Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)
1971-01-22 / nr. 8048
2 Un periodic unionist la Craiova Pagini de arhivă pe care patina vremii și-a însăilat urmele, un periodic apărut în plină campanie pentru constituirea celor două adunări deliberante. „OLTUL“ ți panorama lui Th. Aman imortalizînd hora Unirii, reprezintă mărturii fundamentale despre amploarea evenimentelor ce au avut loc la Craiova în iureșul luptei pentru făurirea statului național unitar român. Subintitulat „Jurnalu politicu ți litterariu", „OLTUL“ (inițial „Vocea Oltului“) a văzut lumina tiparului la 22 aprilie 1857, cu un articol-program în care redactorul coordonator, Gh. Chițu, preciza că „principiile politice" pentru care va milita bisăptămînalul craiovean „sînt cele ale națiunii“. Veritabilă fictm în paginile „Oltului“ cititorii cele cinci județe oltene, unde gazeta a pătruns, au luat cunoștință de numele deputaților în "divanul ad-hoc al Țării Românești, întrunit la 30 septembrie, cu participarea și trimișilor clăcașilor, și au fost apărtași la dezbaterile ce au avut loc în cadrul adunărilor deliberante. La 7 și 9 octombrie 1857, moțiunea care prevedea „Unirea principatelor intr-un singur stat sub numele de România" a fost votată cu unnscriitor puțin interesant, din categoria celor a căror viață a eclipsează opera, N. Nicoleanu reținut atenția lui G. Călinescu, care în schimb nu-i cunoștea anii de ucenicie, semnalați aici de noi cu titlul de inedit. Viața periodicului unionist condus de Gh. Chițu — minunată simbioză a „talentului de vorbă“ și a „puterii de caracter" care face Pe „adevăratul om politic" (N. Iorga) — a fost, se pare, mai lungă, timpul fiind chemat să-și spună cuvîntul. 53 de numere (22 aprilie — 24 decembrie 1857), cercetate de noi la Biblioteca Academiei R.S.R. sînt suficiente pentru a ne dovedi orientarea sa progresistă, forța agitatorică în rîndul maselor populare din Craiova și din județele oltene, contribuția la crearea unei stări de spirit favorabile Unirii. Istoria își are farmecul ei... Torța aprinsă de „Oltul“ unionist i-a călăuzit pe cei care lasă de cronică cu o „Revistă politică" plasată în prim plan. „Oltul“ este nu mai puțin relevant sub aspectul contribuției condeierilor locali. între semnatari rețin atenția C. Haralambie, luminoasă figură de deputat în divanul ad-hoc, G. Măcescu, cunoscutul ziarist, Al. Aman, fratele pictorului, Gh. Chițu, vechiul militant patruzecioptist, Manache Kinezu, D. Pleșoianu... Conversînd cu muzele despre rostul unirii, tînărul Nicolae Nicoleanu face din actul de creație o profesiune patriotică, învăluită într-un arhaic parfum de epocă, în ciuda folosirii fără gust a neologismelor, poezia „La patrie“ a înflăcărat inimile contemporanilor, forța sa patetică fiind de-a dreptul impresionantă neității. Poetul li se adresează convingător, în versuri avîntate ,joritate zdrobitoare în Moldova și în unanimitate în Țara Românească. Articolul de fond al „Oltului“ poartă titlul „Să trăiască Unirea“, iar în următoarele numere poeții P. Ionescu și N. Nicoleanu aduc omagii de bun augur marelui act istoric ce se înfăptuiește, în poemul cu titlu reprezentativ „9 octombrie 1857“ N. Nicoleanu dă glas patriotismului contemporanilor săi. Entuziasmul este nemărginit : 24 ianuarie 1859 s-au prins în năvalnica „horă a unirii“, cu slove și vieri de foc, ce a cuprins de la un capăt la altul România. Prof. NICOLAE BELLU la P.S. Începînd cu 1 mai 