Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)

1971-01-22 / nr. 8048

2 Un periodic unionist la Craiova Pagini de arhivă pe care pa­tina vremii și-a însăilat urme­le, un periodic apărut în plină campanie pentru constituirea celor două adunări deliberante. „OLTUL“ ți panorama lui Th. Aman imortalizînd hora Unirii, reprezintă mărturii fundamen­tale despre amploarea eveni­mentelor ce au avut loc la Cra­iova în iureșul luptei pentru făurirea statului național unitar român. Subintitulat „Jurnalu politicu ți litterariu", „OLTUL“ (inițial „Vocea Oltului“) a văzut lumi­­na tiparului la 22 aprilie 1857, cu un articol-program în care redactorul coordonator, Gh. Chițu, preciza că „principiile politice" pentru care va milita bisăptămînalul craiovean „sînt cele ale națiunii“. Veritabilă fi­ctm­ în paginile „Oltului“ cititorii cele cinci județe oltene, unde gazeta a pătruns, au luat cunoștință de numele deputați­lor în "divanul ad-hoc al Țării Românești, întrunit la 30 sep­tembrie, cu participarea și trimișilor clăcașilor, și au fost a­părtași la dezbaterile ce au a­­vut loc în cadrul adunărilor deliberante. La 7 și 9 octom­brie 1857, moțiunea care preve­dea „Unirea principatelor in­tr-un singur stat sub numele de România" a fost votată cu unn­scriitor puțin interesant, din categoria celor a căror viață a eclipsează opera, N. Nicoleanu reținut atenția lui G. Căli­­nescu, care în schimb nu-i cu­noștea anii de ucenicie, semna­lați aici de noi cu titlul de i­­nedit. Viața periodicului unionist condus de Gh. Chițu — minu­nată simbioză a „talentului de vorbă“ și a „puterii de carac­ter" care face Pe „adevăratul om politic" (N. Iorga) — a fost, se pare, mai lungă, timpul fiind chemat să-și spună cuvîntul. 53 de numere (22 aprilie — 24 de­cembrie 1857), cercetate de noi la Biblioteca Academiei R.S.R. sînt suficiente pentru a ne do­vedi orientarea sa progresistă, forța agitatorică în rîndul ma­selor populare din Craiova și din județele oltene, contribuția la crearea unei stări de spirit favorabile Unirii. Istoria își are farmecul ei... Torța aprinsă de „Oltul“ unio­nist i-a călăuzit pe cei care la­să de cronică cu o „Revistă po­­litică" plasată în prim plan. „Oltul“ este nu mai puțin re­levant sub aspectul contribuți­­ei condeierilor locali. între semnatari rețin atenția C. Ha­­ralambie, luminoasă figură de deputat în divanul ad-hoc, G. Măcescu, cunoscutul ziarist, Al. Aman, fratele pictorului, Gh. Chițu, vechiul militant patru­­zecioptist, Manache Kinezu, D. Pleșoianu... Conversînd cu muzele despre rostul unirii, tînărul Nicolae Nicoleanu face din actul de creație o profesiune patriotică, învăluită într-un arhaic parfum de epocă, în ciuda folosirii fără gust a neologismelor, poezia „La patrie“ a înflăcărat inimile contemporanilor, forța sa pateti­că fiind de-a dreptul impresio­nantă­­ neității. Poetul li se adresează convingător, în versuri avînta­­te ,­joritate zdrobitoare în Moldo­va și în unanimitate în Țara Românească. Articolul de fond al „Oltului“ poartă titlul „Să trăiască Unirea“, iar în urmă­toarele numere poeții P. Iones­­cu și N. Nicoleanu aduc oma­gii de bun augur marelui act istoric ce se înfăptuiește, în po­emul cu titlu reprezentativ „9 octombrie 1857“ N. Nicoleanu dă glas patriotismului contempora­nilor săi. Entuziasmul este ne­mărginit : 24 ianuarie 1859 s-au prins în năvalnica „horă a unirii“, cu slove și vieri de foc, ce a cu­prins de la un capăt la altul România. Prof. NICOLAE BELLU la P.S. Începînd