Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)

1970-09-01 / nr. 7927

1 Ha s ■BiElss ■ ■ [UNK]B [UNK] [UNK] [UNK] ■ I m IKS CU PLANUL CINCINAL­­ ÎNDEPLINIT Ridicind pe trepte noi preocupările de fiecare zi pentru creșterea și diversifi­carea producției de transfor­matoare, muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din fa­brica cu acest profil, a Uzinei „Electroputere“ Craiova, au reușit ca, în perioada 1966— 1970, să dobîndească de la o etapă la alta o experiență tot mai valoroasă. Fiecare com­partiment de producție a cu­noscut modificări tehnologice optime ceea ce a asigurat rit­muri n­oi producției. Colecti­vele conduse de tovarășii F. Mihai, M. Panciu, Gh. Stanciu, A. Bangriu, M. Cer­nea, Gh. Brîndușoiu, F. Iîră­­nișteanu, T. Voinea, Florică Floarea, Ioana Chircă, V. I Marcu, R. Dinu, I. Anghelina, C. Sandu ș.a. au merite deo­sebite in sporirea producti­vității muncii, in rezolvarea unor probleme care au an­gajat la un nivel tot mai spo­rit activitatea de producție. Efortul colectiv al munci­torilor și cadrelor tehnice­­inginerești din atelierele sale, bobinaj transformatoare mari, mici și mijlocii și cele de la S.R.S. are de această dată un numitor comun : a­­ceste colective au raportat îndeplinirea prevederilor ac­­ lam­­bobi­ tualului plan cincinal Înain­te de termen. Victoria de prestigiu obți­nută în cadrul fabricii de transformatoare reprezintă temelia sigură a unor noi îm­pliniri în creșterea produc­ției, în îmbunătățirea cali­tății transformatoarelor și asi­­gurarea unor produse la ex­port, demne de constructorilor de prestigiul transfor­matoare de la Craiova. 8 ■ i ■8 m a Asigurarea materiei prime destinate industrializării prin sterilizare și congelare Dezvoltarea industriei con­servelor și frigului impune lăr­girea bazei de aprovizionare cu materii prime agricole, incit în următorii ani sectorul legumicol și pomicol al agriculturii va­ trebui să pună la dispoziția in­dustriei cantități suficiente de produse agricole, de bună cali­tate și la un preț cit mai redus. Baza materială pentru acoperi­rea sarcinilor de consum­ sub formă proaspătă și necesarul in­dustriei o constituie bazinele legumicole și pomicole aflate in patrimoniul I.A.S. și C.A.P. Fabrica de conserve Calafat din Combinatul industriei ali­mentare Dolj, unitate recent in­trată în producție, este dotată cu cele mai moderne utilaje cum sunt : liniile mecanizate sau cu elemente de automatizare pen­tru conserve de mazăre, fasole, conserve diverse, suc de roșii, fabricarea continuă a pastei de tomate, sterilizator continuu „Stork“ pentru sterilizarea con­servelor de legume la tempera­tura de 120 grade C etc. De Ing. CORNEL MARINA director general al Combinatului industriei alimentare — Dolj menționat că în plină campanie de producție această unitate poate fabrica zilnic, la capacita­tea maximă, 290 tone conserve sterilizate, inclusiv suc de roșii și pastă de tomate. .,Frigoriferul“­Craiova a fost, de asemenea, extins cu noi sec­ții pentru sortarea, prelucrarea, congelarea și ambalarea legume­­lor și fructelor congelate, pro­duse destinate consumului intern și în special la export. Aceste secții au fost dotate cu linii me­canizate necesare curățirii și sor­tării fasolei păstăi, mașini de tăiat fasole, batoze de mazăre verde, tripare cu site pentru sor­tarea boabelor de mazăre pe ca­lități în funcție de mărimea a­­cestora, opăritoare și răcitoare continui, benzi transportoare și elevatoare pentru alimentarea ritmică a unor instalații speci­fice congelării legumelor și fruc­telor. Ca urmare a acestor dotări, fabricile respective au primit sarcini importante de pian pro­ducție, de fructe și legume con­servate prin sterilizare, concen­trare sau congelare, din care menționăm : 10 900 tone conserve legume sterilizate, 5 009 tone pastă tomate, 1­000 tone suc roșii, 1100 tone legume și fructe­­ congelate, 200 tone conserve fructe. Pentru buna desfășurare a proceselor de producție