1839, Craiova în imprimeria lui Lecca, urma să apară cea dintâi revistă istorică românească. Titlul „Dacia veche și nouă“ sugerează România, în hotarele ei istorice. Inițiativa îi aparținea inginerului Alex. Popovici, considerat de Kogălniceanu ca „cel mai învățat dintre toți românii în știința istoriei naționale“. Un prospect interesant a fost răspîndit prin gazetele vremii. Revista preconizată de Alex. Popovici nu a apărut, din motive neprevăzute, dar titlul, cu semnificația sa istorică, a revenit pe frontispiciul unor publicații de înaltă ținută ca „Dacia literară“ (1840) și „Magazin istoric pentru Dacia (1845 — 1848). Români, cauza e mare, și Europa ne protege, Al unirii, ș-al puterii geniu plană peste noi. De la noi atîrnă totul, de la noi stă a alege ori o patrie mărită, ori rușine și nevoi. Să strigăm dar toți Unire... Animate de spirit egalitarist „damele“ trebuie să vibreze și ele la frămîntările contemporan Trăiască dar România, România cea unită, Să trăiască toți românii, în unire înfrățiți, Să trăiască România respectată, înflorită...“ „Intonați imnul Unirii, imnul de regenerare, Imnul gloriei, puterii, măririi naționale“ („La damele române“) Umor ~ BILETUL dv. este pentru München, iar trenul acesta merge la Nürnberg! — Și ? De ce nu spuneți mecanicului locomotivei că circulă în direcția inversă ! — CHELNER, mi s-au mai servit la viața mea fripturi de pui mult mai bune decât asta! — îmi pare rău, domnule, dar nu la noi ! AUTOBUZUL este plin. Un călător se adresează unui tânăr de 16 ani care stătea pe scauni — Iți dau 2 franci dacă cedezi locul doamnei! Tînărul primește oferta călătorului și se adresează doamnei. — Poftiți, luați loc. Femeia ezită un moment, apoi se așează spunînd băiatului : — Jean, ai fost în stare să cedezi locul doar ,pentru 2 franci ? O FEMEIE intră intr-o librărie și o întreabă pe vânzător : — Spuneți-mi, vă rog, schimbați o carte cu defect ? — Firește, ce defect ați găsit ? — Nu-mi place sfirșitul. ORIZONTAL: 1) Mult apreciată în zilele reci — E rece acum 2) O anumită noapte de iarnă — început de narățiune ! 3) Un... soare ! — A înzăpezi. 4) dul și iarna și-a menține lira* Conjuncție. 5) Cintăreț antic — Ca zăpada. 6) Prezențe in „iarna pe uliță — Țese ! — Prinse de crivăț ! 7) Ușile ! — Se îmbujorează gerul. 8) Voce — Neal — Acoperit de zăpadă, plămădește viitoarea recoltă. 8) Stalactitele iernii — început de răceală ! 10) Zbor agitat— Sacrificatul Iernii. 11) Prefix... ostil — înzăpezit. 12) Calificativ pentru vremea din zilele aspre ale iernii — Creșă... botanică, funcționează iarna— Frunze de brad. VERTICALS 1) Musafir nepoftit al iernii — In plină iarnă 2) Ifose — Început de... iulie ! — Cap in Africa. 3) în tâlva! — Distanțat — A aprinde focul. 4) Una din bucuriile celor mici, in timpul iernii (pi.) 5) Cap de tiliu !— Se ocupă cu îngrijirea orașului — Notă. 6) Cunoscută romanță de altădată — Not ! — pronume. 7) Arteră mare — La sfirșit de iarnă. 8) Lungă pe timp de iarnă — Stradă și... zăpadă. 9) Potolite. 10) A se scufunda — Egal la început ! — Remorcă de ac. 11) Luate iarna la purtare — Orologiu. 