cu 1 mai 1839, Craiova în imprimeria lui Lecca, urma să apară cea din­tâi revistă istorică românească. Titlul „Dacia veche și nouă“ sugerează România, în hotarele ei istorice. Inițiativa îi aparți­nea inginerului Alex. Popovici, considerat de Kogălniceanu ca „cel mai învățat dintre toți ro­mânii în știința istoriei națio­nale“. Un prospect interesant a fost răspîndit prin gazetele vre­mii. Revista preconizată de Alex. Popovici nu a apărut, din motive neprevăzute, dar tit­lul, cu semnificația sa istorică, a revenit pe frontispiciul unor publicații de înaltă ținută ca „Dacia literară“ (1840) și „Ma­gazin istoric pentru Dacia (1845 — 1848). Români, cauza e mare, și Europa ne protege, Al unirii, ș-al puterii geniu plană peste noi. De la noi atîrnă totul, de la noi stă a alege ori o patrie mărită, ori rușine și nevoi. Să strigăm dar toți Unire... Animate de spirit egalitarist „damele“ trebuie să vibreze și ele la frămîntările contempora­n Trăiască dar România, România cea unită, Să trăiască toți românii, în unire înfrățiți, Să trăiască România respectată, înflorită...“ „Intonați imnul Unirii, imnul de regenerare, Imnul gloriei, puterii, măririi naționale“ („La damele române“) Umor ~ BILETUL d­v. este pentru München, iar trenul acesta merge la Nürnberg! — Și ? De ce nu spuneți me­canicului locomotivei că cir­culă în direcția inversă ! — CHELNER, mi s-au mai servit la viața mea fripturi de pui mult mai bune decât asta! — îmi pare rău, domnule, dar nu la noi ! AUTOBUZUL este plin. Un călător se adresează unui tânăr de 16 ani care stătea pe scauni — Iți dau 2 franci dacă ce­dezi locul doamnei! Tînărul primește oferta că­lătorului și se adresează doam­nei. — Poftiți, luați loc. Femeia ezită un moment, a­poi se așează spunînd băiatu­lui : — Jean, ai fost în stare să cedezi locul doar ,pentru 2 franci ? O FEMEIE intră intr-o li­brărie și o întreabă pe vânză­tor : — Spuneți-mi, vă rog, schim­bați o carte cu defect ? — Firește, ce defect ați gă­sit ? — Nu-mi place sfirșitul. ORIZONTAL: 1) Mult apre­ciată în zilele reci — E rece acum 2) O anumită noapte de iarnă — început de narățiu­­­ne ! 3) Un... soare ! — A în­zăpezi. 4) dul și iarna și-a menține lira­* Conjuncție. 5) Cintăreț antic — Ca zăpada. 6) Prezențe in „iarna pe uli­ță­ — Țese ! — Prinse de cri­văț ! 7) Ușile ! — Se îmbu­jorează gerul. 8) Voce — Neal — Acoperit de zăpadă, plămă­dește viitoarea recoltă. 8) Stalactitele iernii — început de răceală ! 10) Zbor agitat— Sacrificatul Iernii. 11) Prefix... ostil — înzăpezit. 12) Cali­ficativ pentru vremea din zi­lele aspre ale iernii — Creșă... botanică, funcționează iarna— Frunze de brad. VERTICALS 1) Musafir ne­poftit al iernii — In plină iar­nă 2) Ifose — Început de... iulie ! — Cap in Africa. 3) în tâlva! — Distanțat — A aprinde focul. 4) Una din bucuriile celor mici, in timpul iernii (pi.) 5) Cap de tiliu !— Se ocupă cu îngrijirea orașu­lui — Notă. 6) Cunoscută ro­manță de altădată — Not ! — pronume. 7) Arteră mare — La sfirșit de iarnă. 8) Lungă pe timp de iarnă — Stradă și... zăpadă. 9) Potolite. 10) A se scufunda — Egal la înce­put ! — Remorcă de ac. 11) Luate iarna la purtare — Oro­­logiu. 