Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)
1970-11-25 / nr. 8000
Noua facultate t’e medicină... Foto : R. Melineșteanu Un debut promițător Concertul tinerelor speranțe din seara zilei de 18 noiembrie a.c. a oferit auditorilor din sala Filarmonicii — în majoritate elevi și studenți — momente de adevărată încîntare și evoluție muzicală. Solistul cortului. Ionel Marcel Spinei, student în anul II la conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu" din București, la clasa profesorului Iulius Boniș, a interpretat cu dezinvoltură Concertul pentru violoncel și orchestră de Boccherini. Menționăm că tînărul solist s-a manifestat în public încă de la vîrsta de 14 ani, avînd ca profesor și îndrumător în tainele muzicii pe maestrul Mihail Bîrcă. Consemnăm cu această ocazie o prezentare prestigioasă a violoncelistului Spinei în cadrul unui concert al Filarmonicii craiovene (1989), cînd a interpretat împreună cu soprana Ileana Petrescu un lied pentru voce și violoncel, pe versuri de L. Baga — compoziție proprie. Piesa prezentată s-a bucurat de o caldă primire. Partitura Concertului pentru violoncel și orchestră de Boccherini, construit în stil clasic în 3 părți (Allegro, Andante și Rondo), cu toată scriitura ei complexă, a fost tălmăcită de către solist cu expresivitate și vibrație emotivă. Toate dificultățile și barajele s-au topit în focul unei interpretări vii și firești. Ne-a încîntat în mod deosebit Andante-le, în care patetismul liniei melodice, alternat cu momente de vibrant lirism au fost tălmăcite firesc și sincer, degajînd în sală o atmosferă tinerească și optimistă. Jiul Dirijorul concertului, maesVictor Golescu a dozat sonoritățile orchestrei, încît pasagiile solistice au fost bine reliefate, orchestra și instrumentul solist constituind o unitate indisolubilă, ca Labiș, I. M. Spinei a oferit, supliment, Arioso, piesă pentru violoncel și orgă de I.S. Bach — bucurându-se de astă dată de generoasa colaborae a maestrului Alexandru Racu, care a acompaniat la orgă. Va trebui însă, să înscrie în repertoriul său și lucrări din muzica românească și mai ales creațiile contemporanilor. Are nerv artistic, dar numai școala îi va permite să învingă cu ușurință cele mai grele probleme ale partiturii și mai ales să aprofundeze conținutul emoțional al lucrărilor și stilul specific fiecărui compozitor, fiecărei epoci. Concertul a fost întregit de către orchestră, în program figurînd : Uvertura academică de Johanns Brahms, Trei dansuri românești de Theodor Rogalski și Un american la Paris de Ottorino Respighi. Lucrarea lui Th. Rogalski, scrisă în 1950, în care sînt zugrăvite trei scene de dans, una ardelenească, alta macedoneană și cea de a treia muntenească a fost interpretată de către orchestră cu sinceritate și căldură, încît ritmurile programate și armoniile specificice muzicii noastre populare au creat o atmosferă de trăire românească viguroasă în care orchestrația sugestivă a lucrării s-a îmbinat armonios cu măiestria interpretativă pe care a redat-o cu multă competență dirijorul Victor Golescu. în încheiere orchestra a oferit o pagină de certă valoare interpretativă cu piesa lui Ottorino Respighi. Un american la Paris, o lucrare programatică în care sunt prezente influențe ale impresionismului și neoclasicismului muzical. Dirijorul V. Golescu a știut să contureze plastic și ferm, cu multă sobrietate în gestică, diferitele detalii pe care le-a oferit partitura complexă și savantă a compozitorului italian. BORIS CHELARU ■ ------- .. .................................................... ui___. I. . . . ARTIZANATUL-supapa rezidului artistic? de GRIGÖKE TRAI AN POP In limbajul criticii de specialitate, un artizan e un om vrednic