au fost luate o serie de măsuri tehnice­­organizatorice cum sunt : intra­rea în producție la termen a noilor capacități, efectuarea u­­nui remont de bună calitate, pregătirea sau instruirea perso­nalului, asigurarea cu materiale și ambalajele necesare etc. Primul factor de care depinde însă realizarea planului de pro­ducție este materia primă, in­sortimentele și calitatea cerută (Continuare în pag. a III-a) Fabrica de bere Craiova. Ve­ rificarea minuțioasă a unei in­stalații. ^ 9 Modale noi de cable de terasot. Preocupat să diversifice și să rid­ice calitatea producției, colectivul I.I.L. ma­teriale de construcții și pro­duse cim­pice Craiova a in­trodus în fabricația de serie patru noi modele de cable de teracotă. Produsele sunt con­cepute de­ către specialiștii în­treprinderii. După cum am­ fost infor­mați, în laboratorul întreprin­derii s-au experimentat, cu suc­ces, modele de cable cu smal­țuri în culori diverse: albastru, verde, galben, gri. In anul 19^1 se va realiza o producție de 1 milion bucăți cable de te­racotă.­ ­ Formații fruntașe de pompieri In cadrul întrecerii organi­zate în cinstea zilei de 13 Septembrie — Ziua pompieri­lor — formațiile de pompieri voluntari din comunele Dioști, Amărăștii de Jos și Mirșani s-au clasat, în ordine, pe pri­mele trei locuri pe județ. A­­cestea au dovedit o bună pre­gătire pe linia prevenirii și stingerii incendiilor, reușind ca — prin măsurile luate — să contribuie substanțial la apărarea avutului obștesc și personal al cetățenilor. De asemenea, formațiile de pompieri angajați de la Com­binatul troputeren chimic, Uzina „Elec­din Craiova și Termocentrala au obținut fru­moase rezultate în acțiunea de apărare a obiectivelor îm­potriva incendiilor. Concerte de melodii oltenești Ansamblul artistic al clu­bului U.M.A. din Craiova sus­ține, în sala Filarmonicii de stat „Oltenia“, astăzi (la orele 17 și 20) două concerte de melodii oltenești, își dau concursul soliști instrumentiști și vocali ai ansamblului, pre­cum și Maria Lătărețu, artistă emerită, Romica Fuceanu, Matei Constantin și Maria Ma­tei. Momentele vesele aparțin lui Vaslie Tomazian. M­­E­S­AȚtm­ președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socia­liste România și al mneu per­sonal, adresei participanților la cel de-al XXII-lea Congres in­ternațional de istoria medicinii care își începe astăzi lucrările la București, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for științific internațional care re­unește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat nu­măr de țări ale lumii.­­ă In epoca noastră, caracteriza­prin profunde și continui prefaceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit al popoare­lor în lupta pentru o viață mai­ bună. In acest cadru, științele medicale au, prin însuși obiec­tul lor, un rol de o covârșitoa­re însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănă­tății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială, cunoașterea preocupă­rilor umaniste ale savanților și cercetătorilor din trecut, a u­­riașelor investiții de gîndire și de strădanii ale omenirii in lupta împotriva bolilor și a du­rerii constituie un factor pre­țios in eforturile care se de­pun pentru a soluționa cu suc­ Luni dimineața au început, în Sala mică a Palatului Re­publicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internațio­nal de istoria­ medicinii, orga­nizat de Uniunea societăților de științe medicale din Româ­nia, sub auspiciile Societății internaționale de istoria medi­cinii. La această importantă manifestare științifică iau par­te numeroși delegați proape 40 de țări ale din a­­personalități proeminente lumii, ale istoriei medicinii internațio­nale, valoroși oameni de ști­ință din țara noastră, în cuvîntul de descindere rostit la ședința festivă, prof. dr. docent Valeriu Bologa, vicepreședinte al Societății in­ternaționale de istoria medi­cinii, președintele Comitetu­lui de organizare a