12) Visul unei nopții de iarnă — Pronume. Cuvinte rare : AED, ONE. CAROL PETER cercul rebusist „Tudor Arghezi“ Craiova laaai: :aaöEi: :ssiasa Mini-fabule Ce cred despre unși oameni: ARAMA Omule, încerci în van Să-mi cobori destinu-n viață Crezi că sunt vreun suliman Ce mă dai mereu pe față ? VINUL Omului îi dau întîietatea, Insă el îmi face un fason ! Nu-mi respectă personalitatea Că mă plouă-ntr-una cu sifon. CUPTORUL Se mîndrește­ omul meu cu mine, Am In ochii lui mult har, Vezi, mi-a rezervat, în fine, Și o sună-n calendar... PARA Ce-i dacă-s mă lăiață C-așa îmi fuse pomul 7 Să pic ca o paiață In gura cui vrea omul 7 CĂCIULĂ Omul are-o trăsătură Curioasă, de om șui . Cîte-odată el mă fură Chiar dacă-i a lui I GR. ȚEPEȘ EPIGRAME Utiuia care „o-ncurcă“ la ba­lanță „Nu e om să n-aibe lipsuri“ Spune el ! — dar e-n elipsă Fiindcă, vorba nu-i de „lipsuri“, Ci de... 10 grame lipsă. Unui student pasionat după... poker Cu studiul nu prea se Împacă. Ei, și­­ Mă rog, Ia o adică, El știe „cartea“ pe de-a rostul Cinul are-n mîini... asul de pică ! P. T. ÎNAINTE Că orașul Craiova se numără printre cele mai vechi centre muzicale ale țării, acest lucru nu mai trebuie demonstrat. Trebuie, în schimb, scrisă — negru pe alb — o istorie a atî­­tor preocupări tradiționale care i-au conferit o veritabilă faimă și autoritate artistică. Publicul, din ce în ce mai larg și mai amator de muzică, ar gusta, desigur, cu plăcere detaliile despre manifestările muzicale din vechime. Și, nu numai a­­tît , o alcătuire monografică temeinică ar da măsura de va­loare și de tradiție a unor prestigioase, instituții muzicale actuale. Dar pînă la împlinirea aces­tui rîvnit deziderat, oferim ci­titorilor noștri cîteva date mai puțin cunoscute, despre primele începuturi muzicale (de mu­zică cultă, cu precădere) la Craiova ! in cire se cunoaște, prima fanfară militară românească a răsunat la Craiova in anul 1830. Marele spătar Alecu Ghica înfiin­­ță o fanfară ad-hoc, angajînd mai mulți instrumentiști din or­chestra lui Dinicu Golescu. Proaspăta fanfară, întărită cu „ghitări și flaute din isnaful bărbierilor“, a cîntat sub con­ducerea „capilamaistrului ma­ghiar Doboș și a subșefului Dinică“, un deja reputat clari­netist, țigan slobozit de Aleea Golescu. , Cea puțin se știe că­­ prima încercare de fondare a unei filar­monici s-a făcut, de la Craiova. Aproape de fapt, mijlocul veacului trecut, com­pozitorul și dirijorul român Alexandru Flechtenmacher avut o asemenea deosebită ini­­­țiativă, nerealizată, din păcate, din cauza vitregiilor vremurilor și lipsei de sprijin din partea autorităților. Venirea Elenei Teodo­­rini la Craiova (1886), în teatrul tată­lui său, a coincis cu introducerea, în programul sta­giunii, a unui bogat repertoriu­­­ de operă, operetă și vodeviluri. Din ansamblul sub conducerea lui Aron Bobescu — formație care și-a cucerit o binemeritată faimă în țară și peste hotare, fiind la un moment dat com­parat cu celebrul colectiv al lui „Theater an der Wien” — au făcut parte străluciți cîntă­reți­i Elena Teodorini, Marga­reta Demetrescu Dan, Alecu Bărcănescu, Constantin Grigo­­riu, Nicu Poenaru, Irina Vlă­­daia etc. ■n urma debutului im­presionant în rolul Beatricei din „Bocca­­ccio“, Margareta Deme­trescu Dan a realizat la Craiova creații de neuitat succes în Santuzza din Cavaleria rusti­cană, Safo din „Voievodul țiganilor“, Morgiana din „Al­ Baba“, Nemeea din „De-aș fi rege“ etc. Evoluînd cu succes sporit, a devenit solistă a Tea­trului Lyric din București și a trupei alcătuită împreună cu tenorul Ion Bejenaru. • Cîteva amănunte pitorești despre marele tenor Grigore Gabrielescu , atingea Re bemol în registrul de piept cu o ușu­rință uluitoare j în urma re­comandării Adelinei Patti, ga­jul oferit lui Gabrielescu Scalia era superior angajamen­ta­tului lui