de tot disprețul , e fie un diletant ostecare, nb un artist incapabil să prelucreze datele esențiale, fundamentale, ale plasticii, ale celei populare, in speță, date pe care se mulțumește doar să le citeze. După cum un artizan poate fi omul aliat cu banda rulantă sau cu manufactura în scopul punerii universului nostru intim sub dominația a tot ceea ce poartă în sine semnul distinctiv al lui pseudo. Cu puțină exaltare, s-ar a putea acuza că acționează nu numai împotriva frumosului artistic, ci și a celui natural. Artizanul stricătorul de echilibru, e anti- echilibru spațial, anticuloare, antiodihnă activă, antiarmonie conjugală. E anti și pseudo. Dacă ai un frumos vas chinezesc, artizanul ți—1 pune imediat în vecinătatea fierului forjat, a cărților vopsiți în verde cu degradeuri gri, a unei pisici din lemn de cireș, a unei fructiere din sămînță de cinepă cu liant de cărămidă pisată etc. Ori ci te-ai Împotrivi, nu scapi. Se va găsi oricînd un prieten care să-ți cumpere sabia lui Brîncoveanu într-o interpretare ceramică, un nepoțel care să-ți umple casa cu oale arse in cuptoare speciale, ori subaltern care să-ți ofere un semn de infinită admirație, o coloană a infinitului, sau o poartă a sărutului. Dar să părăsim mijloacele pamfletului... Trăim într-un spațiu folcloric vast, de o neobișnuită densitate. Mentalitatea românească este de neconceput fără această dimensiune. Simțul artistic al românului este caracterizat prin echilibru și măsură, printr-o putere de transfigurare și de sugestie puțin obișnuite. In trecere pe la noi, De Gerando nota, cu secole în urmă : „Acest popor este spiritual și inteligent, el iubește și cultivă cu o înzestrare neobișnuită poezia și artele. Oricît de naive picturile lor, ele dovedesc in firea românului rafinament și gust". Sau Ubicini : „Românul este din firea lui poet , poet ca sentiment și ca expresie. Fie că-i agită dorul, fie că entuziasmul se descarcă în el, dă dovadă de o inspirație fără margini. Românul este din firea lui un om de gust, cu deosebire in cele plastice , iubește luxul, dar etc eleganță". Toate aceste însușiri, s-au tradus în cultura și artele noastre, prin opere care probează elevare artistică, un anumit stil de a concepe universul plastic, un anumit stil de a concepe armonia, echilibrul și frumusețea relațiilor plastice. Retina noastră refuză falsul, contrafacerile, tot ceea ce e strident din punctul de vedere al unei armonii fundamentale. Să nu ne amăgim, însă. Artizanatul nu e destinat să creeze nici capodopere și nici măcar un climat artistic. Dar aceasta nu înseamnă că menirea lui e de a alimenta și a întreține gustul îndoielnic. Artizanatul tu trebuie să fie prost gust pe bandă rulantă, sunt puține țările, în care faima unui artizan rivalizează cu aceea a artiștilor autentici, și, dintr-un anumit punct de vedere, artizanul este artist autentic El este o lecție ilustrată a bunului gust nu braconează pe tărîmul artei, ci cultivă pe acest târîm. Nu vrem, firește, să alunecăm pe panta purei speculații, dacă artizanul trebuie să fie artist în toată puterea cuvintului, dacă „industrializarea“ artei prin artizanat e legitimă sau nu. In ce măsură poate fi integrat in arta artizanală specificul local etc. cert este că, la ora actuală, artizanatul se află nu atît la periferia artei cît, și mai grav, la periferia bunului gust. Situația nu e fără ieșire. Condiția e să nu se mai considere această îndeletnicire ca o supapă pentru rezidurile artei, ci ca o posibilitate de educare estetică fie mare audiență. iii«.•'T'-' - -'V.