Congresu­lui, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dezvoltă­rii studiului istoriei medicinii și a invățămîntului­ de specia­litate, a relevat înalta aprecie­res problemele complexe ale medicinii contemporane. Apre­ciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoas­tră, menită să aducă noi con­tribuții la cunoașterea doctri­nelor și practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obținerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apăra­rea sănătății oamenilor este o ca­uză comună a tuturor popoare­lor, un domeniu în care sa­vanții și cercetătorii din toate țările lumii­­ pot colabora fruc­tuos, cu bune rezultate. In a­­cest spirit este orientată acti­vitatea oamenilor de știință și a tuturor slujitorilor pe tări­­m­ul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guver­nul țării se străduiesc să-i creeze condiții tot mai bune de desfășurare. Avem convinge­rea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relațiilor medicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va iniesni mai buna cunoaștere și punere in lumină a realizărilor și a vo­cației umaniste a medicinii ro­mânești, dornică să conlucreze re de care se bucură în țara noastră activitatea desfășurată în acest domeniu. Cu viu interes și profundă satisfacție, exprimate prin pu­ternice aplauze, a primit în­treaga asistență Mesajul preșe­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațio­nal de istoria medicinii. Me­sajul a fost citit de ministrul sănătății, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, președintele Academiei de Științe Medicale, salutînd pe congres­iști,­­ a menționat că istoriografia medicală româ­nească se numără printre ace­le ramuri ale medicinii care au avut de timpuriu răsunet și recunoaștere mondială, și care au dat personalități in­ternaționale de prim rang. Congresul a fost, de aseme­nea, salutat de prof. dr. Ro­man Moldovan, vicepreședinte al Academiei de Științe So­ciale și Politice, prof. Ioan Bor­ca, vicepreședinte al Con­siliului popular al municipiu­lui București și prof. dr. Va­lerian Popescu, Uniunii societăților președintele de științe medicale, strîns cu școlile medicale de pretutindeni în lupta pentru o­­crotirea sănătății individului și a colectivității, pentru împlini­rea înaltelor deziderate de bunăstare și fericire, de pro­gres și pace ale popoarelor. Prin însăși natura ei, medi­cina slujește vieții, ocrotirii să­nătății omului, păcii și, ca a­­tare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască­ în pace, ca umanitatea să­ fie apărată de urgiile războiului, ca an ti­­me să se instaureze relații de înțelegere și colaborare intre toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strins legat de dezvoltarea largă a raportu­rilor multilaterale dintre sa­vanții și cercetătorii de pretu­tindeni, intensificarea cooperă­rii dintre toate statele pe baza deplinei egalități în drepturi a respectului independenței și suveranității fiecărui popor. Arez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medi­cinii, exprimîndu-și convinge­rea că el va reprezenta un mo­ment important în dezvoltarea științelor medicale, în întărirea colaborării internaționale a oa­menilor de știință. In numele congresiștilor, prof. Maurice Bar­ety, "« preșe­dintele Societății internaționale de istoria medicinii, a mulțu­mit pentru căldurosul mesaj adresat Congresului de preșe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, exprimîn­­du-și satisfacția pentru primi­rea deosebită rezervată con­gresiștilor — în spiritul tradi­ționalei ospitalități românești — și condițiile excelente cre­ate desfășurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Premiului „Esculap de aur“ în semn de înaltă prețuire a acti­vității științifice în acest do­meniu, prof. Erna Resky, de la Universitatea din Viena. Prof. Fr. A. Sondervorst, vicepreședinte al Societății, a prezentat raportul „50 de ani de la primul Congres interna­țional de istoria