Carusso j între marile scene lirice care l-au avut ca strălucit interpret se numără cele din: Scalia din Milano, Lisabona, Madrid, Rio de Ja­neiro, Triest, Odesa, Montevideo etc. ; cariera i-a fost curmată de boala cauzată de un acci­dent stupid , o neașteptată că­dere de pe cal, pe cînd călă­rea pe țărmul Pacificului. C­raiova a fost leagănul unei alte mari cîntă­­­rețe spanid. lirice l Leontina A­­ repurtat succese de prestanță în opere­tele „Pericola“, „Mam’zelle Mi­­touche", „Sărmanul Jonathan“, „Don Pasquale“. € D P B3BR3S5IBI începuturi IE3Í V­E ■­t-**- V“­­ ORGANISMELE ȘI VREMEA Se știe că există nume­roase vietăți care reacțio­nează la schimbările atmos­ferice. O mare parte dintre ele pot servi drept adevă­rate barometre. Astfel, înainte de ploaie, rîndunelele încep să se ro­tească foarte aproape de pămînt, deoarece insectele cu care acestea se hrănesc zboară și ele foarte jos sau nu zboară de loc. Furnicile aproape că nu ies la supra­față. Dacă ferigile își răsucesc frunzele, înseamnă că tim­pul va fi călduros și însorit, iar dacă florile de nufăr se închid, va ploua. Dacă albi­nele ies de dimineață în roi din stup, ziua va fi cal­dă și senină. Dacă în timpul nopții iarba s-a acoperit cu rouă, nu va ploua. rillBIIBIHiaBKiaRaBHHIHIII 1HIIIHIBI a ■ ■ ■ n n Război zgomotului Sub acest imperativ a avut loc la Paris adunarea generală a Con­siliului internațional al muzicii. Toți reprezentanții prezenți la a­­dunare s-au pronunțat pentru dreptul inalienabil al oamenilor la liniște. Adunarea a însărcinat comitetul său executiv să studieze, in colaborare cu specialiștii teh­nico-științifici, medicii și juriști, toate aceste probleme ale zgomo­tului, să ia măsuri care să pună capăt „folosirii excesive și arbi­trare a muzicii". După părerea muzicanților, „în viața noastră cotidiană, muzica In doze prea mari este un atentat la libertatea personalității umane". Un miriapod spre consoarta lui s — Dansezi ? — Scuză-mă, dragă, mă dor bătăturile de la picioarele 6 și 24. Două balene ies de concert: — Ce facem? Ne suim în­tr-un autobuz sau într-un... re­ver ? Femela. — Argușul ăla blond , mi-a făcut cu ochiul. Masculul ! — Cu care ochi ? Femela ! — Al 69-lea. ★ Puricele-mascul­i — Nu dan­sezi după radio ? Puricele-femelă ! — Nu dra­gă, are... paraziți. ★ Un motan către o motăniță. — Auzi, gazda noastră a ră­gușit. — Da, a vorbit ast-noapte în somn. Un cățel de odaie spre o că­țea similară ! — Te iubesc și te voi urma pînă la hingher. Tu ? — Eu te voi urma pînă la... mănuși ! ★ Un papagal spre alt papagal­­invitat. — Stăpînul meu s-a prostit Tu înțelegi ce vorbește ? — Eu nu înțeleg... păsărește ! ★ Un purcel către un porc. — Cum de ai scăpat netăiat? — Păi, stăpînul are un du­lău pe care-l cheamă la fel ca pe mine. — Ei, și ? — Cînd stăpînul a strigat : „Ghiță !“ — s-a dus el îratîi. TITI GHEORGHIU-VASLUI ★ ★ Doi arguși discută dans. Zoo-bancuri Doi arguși belicoși ! — Ce-ai pățit dragă ! — La un scandal, mi-a sărit la un un ochi ! — Păi, du-te la... remaiat, după un * Elucubrațiile suprarealis­­mului au pătruns și in modă. In foto : desen suprarealist brodat cu negru, alb și roșu pe crep negru — creație a lui Tan Giudicelli Se pare că ziarele rămîn, totuși, sursele de informație cele mai agreate de cetățeni, cu toate că astăzi radioul și televiziunea se concurează, în foto , un „uriaș“ și un „pi­tic“, la fel de interesați de știrile de ultimă oră, citesc ziarele pe o stradă din Mi­lan. — Vasăzi că... dumneata so­­liciți