- Duminică s-a Încheiat turul campionatului județean de fotbal. Rezultatele înregistrate în această ultimă etapă sunt următoarele : Afumați — C.F.R. 1—3 ; Victoria — Segarcea 0—0 ; Băbuleni — Filiași 5—1 ; Urzicuța — Chimia 8—3 ; Băilești — Dioști 3—0 ; Bietului — Confecția 0—0 ; Unirea Goicea — Vîrvor 3—3 ; U.R.A. — Blaglavit 2—0 ; Covei — Progresul Goicea 2—3 ; cetate — Negoi Siliște 0—3 ; Bistreț — Rasti,—1 ; Rovine — Betonul 0—0 ; Birca — Gîngiova 11—1 ; Constructorul Aripile 1—0. Așa după cum se poate vedea, etapa finală a turului s-a desfășurat, cu o singură excepție, in bune condițiuni. Excepția de care aminteam s-a produs la Cetate, unde urma să se desfășoare partidă dintre echipa locală și formația din Siliștea Crucii, care a primit aprobarea să joace în campionat în locul fotbaliștilor de la Negoi. Dar, deplasindu-se la Cetate, fotbaliștii din Siliștea au fost nevoiți să facă calea întoarsă mai repede decît trebuia, pentru că localnicii — nu știm încă motivele — nu s-au prezentat, pe propriul lor teren, pentru disputarea partidei programată. Așa că, siliștenii și-au început activitatea printr-un meci cîștigat in deplasare cu... 3—0. Etapa de duminică a înregistrat și cîteva rezultate puțin scontate inițial. Acestea sînt, după părerea noastră, victoriile cu același scor (3—2) obținute în deplasare de către fotbaliștii de la Chimia la Urzicuța și de Progresul Goicea la Covei. Egalul (3—3) realizat de către echipa din Vîrvor cu Unirea la Goicea e, de asemenea, tot o surpriză. Scorul etapei (11—1) s-a înregistrat îa meciul dintre Birca și Grigiova, disputat pe teren neutru, la Băilești. După ce se vor disputa și cele două restanțe (Dăbuleni-Urzicuța și Cetatea U.R.A.), vom reveni asupra campionatului județean, publicând un articol referitor la desfășurarea turului acestei competiții. C. GHEORGHE Gipatnl iÉíei de iolbal SERIA I. SERIA A II-A 1. C.F.R. 2. Băilești 3. Chimia 4. Afumați 5. Metalul 6. Segarcea 7. Filiași 8. Un. Goicea 9. Dăbuleni 10. Victoria 11. Urzicuța 12. Confecția 13. Vîrvor ■ 14. Dioști 13 11 1 13 9 4 13 6 5 13 6 3 13 6 2 13 4 5 13 61 13 4 3 12 4 2 13 4 2 12 4 1 13 2 5 13 4 1 13 21 1 40—10 23 6 38 —9 22 2 23—17 17 4 20—21 15 5 22—16 14 4 16—17 13 6 26—32 13 6 31—28 11 8 31—24 10 7 23—27 10 718—23 9 6 17—27 9 8 25—51 9 10 10-38 8 14. Negoi Siliște 13 2 0 11 7 42 4 1. Aripile 13 10 2 1 50—10 22 2. Construct. 13 9 3 1 29— 7 21 1 3. Bistret 13 8 4 1 32—11 20 1 4. Pr. Goicea 13 9 13 43—19 19 5. Birca 13 6 5 2 32—12 17 6. U.R.A. 12 7 3 2 21— 6 17 7. Rast 13 6 0 7 24—28 12 8. Covei 13 4 2 7 18—34 10 9. Rovine 13 3 3 7 17—24 9 10. Betonul 13 2 4 7 13—18 8 11. Gînglova 13 4 o 9 18—44 8 12. Maglâvlt 13 2 3 8 15—30 7 13. Cetate 12 3 0 9 11—45 6 Derbiul captivant al juniorilor Stadionul Tineretului a fost duminică gazdă derbiului rezervat echipelor fruntașe din seria a IX-a a campionatului republican de fotbal — juniori. Pe o vreme umedă, ren greu cu țindepentru joc, își iac apariția Juniorii clubului 1,U U Craiova și cei ai Școlii sportive Olimpia. Partida debutează sub semnul unui echilibru valoric, dar treptat, treptat, „U“ pune stăpînire pe joc și folosind cu predilecție cele două extreme creează cîteva faze foarte spectaculoase în urma cărora juniorii Universității reușesc să deschidă scorul prin Brînzan în minutul 8, printr-un șut splendid de la metri. După înscrierarea golului, jocul capătă o amprentă și mai dinamică, ambele echipe etalîndu-și întreaga lor gamă de virtuți tehnice și Datorită unui tactice de incisivitate, plus în fazele de finalizare, juniorii de la „U“ își măresc avantajul prin același Brînzan, în minutul 21. La reluare, jocul își menține aceeași coloratură, Universității juniorii jucînd din ce în ce bine. Cel care mai va mări în continuare avantajul din prima repriză va fi Inepuizabilul Brînzan, care ridică scorul la 3—0. Ultimul sfert de oră este de-a