12) Visul unei nopții de iarnă — Pronume. Cuvinte rare : AED, ONE. CAROL PETER cercul rebusist „Tudor Arghezi“ Craiova laaai: :aaöEi: :ssiasa Mini-fabule Ce cred despre unși oameni: ARAMA Omule, încerci în van Să-mi cobori destinu-n viață Crezi că sunt vreun suliman Ce mă dai mereu pe față ? VINUL Omului îi dau întîietatea, Insă el îmi face un fason ! Nu-mi respectă personalitatea Că mă plouă-ntr-una cu sifon. CUPTORUL Se mîndrește omul meu cu mine, Am In ochii lui mult har, Vezi, mi-a rezervat, în fine, Și o sună-n calendar... PARA Ce-i dacă-s mă lăiață C-așa îmi fuse pomul 7 Să pic ca o paiață In gura cui vrea omul 7 CĂCIULĂ Omul are-o trăsătură Curioasă, de om șui . Cîte-odată el mă fură Chiar dacă-i a lui I GR. ȚEPEȘ EPIGRAME Utiuia care „o-ncurcă“ la balanță „Nu e om să n-aibe lipsuri“ Spune el ! — dar e-n elipsă Fiindcă, vorba nu-i de „lipsuri“, Ci de... 10 grame lipsă. Unui student pasionat după... poker Cu studiul nu prea se Împacă. Ei, și Mă rog, Ia o adică, El știe „cartea“ pe de-a rostul Cinul are-n mîini... asul de pică ! P. T. ÎNAINTE Că orașul Craiova se numără printre cele mai vechi centre muzicale ale țării, acest lucru nu mai trebuie demonstrat. Trebuie, în schimb, scrisă — negru pe alb — o istorie a atîtor preocupări tradiționale care i-au conferit o veritabilă faimă și autoritate artistică. Publicul, din ce în ce mai larg și mai amator de muzică, ar gusta, desigur, cu plăcere detaliile despre manifestările muzicale din vechime. Și, nu numai atît , o alcătuire monografică temeinică ar da măsura de valoare și de tradiție a unor prestigioase, instituții muzicale actuale. Dar pînă la împlinirea acestui rîvnit deziderat, oferim cititorilor noștri cîteva date mai puțin cunoscute, despre primele începuturi muzicale (de muzică cultă, cu precădere) la Craiova ! in cire se cunoaște, prima fanfară militară românească a răsunat la Craiova in anul 1830. Marele spătar Alecu Ghica înființă o fanfară ad-hoc, angajînd mai mulți instrumentiști din orchestra lui Dinicu Golescu. Proaspăta fanfară, întărită cu „ghitări și flaute din isnaful bărbierilor“, a cîntat sub conducerea „capilamaistrului maghiar Doboș și a subșefului Dinică“, un deja reputat clarinetist, țigan slobozit de Aleea Golescu. , Cea puțin se știe că prima încercare de fondare a unei filarmonici s-a făcut, de la Craiova. Aproape de fapt, mijlocul veacului trecut, compozitorul și dirijorul român Alexandru Flechtenmacher avut o asemenea deosebită inițiativă, nerealizată, din păcate, din cauza vitregiilor vremurilor și lipsei de sprijin din partea autorităților. Venirea Elenei Teodorini la Craiova (1886), în teatrul tatălui său, a coincis cu introducerea, în programul stagiunii, a unui bogat repertoriu de operă, operetă și vodeviluri. Din ansamblul sub conducerea lui Aron Bobescu — formație care și-a cucerit o binemeritată faimă în țară și peste hotare, fiind la un moment dat comparat cu celebrul colectiv al lui „Theater an der Wien” — au făcut parte străluciți cîntăreții Elena Teodorini, Margareta Demetrescu Dan, Alecu Bărcănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina Vlădaia etc. ■n urma debutului impresionant în rolul Beatricei din „Boccaccio“, Margareta Demetrescu Dan a realizat la Craiova creații de neuitat succes în Santuzza din Cavaleria rusticană, Safo din „Voievodul țiganilor“, Morgiana din „Al Baba“, Nemeea din „De-aș fi rege“ etc. Evoluînd cu succes sporit, a devenit solistă a Teatrului Lyric din București și a trupei alcătuită împreună cu tenorul Ion Bejenaru. • Cîteva amănunte pitorești despre marele tenor Grigore Gabrielescu , atingea Re bemol în registrul de piept cu o ușurință uluitoare j în urma recomandării Adelinei Patti, gajul oferit lui Gabrielescu Scalia era superior angajamentatului lui Carusso j