postul de șef de depo­zit . — Da, tovarășe director, în persoană... — Ai mai lucrat, nu, în problema asta ? — Sigur, tovarășe director, am și eu puțină experiență, mă cunoaște și tovarășul șef de la administrativ... — Da, da... Dumneata știi cred, că, acum, cu noile legi, o răspundere mare... — Știu, tovarășe, direc­tor, se poate să nu știu ? — Trebuie disciplină... — Fără îndoială... B 0 CALENDAR ianuarie Peste tot felicitări Strîns de mîini și sărutări februarie Schi și hochei, aiureală Guturai, gripă, răceală martie Toți oferă mărțișoare „Babele“ mai vor ninsoare aprilie Modă nouă, la paradă Tot mai mulți acum pe stradă Fotbalul e în sezon .Tot mai mulți pe stadion Lună, parcuri înflorite Și perechi îndrăgostite iulie Tren, înghesuială mare Și la munte și la mare august Pepsi, sac, aglomerații Nisip, plajă, insolații septembrie Școlile și-ncep iar anul ...Cărți, creioane și ghiozdanul octombrie Nunți, botezuri, vremea trece­­ din ce în ce mai rece noiembrie Plouă, plouă, numai noi Teatru,... film,... televizor decembrie Colind, steaua și trei crai Dacă ai „mărunt“, îi dai P.S. Tai și porcul și curcanul (și tai din agendă... anul) GH. GROSU «â — Seriozitate... — Mai e vorbă ?... — Corectitudine... — Cred și eu... — Garanții... — Aia... una la mină... — Noi, cu depozitul ăsta de materiale, am avut me­reu dificultăți... — E normal... — Vezi dumneata, e ade­vărat că e o muncă ingrată... — Aia, cam așa e... — Aici ai de-a face cu fel de fel de oameni. — Ca peste tot, vezi bine. — Unii sînt neglijenți în mînuirea materialelor... — Adevărat... — Profitori, și răi... — Oho­­ Ii știu, că și eu am avut de suferit... — Nepăsători față de bunul obștesc... — Așa e... — De-aia, aici ne trebuie o mînă fermă... — Neapărat... Care să țină bine frîne­le... — Absolut... — Să fie cu ochii în pa­tru... — Categoric... —— Să nu se lase îmbro­bodit... — Firește... — Să cunoască oamenii... — Mai ales !... Eu sînt „mîncat“ de-așa ceva... — Bine ce ? Văd că sîntem de acord, tovarășii... — Sumerea... — ...tovarășul Sumarea­, așa. Dumneata zici c-ai mai lucrat... — Sigur, tovarășe direc­tor... ♦ — Ai și ceva vechime, nul — Am, tovarășe director — Neîntreruptă ?... — Vedeți... cum să spun­­ o problemă mai delicată Ultima oară am „întrerupt” după trei ani, că am intrat în decretul de grațiere. T. P.B ■ R I ca o problemă mai delicată m m­ a ® 22 — I — 1971 Mica publicitate creionată de caricaturistul GARO PAPAZIAN vînzari-cumparari Dacia 1300, rulat un pom, vînd urgent... OFERTE DE SERVICIU ...Și peste o lună, dar anun­țul , gestionat cu vastă și îndelungată experiență, cau­tă post... PIERDERI SCHIMB DE LOCUINȚA Cedez urgent apartament cen­tral, contra indiferent unde— Pierdut, zi de zi, nerețe... nunta! ani de ti­ Hibernală Afară Baba Iarnă-n vervă mare. Sezonier nedezmințindu-și rolul,­ C-o bidinea de nori și de ninsoare Purcede ca să văruiască solul. Unii schior văd că-i lipsește-o doagă Curg săniile-n albă cavalcadă, iar puștii — mini sculptori — nasc in șagă Promoții reci de... „oameni de zăpadă“. Cu fiecare minus grade gerul Și-ascute panoplia hibernală. Pe cînd în juru-mi numai frigiderul In casă mă privește cu... răceală! V. GH. T. în curînd vor fi puse în vînzare medalii olimpice come­­morative ale Jocurilor­ Olimpice de la München 1972, ín aur sau argint cu efigia olimpică oficială de o parte și cu emblema o­­rașelor München sau Kiel pe altă parte, sau cu simbolurile celor 15 discipline sportive. Una din medalii. Vi

Next