dreptul electrizant. Spectatorii gustă cu plăcere o partidă fotbalistică frumoasă. In minutul 73, Cioară Insistă la un balon, paseazâ în careu, iar Păunascu reia sigur și precis la vinciul porții. Este 4—0, scor cu care se încheie întîlnirea. În cel de-al doilea meci, Eleetroputere a întîlnit formația juniorilor de la Jiul Petroșani. Craiovenii au învins cu 2—0 prin golurile înscrise de către Dinu și Bălșeanu. GH. DRAGHICI, coresp. POPICE Timp de două zile au continuat întrecerile popicarilor craioveni în cadrul campionatului de calificare, faza pe municipiu. După dispute spectaculoase, de bun nivel tehnic, Minerul a învins pe Metalul cu 4 832 — 4 413 popice doborîte, iar Voința pe Chimia cu 4 893—4 427. ION TESCOVEANU, coresp. INAINTB wmm*&nrm-~r-rrwmmmmr- m .^iftigin, ■ jimy p "'e:is T * U--Ni 1 MURGAN GH. — Celaru. Potrivit CONSTANTIN prevederilor din Decretul 285/1960, completat cu Decretul nr. 150/1969, dacă salariul tarifar de încadrare nu depășește plafonul de 1 300 lei lunar, beneficiați de alocația de stat pentru copii în cuantum de 80 lei lunar. PETRESCU OCTAVIAN — Craiova. Nu mai puteți demnizația de concediu cere ii neefectuă. În anul 1966 deoarece, conform dispozițiunilor art. 118 din Codul muncii, acest drept s-a prescris. In legătură cu celelate drepturi băbești pretinse de dv. adresați-vă comisiei de judecată din unitate. BALOJ MARIN — Balș. Conform art. 19 din Legea nr. 26/1967, aveți dreptul la compensație în bani a concediului de odihnă neefectuat, corespunzător cu timpul lucrat de la 1 ianuarie — 1 mai 1969. Dacă unitatea nu vă acordă acest drept, adresați-vă comisiei de judecată din unitate. FURIȘ I. FLOREA — Afumați. In raport de vechimea în muncă, indicată de dv. puteți fi beneficiar al ajutorului social dacă aveți vîrsta de 62 ani și sunteți lipsit de mijloace proprii de existență. BADITA NICOLAE — Cra iova. Dacă domiciliați în mediul rural și salariul tarifar lunar date pînă la 1 300 lei, cuantumul alocației de stat pentru un copil este de 80 lei lunar, iar dacă domiciliați în mediul urban cuantumul alocației lunare este de 130 lei pentru fiecare copil. LINCA MARIN — Craiova. Intrucît salariul dv. tarifar lunar întrece suma de 1 300 lei, pierdeți dreptul de a mai primi majorarea de 30 lei lunar la alocație de stat pentru copii. ROȘU ILIE — Craiova. Potrivit prevederilor Legii nr. 26/1967, pentru a beneficia de concediu de odihnă trebuie să aveți o vechime neîntreruptă în muncă de cel puțin 11 luni. VICULESCU OPREA — Calafat. In legătură cu problema la care vă referiți, menționăm că Observația ce va fost făcută este justă și valabilă pentru toți vînzătorii și pentru cumpărătorul acestui imobil, deoarece, legal era ca actul de înstrăinare să fie făcut în forma solemnă nu sub semnătură privată. Pentru a evita eventuale neplăceri, mai ales pentru cumpărător, nu pierdeți prilejul cînd va fi posibil să o perfectați. NASTASE CONSTANTIN — Craiova. Dacă în carnetul de muncă nu se menționează că transferul s-a făcut la cerere și avut loc înainte de 1 ianuarie vechimea în aceeași unitate nu este Întreruptă, indemnizațiile de șantier se acordă personalului T.A. și muncitorilor calificați, într-o cotă procentuală, de pînă la 15 la sută față de salariul tarifar, sau în sume fixe de 1—3 lei pe zi, conform Hotărîrii 1053/1959. Sporul de șantier impozabil este NATA andrei consilier juridic a 1967. • 25 — XI — 1970 Iul Cil cateana... Și eu oare credeam că-i complicat. Da de unde. La Început am avut puține emoții cînd m-a anunțat secretara : — Tovarășu' Popescu, urgent la tov. director. — Nu știi pentru ce? — Mă cheamă Mumy nu Măralda. — Și eu care credeam... — Repede, că-i grăbit ! — Să trăiți tovarășii... — Stai jos, mă