între marile scene lirice care l-au avut ca strălucit interpret se numără cele din: Scalia din Milano, Lisabona, Madrid, Rio de Janeiro, Triest, Odesa, Montevideo etc. ; cariera i-a fost curmată de boala cauzată de un accident stupid , o neașteptată cădere de pe cal, pe cînd călărea pe țărmul Pacificului. Craiova a fost leagănul unei alte mari cîntărețe spanid. lirice l Leontina A repurtat succese de prestanță în operetele „Pericola“, „Mam’zelle Mitouche", „Sărmanul Jonathan“, „Don Pasquale“. € D P B3BR3S5IBI începuturi IE3Í VE ■t-**- V“ ORGANISMELE ȘI VREMEA Se știe că există numeroase vietăți care reacționează la schimbările atmosferice. O mare parte dintre ele pot servi drept adevărate barometre. Astfel, înainte de ploaie, rîndunelele încep să se rotească foarte aproape de pămînt, deoarece insectele cu care acestea se hrănesc zboară și ele foarte jos sau nu zboară de loc. Furnicile aproape că nu ies la suprafață. Dacă ferigile își răsucesc frunzele, înseamnă că timpul va fi călduros și însorit, iar dacă florile de nufăr se închid, va ploua. Dacă albinele ies de dimineață în roi din stup, ziua va fi caldă și senină. Dacă în timpul nopții iarba s-a acoperit cu rouă, nu va ploua. rillBIIBIHiaBKiaRaBHHIHIII 1HIIIHIBI a ■ ■ ■ n n Război zgomotului Sub acest imperativ a avut loc la Paris adunarea generală a Consiliului internațional al muzicii. Toți reprezentanții prezenți la adunare s-au pronunțat pentru dreptul inalienabil al oamenilor la liniște. Adunarea a însărcinat comitetul său executiv să studieze, in colaborare cu specialiștii tehnico-științifici, medicii și juriști, toate aceste probleme ale zgomotului, să ia măsuri care să pună capăt „folosirii excesive și arbitrare a muzicii". După părerea muzicanților, „în viața noastră cotidiană, muzica In doze prea mari este un atentat la libertatea personalității umane". Un miriapod spre consoarta lui s — Dansezi ? — Scuză-mă, dragă, mă dor bătăturile de la picioarele 6 și 24. Două balene ies de concert: — Ce facem? Ne suim într-un autobuz sau într-un... rever ? Femela. — Argușul ăla blond , mi-a făcut cu ochiul. Masculul ! — Cu care ochi ? Femela ! — Al 69-lea. ★ Puricele-masculi — Nu dansezi după radio ? Puricele-femelă ! — Nu dragă, are... paraziți. ★ Un motan către o motăniță. — Auzi, gazda noastră a răgușit. — Da, a vorbit ast-noapte în somn. Un cățel de odaie spre o cățea similară ! — Te iubesc și te voi urma pînă la hingher. Tu ? — Eu te voi urma pînă la... mănuși ! ★ Un papagal spre alt papagalinvitat. — Stăpînul meu s-a prostit Tu înțelegi ce vorbește ? — Eu nu înțeleg... păsărește ! ★ Un purcel către un porc. — Cum de ai scăpat netăiat? — Păi, stăpînul are un dulău pe care-l cheamă la fel ca pe mine. — Ei, și ? — Cînd stăpînul a strigat : „Ghiță !“ — s-a dus el îratîi. TITI GHEORGHIU-VASLUI ★ ★ Doi arguși discută dans. Zoo-bancuri Doi arguși belicoși ! — Ce-ai pățit dragă ! — La un scandal, mi-a sărit la un un ochi ! — Păi, du-te la... remaiat, după un * Elucubrațiile suprarealismului au pătruns și in modă. In foto : desen suprarealist brodat cu negru, alb și roșu pe crep negru — creație a lui Tan Giudicelli Se pare că ziarele rămîn, totuși, sursele de informație cele mai agreate de cetățeni, cu toate că astăzi radioul și televiziunea se concurează, în foto , un „uriaș“ și un „pitic“, la fel de interesați de știrile de ultimă oră, citesc ziarele pe o stradă din Milan. — Vasăzi că... dumneata soliciți postul