medicinii“. Timp de cinci zile, la Bucu­rești și Constanța, participan­ții vor dezbate pe secții pro­bleme privind istoria deontolo­giei medicale, valoarea științi­fică a folclorului medical, re­lații mediale între România și alte țări, medicina provin­cială în Imperiul Roman și al­tele. (Agerpres) Sub semnul prieteniei frățești româno-vietnameze Adunarea populară din comuna Gîngiova Cu prilejul apropiatei aniversări a împlinim unui sfert de veac de la proclamarea Republicii Demo­crate Vietnam. In cursul zilei de Sorodnică a avut loc la Gîngiova o mare adunare populară consa­crată acestui important eveni­ment din Viața poporului Viet­namez. Au fost prezenți la adunarea populară­­ Nguyen Dang Hanti, ambasador al R. D. Vietnam la București, Nguyen Lam, atașat de presă, Nguyen Duc Van, ambasa­­dor al Republicii vietnamului de Sud la București și Petre Poroi­­neanu, secretar al comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj, care a însoțit pe oaspeți. La sosirea In cooperativa agri­­colă de producție „Prietenia ro­­măno-vietnameză“, oaspeții au fost primiți cu căldură de mem­­brii cooperatori, de reprezen­­anți ai organelor locale comunale. In continuare, au vizitat o expo­­ziție cu produse agricole, orga­­nizată in cadrul cooperativei a­­gricole, primind explicații in le­­gătură cu producțiile obținute, din partea inginerului Petre Caluj­ai. După vizitarea expoziției, cei prezenți au participat la aduna­rea populară ce a avut loc la că­­minul cultural din comună. Adunarea a fost deschisă de Ian Mărgulescu, secretarul cond­eiului comunal de partid. A luat apoi cuvântul Nicolae Jascu, președintele cooperativei agricole de producție, care a evo­­cat eroismul poporului vietnamez n lupta sa pentru libertate și in­­dependență națională. După ce s-a referit la unele aspecte ale fetivitâții din C.A.P. pentru ob­­inerea unor producții sporite la oate culturile­ pentru dezvolta­rea și consolidarea C.A.P., vorbi­­orul a exprimat sentimentele tu­­turor locuitorilor comunei Gri­­siova de solidaritate și sim­patie pentru lupta dreaptă a poporului vietnamez. In încheierea cuvântului său». Nicolae Fascu a adresat calde urări cu prilejul acestei aniver­sări, pentru noi succese in rea­lizarea năzuințelor de indepen­dență și libertate ale poporului frate vietnamez. A vorbit, in continuare, Nguyen Dan Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam. După ce a transmis un salut cordial din partea poporului vietnamez, a membrilor coopera­tivei agricole din comuna Moc Bac, vorbitorul a relevat drumul eroic de luptă al poporului viet­­namez in cei 25 de ani de la proclamarea Republicii Democrate Vietnam pentru construirea socia­lismului, pentru libertate, inde­pendență și unificarea celor două țări. S-a dat apoi citire unei tele­grame adresată membrilor coo­perativei agricole din comuna Moc Bac din R.D. Vietnam. Entuziasta adunare populară s-a încheiat cu prezentarea filmului „Chemarea frontului“, producție a studiourilor cinematografice viet­nameze. Condițiile de climă specifice acestui an au determinat creș­terea viguroasă a lanurilor de porumb, fapt care ne îndreptă­țește să scontăm pe o producție ridicată. In scopul recoltării a­­cestei culturi, se impun măsuri deosebite, avîndu-se in vedere, i­n principal, următoarele trei obiective : înmagazinarea mai rapidă a întregii producții ; va­lorificarea produsului secundar — cocenii — rezervă furajeră de mare importanță pentru zooten- Ing. C. GHEONEA director adjunct cu producția vegetală Direcția me; eliberarea urgentă a tere­nului spre a se asigura însămin­­­țarea la timp a culturilor de toamnă. Asigurarea realizării în con­­ lucrare record ce trebuie executată în timp și care­ta de efort, competență. Recoltarea mecanizată a porumbului pentru boabe O lucrare de sezon : plantarea tomatelor în sere Foto : V. Mihăilescu Ing. GH. MANC­IU director adjunct cu mecanizarea agricolă a județului Dolj diți­ optime a acestor obiective a