Popescule. Cum stai eu... — Bine. Foarte bine. — Atunci, și mai bine, știi la ce te-am chemat? — Nu — Am zis că ești tînăr, îți place să călătorești. Nu ți-ai surîde o deplasare? — Unde ? — Să zicem la București. Daci o situație. Am putea să o dăm și la telefon, dar telefonic nu putem să procurăm... — Cafea. — Exact. Eu am nevoie de 300 de grame. Ia și banii: 24,90. Dar să iei din Amzei că-i mai bună. — Am înțeles. — Vezi că vrea și contabilul șef Meșterescu. El are nunta fetei duminică, vrea un kilogram. — Ii servesc. Cînd am închis ușa cabinetului m-a luat Mumy în primire. — La București, ai ? — Da. — Înscrie-mă cu 150 de grame. Am scris-o. Seara aveam o listă de 23 de persoane cu o cantitate de 8,300 kg cafea măcinată și 1,500 kg boabe crudă. Spre a evita complicațiile am dat telefon spre a fi servit cu un apel la ora 4,30 dimineața. ...— Alo! Bună dimineața. Apelul dv. pentru ora 4,30. — Sărut mina, domnișoară ! Mulțumesc. — Nu vă supărați, mergeți la București ? — Vă domnișoară. Cu cu vă trec ? — Cu 100 de grame. Cînd veniți dați un telefon la poziția zero șapte și întrebați de Tanțy. — Am înțeles. — Drum bun ! ...Spre seară, cu sacoșa plină de pachețele pe care scrisesem numele solicitanților de pe listă, mă apropiam de gară, din alimentară în alimentară. Mai aveam 5 persoane de servit și deplasarea mea se încheia cu succes. Pe Griviței am găsit un magazin de specialitate. Am etalat comanda. Morile au intrat toate în funcțiune, în spatele meu rîndul se îngroșa. Cînd vînzătoarea cîntărea ultima sută de grame pentru Tanțy de la telefoane, aud un tip cu mustață, din rînd . — Scoate-i afară, tovarășe, căi de la Craiova ! — Am plătit și n-am mai așteptat mărunțișul ce mi se cuvenea ca rest. ...Rapidul 11 de la 22:19 era tras la peron. Un fost militar din primul război mondial, cu grad inalt, era adus de braț de nepoți probabil. Ochii îi erau protejați de ochelari cu lentile opace. S-a oprit lîngă vagonul 10 și a spus : — Asta-i vagonul de Craiova. — Cum ai ghicit unchiule ? — După mirosul de cafea Foarte plăcut... Nepoții au făcut haz ca și oltenii aflați la ferestrele vagonului. Un compartiment surpriză. Vecinul meu de loc, cine credeți că era ? Tipul cu mustață care protestase din rînd. Cînd am ajuns la Roșiori s-a scuzat : — Ce vrei domnule ? ! Mai erau numai 20 minute pînă la plecarea trenului și aveam și eu comandă serioasă. Așa că mă-nțelegi matale... — Vai de mine, nu face nimic ! — Nu era vorba de mine sau de alți cunoscuți ai mei, dar aveam o comandă a șefului serviciului comercial care mi-a făcut rost de delegație și nu se făcea să-l las în... pom, cum s-ar spune. ...Dacă știam că așa stau lucrurile, comandam toată cafeaua existentă în stocul magazinului. Numai așa de-al dracului, să-l fac să bea ceai de tei... ROMEO POPESCU Foileton Teatrul Național, orele 19,30 PAHARUL CU APA, CINEMA ,,Patria" (telefon 13850), filmul s DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITĂ, orele 11 ; 16 ; 19. ,,Central“ (telefon 14029), filmul : ULTIMUL MOHICAN, orele H i 15 ; 17 ; 19 ; 21; „30 Decembrie" (telefon 31080), filmul : FERESTRELE TIMPULUI, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August" (telefon 14448), filmul : MÄRTURIA, orele 10,45; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului" (telefon 12228), filmele : HELGA, orele 10 ; DRAGOSTE LUNGA DE SEARA, orele 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai" (telefon 14285), filmul : PERETELE VRĂJITOARELOR, orele 16—20 în continuare. Expoziția de artă plastică „Pe șantierele patriei" deschisă în sala Galeriilor de artă din Bulevardul 23 August nr. 9, universitatea populară Sala Universității populare, orele 17, expunerea : „Opera istorică și filologică a ȘCOLII ARDELENE“. Prezintă prof univ. dr. doc. Gh. Ivănescu ; orele 18, expunerea : „Romanele lui Hemingwey și Fitzgerald“. Prezintă prof. Rodica Firescu. MIERCURI 25 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ca»ruselul năzdrăvan... invită pe toți copiii să se urce în el. 18.30 Cabinetul economic TV. Perfecționarea activității de cercetare Științifică. 