudului, picături mari de ploaie au început să „bombardeze“ parbrizul mașinii, ca apoi să se transforme într-o cerneie deasă, lentă și fără speranțe. Primul punct al „planului de bătaie“ căzuse automat, dictat de împrejurările nefavorabile : trebuia să-i căutăm pe prezumtivii eroi nu în „pădurile“ de porumb sau în ambianța policromului a salariilor, ci la sediu cu deocupări mai puțin laborioase. Din aceste motive, cei 30 de elevi ai Liceului energetic din Craiova, proaspăt sosiți, n-avuseseră timp nici măcar să se acomodeze cu atmosfera șantierului Complexului de porcine de la Maglavit ; toți erau, însă, hotărîți să infirme impresia, deloc frumoasă, produsă de elevii Grupului școlar C.F.R. care, după două săptămâni, au părăsit șantierul la „indicația“ directorului lor, loti Nicola. Ne permitem să-l întrebăm, totuși, pe tovarășul director, consideră, oare, că atitudinea sa poate constitui un bun exemplu educativ pentru elevii care, peste cîtva timp, vor trebui să îndeplinească responsabilități precise într-o întreprindere industrială ? ...Continuă să plouă mărunt și apăsător și autoturismul nostru evită prudent „lacurile“ formate ad-hoc pe unele porțiuni ale șoselei ce leagă Maglavitul de Moțăței, trădînd, dincolo de intemperiile naturii, un spirit gospodăresc cam somnolent. După cîtva timp ne aflăm la sediul I.A.S. Moțăței, unde își desfășoară munca patriotică aproape 90 de studenți craioveni, purtînd mai întîi discuție cu directorul Ion Triculete. Aprecieri amabile, impresie bună în general, deși studenții, ni se spune, de-abia acoperă în cîte o zi masa, iar cu despre beneficii... sunt enumerate cifre cu totul nesemnificative. Interlocutorul nostru este de părere că două ar fi D. ROMULUS (Continuare în pag. a all-a) Microavancronică fotbalistică ASTAZI. LS 19.15 Azi, pe șapte stadioane ale țării, se trage cortina peste cel mai lung campionat al fotbalului românesc. Secvenței de azi, spre deosebire de alte finaluri de campionat și însă — cum vreți lipsește dumneavoastră să alegeți — fie sarea, fie piperul, pentru că U.T.A. e campioană încă de duminică și, pentru ocuparea locului ei meritat din vîrful piramidei, orice vitejie de proporții a Rapidului sau Stelei e mai mult decit zadarnică. La fel de... intangibil e și locul al 16-lea, de care A.S.A. din Tg. Mureș a ținut ca... dinții să nu-l ocupe cineva și, ca urmare, orice „bravuri“ ar face astăzi Crișul, Politehnica, C.F.R.-ul și — de ce nu ? — chiar Petrolul, nu pot produce... emoții mureșenilor. (Prin urmare, încă e dovada că trebuie să optăm ori pentru sare, ori pentru piper), în schimb, astă-seară, la orele 19,15 ■ vom ști, precis, care din cele patru amintite formații va ține de urît, probabil pentru unan, mureșenilor în cea de-a doua divizie a țării... Dar tot azi la 19,15, întreaga opinie sportivă țării va mai ști ceva , caare e numele campionatului golgeterului din Mexicului. După toate anul aparențele „încoronarea“ va avea loc pe stadionul din Pitești. Sau, poate, menca nu-l va lăsa Oblesă-i uzurpe tronul ? Mingea se va învîrti mîinea, rotundă și capricioasă ca și urna cu bile a jocului de loterie. C. GHEORGHE III