constituit și constituie o grijă permanentă a Comitetului jude­țean de partid, la ale cărui in­dicații conducerea direcției a­­gricole, specialiștii din unități, conducerile întreprinderilor pen­­tru mecanizarea agriculturii, ale cooperativelor agricole se consi­deră în prezent efectiv mobi­lizate. Experiența acumulată în anii trecuți ne-a dovedit că, în condițiile recoltării manuale a întregii suprafețe, dată fiind lipsa unei tehnologii concrete, producția de porumb a avut de suferit prin pierderi și depre­cieri. Nu este lipsit de impor­tanță să remarcăm că acest pro­­c­edeu a avut consecințe nega­­ive și asupra nivelului produc­­ț­iei de grîu și de porumb din an­ următor. Am fost, astfel, nevoiți să însămînțăm grîu după g rîu pe aproximativ 50 la sută l­a suprafață, uneori în al trei­­ea și al patrulea an, iar in u­rimăvară să însămînțăm o su­­rpafață de 4—5 mii ha porumb și floarea soarelui în teren arat în luna aprilie. Pentru a părăsi aceste practici dăunătoare, ne-am pregătit și ne pregătim ca in această toam­nă să generalizăm o serie de metode cu eficiență sigură. Față de baza materială de care dispunem, se vor aplica următoarele tehnologii: 1. Recoltarea mecanizată a porumbului cu combinele C-17 . ..Gloria“. In acest scop com­bina se echipează cu echipa­­ment special pentru recoltarea porumbului, fiind capabilă s­ă lucreze simultan pe 4 sau 5 rin­­duri, să execute tăierea tulpini­lor, batozarea știuleților și lăsa­rea tulpinilor în urmă pe o sin­gură brazdă. După combină, imediat, sau la un interval care asigură uscarea eventuală a tul­pinilor, urmează presa de ba­lotat în agregat cu sania, care strînge, în baloți, întreaga masă vegetativă și o transportă la ca­pătul parcelei. * Cu cele 1R combine pe care se folosesc deocamdată I.M.A.-urile noastre, se poate recolta zilnic suprafața de 160 ha, ceea ce în­seamnă 5 400 ha in 30 zile. 2. Recoltarea mecanizată porumbului cu combina CT-2RP. a Deși este o combină, în general, cunoscută, am putea spune că sunt totuși specialiști care au re­țineri la folosirea ei. Se cer însă părăsite orice păreri su­biective și să se treacă la folo­sirea, pe toată durata campaniei, a acestor combine cu întreaga lor capacitate. Combina la care ne referim, în agregat cu tractorul U-650, lucrează pe două rînduri, asi­­i­gurînd tăierea tulpinilor, deta­ f­șarea știuleților de tulpini și (Continuare în pag. a III-a) Eli»? [ .y/y»#7". La Craiova a Balcaniada de început călărie Aspecte de la tribuna oficială Foto: Ion Teșcoveanu .­­ Totul a concurat la suc­cesul, dintr-un bun început, al campionatului : excelenta organizare, soarele de pe boltă și cel din inimile par­ticipanților — concurenți și spectatori, excelenta dispozi­ție de întrecere a călăreților din patru țări balcanice. De altfel, în întreg orașul s-au făcut, peste tot prezent, sem­nele sărbătorii prilejuită de actuala ediție — românească — a Balcaniadei, zeci de mii de craioveni fiind martorii acestui inimos prolog. Duminică, la ora 14,30, pe gazonul hipodromului s-au aliniat zecile de concu­renți pentru solemnitatea inaugurală. După intonarea imnurilor de stat rilor participante ]a ale­să­Balca­niadă și prezentarea ra­portului parăzii, tov. general maior Victor Stănculescu, președintele comitetului de organizare a celei de-a III-a ediții a Campionatului balca­­­­nic de călărie, a rostit cuvin­­­­tul inaugural. Vorbitorul a­­ apreciat rîvna deo­­­­sebită pe care a dovedit-o,­­ în asigurarea tuturor condi­­i­țiilor de desfășurare a între­­­­cerilor, comitetul de organi­ i zare, cu sprijinul prețios dat­­ de gazdele craiovene, de Con­­­­siliul Național pentru I­du­­­­cație Fizică și Sport, Minis­­­­terul Forțelor Armate și Con­­­­siliul Central al Sindicatelor,­­ Adresîndu-se concurenților, i le-a făcut prețioase recoman­­­­dări și le-a urat întreg suc­­­­cesul în aceste disputate și­­ prestigioase întreceri. j AL. FIRESCU ! (Alte relatări în pag. a II-a) I -h } \ _______v l \

Next