19.10 Tragerea concursului Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cel mici 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca. Hotarul întunericului. 22.00 Poșta TV de Ion Buchera. 22.15 Cadran internațional. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CRAIOVA MIERCURI 25 NOIEMBRIE Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri 17.00 Radiojurnal, buletin metelo-rutier. 17.10 Muzică populară interpretată de Maria Cornescu, Benone Sinulescu și Gică Chirea. 17.30 Preocupări cotidiene. Noi construcții social-culturale. 17.40 Melodii de pretutindeni — muzică ușoară. 18.00 Tezaur. Mărturii ale istoriei. 18.10 Piese pentru flaut. 18.20 Familie, educație, răspundere. Preocupările extrașcolare ale elevului. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. JOI 26 NOIEMBRIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Mîndruliță, floare dragă — muzică populară. 6.20 Cronică industrială. Cu planul cincinal îndeplinit. 6.30—7.00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI MIERCURI 25 NOIEMBRIE programul 1 . 11.05 Prietenii muzicii. 11.30 Selecțiuni din opereta „Vînzătorul de păsări“. U-45 sfatul medicului. Crizele de ficat — măsurile de urgență. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Călătorie în circuit — muzică ușoară. 12.25 știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară de Vasile Veselovski. 13.45 Luceafăr între stele — cîntece închinate Republicii. 14.00 Compozitorul săptămînii. Giuseppe Verdi. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Muzică ușoară. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Melodii populare cu Rozalia Ancea, Valeria Giurea și Aurică Piculeață. 16.00 Radio, jurnal. Buletin meteo,rutier. 16.20 Orchestra Rodrigo Mendoza. 16.30 Consultație juridică. Răspunsuri la scrisorile ascultătorilor. 16.40 Selecțiuni din opereta „Rose Marie“ de Friml. 17.05 Antena tineretului, studioul elevilor. 17.30 Muzică populară Interpretată de Eleonora Bisorca, Dumitru Sopon și Nelu Orian. 18.03 Știință tehnică, fantezie. 18.30 Pagini simfonice nemuritoare 19.00 Gazeta radio. 19.30 Așa cîntă pe la noi— muzică populară. 20.05 Tableta de seară, de George Ivașcu. 20.10 Microreeltal Massimo Ranieri. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21 60 Istoria Ideilor. 21.20 Formația Petre Magdin. 21.30 Moment poetic 21.35 Solista serii: Anca Agemolu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Rarități folclorice. 23.00 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Centrul meteorologic Craiova transmite timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Vreme relativ rece, cu cerul temporar noros, favorabil precipitațiilor slabe. Vînt potrivit din sectorul sudestic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 și plus 3 grade, iar maxima între 7 și 12 grade. intre pr. transport auto Graițvia strada G-tin Nicorescu nr. 5 organizează pe data de 14 decembrie 1970 un concurs pentru ocuparea unui post de maistru auto pentru atelierul de reparat agregate din cadrul Autobazei Craiova XI. Candidații vor prezenta cereri de înscriere înainte de data ținerii concursului. ? ' î;informații suplimentare se primesc,la șe ’’ r , . ... . ,* ' ’ y . diul întreprinderii serv- planificare-salarizare . . . sau lai telefon 1 34 36. -•'■* -a y . ; . ■ * v. y*-/- -1 Jl.