de șef de depozit . — Da, tovarășe director, în persoană... — Ai mai lucrat, nu, în problema asta ? — Sigur, tovarășe director, am și eu puțină experiență, mă cunoaște și tovarășul șef de la administrativ... — Da, da... Dumneata știi cred, că, acum, cu noile legi, o răspundere mare... — Știu, tovarășe, director, se poate să nu știu ? — Trebuie disciplină... — Fără îndoială... B 0 CALENDAR ianuarie Peste tot felicitări Strîns de mîini și sărutări februarie Schi și hochei, aiureală Guturai, gripă, răceală martie Toți oferă mărțișoare „Babele“ mai vor ninsoare aprilie Modă nouă, la paradă Tot mai mulți acum pe stradă Fotbalul e în sezon .Tot mai mulți pe stadion Lună, parcuri înflorite Și perechi îndrăgostite iulie Tren, înghesuială mare Și la munte și la mare august Pepsi, sac, aglomerații Nisip, plajă, insolații septembrie Școlile și-ncep iar anul ...Cărți, creioane și ghiozdanul octombrie Nunți, botezuri, vremea trece din ce în ce mai rece noiembrie Plouă, plouă, numai noi Teatru,... film,... televizor decembrie Colind, steaua și trei crai Dacă ai „mărunt“, îi dai P.S. Tai și porcul și curcanul (și tai din agendă... anul) GH. GROSU «â — Seriozitate... — Mai e vorbă ?... — Corectitudine... — Cred și eu... — Garanții... — Aia... una la mină... — Noi, cu depozitul ăsta de materiale, am avut mereu dificultăți... — E normal... — Vezi dumneata, e adevărat că e o muncă ingrată... — Aia, cam așa e... — Aici ai de-a face cu fel de fel de oameni. — Ca peste tot, vezi bine. — Unii sînt neglijenți în mînuirea materialelor... — Adevărat... — Profitori, și răi... — Oho Ii știu, că și eu am avut de suferit... — Nepăsători față de bunul obștesc... — Așa e... — De-aia, aici ne trebuie o mînă fermă... — Neapărat... Care să țină bine frînele... — Absolut... — Să fie cu ochii în patru... — Categoric... —— Să nu se lase îmbrobodit... — Firește... — Să cunoască oamenii... — Mai ales !... Eu sînt „mîncat“ de-așa ceva... — Bine ce ? Văd că sîntem de acord, tovarășii... — Sumerea... — ...tovarășul Sumarea, așa. Dumneata zici c-ai mai lucrat... — Sigur, tovarășe director... ♦ — Ai și ceva vechime, nul — Am, tovarășe director — Neîntreruptă ?... — Vedeți... cum să spun o problemă mai delicată Ultima oară am „întrerupt” după trei ani, că am intrat în decretul de grațiere. T. P.B ■ R I ca o problemă mai delicată m m a ® 22 — I — 1971 Mica publicitate creionată de caricaturistul GARO PAPAZIAN vînzari-cumparari Dacia 1300, rulat un pom, vînd urgent... OFERTE DE SERVICIU ...Și peste o lună, dar anunțul , gestionat cu vastă și îndelungată experiență, caută post... PIERDERI SCHIMB DE LOCUINȚA Cedez urgent apartament central, contra indiferent unde— Pierdut, zi de zi, nerețe... nunta! ani de ti Hibernală Afară Baba Iarnă-n vervă mare. Sezonier nedezmințindu-și rolul, C-o bidinea de nori și de ninsoare Purcede ca să văruiască solul. Unii schior văd că-i lipsește-o doagă Curg săniile-n albă cavalcadă, iar puștii — mini sculptori — nasc in șagă Promoții reci de... „oameni de zăpadă“. Cu fiecare minus grade gerul Și-ascute panoplia hibernală. Pe cînd în juru-mi numai frigiderul In casă mă privește cu... răceală! V. GH. T. în curînd vor fi puse în vînzare medalii olimpice comemorative ale Jocurilor Olimpice de la München 1972, ín aur sau argint cu efigia olimpică oficială de o parte și cu emblema orașelor München sau Kiel pe altă parte, sau cu simbolurile celor 15 discipline sportive. Una din medalii. Vi