Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)
1971-05-05 / nr. 8135
Proletari din toate țările, unifi văl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MARȚI 4 MAI 1971 ANUL XXVII — Nr. 81354 PAGINI — 30 BANI • ^sWW^WWW W W W W W W W W W W W WM W W W W W W W W W W W W W W W WU W W W J W W W WWW An J W W W W W W W W WVW Doar patru zile ne mai despart pînă la data cind partidul nostru și, Împreună cu el, poporul, Întreaga națiune vor participa la marea aniversare — 8 Mai 1971, zi de moment semicentenar al partidului nostru. Marile și amplele manifestări desfășurate in Județul nostru au căpătat in aceste ultime zile amploare tot mai în acest cadru omagial, mare. In cursul zilei de ieri a avut loc la Comitetul Județean de partid o sesiune de referate închinată aceluiași mare eveniment din viața partidului, care Își sărbătorește în curând cinci decenii de existență, de luptă revoluționară încununată de mari izbînzi. La această manifestare cu un profund caracter științific au participat: tovarășul ing. Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, membri al biroului Comitetului județean Dolj al P.C.R., activiști în aparatul de partid și de stat, secretari ai comitetelor orășenești și comunale de partid, vechi militanți ai partidului nostru, cadre didactice, conducători ai unor unități și instituții; în sală se aflau, de asemenea, ca invitați, tovarășii : Mihail Roșianu, membru al C.C. al P.C.R., prof. univ. dr. Titu Georgescu, dir. adj. al Institutului de studii istorice și social-politice de pe Ungă C.C. al P.C.R., și Mihai Chioreanu, activist al C.C al P.C.R. Deosebit de bogat, atit prin numărul mare de referate prezentate (20), cit mai ales prin varietatea și ineditul comunicărilor făcute, programul sesiunii organizată de către Comitetul județean Dolj al P.C.R. a constituit un bun prilej pentru auditoriu de trecere in revistă a activității vaste și fructuoase a partidului nostru in condițiile de adincă ilegalitate precum și după 23 August 1941, când a preluat cu mîini sigure, cu clarviziune științifică conducerea revoluției populare și socialiste in România, dirijînd și coordonind, pas cu pas, etapă de etapă, întreaga operă de făurire a orînduirii noi — societatea socialistă. De un deosebit interes din partea celor prezenți la sesiune s-a bucurat referatul prezentat de tov. ing. Constantin Băbălău ,,Partidul Comunist Român — conducătorul transformărilor revoluționare din țara ,, Omagiu p PCR SESIUNE DE REFERATE INCHNATĂ SEMICENTENARULUI P.C.R •GU V, Ao ^ * * 1 ’ jg noastră“, care sublinia Intre altele : „Preluând tot ce era mai L. TRIȚA (Continuare în pag. a IlI-a) Agendă aniversară In sala Filarmonicii de stat „Oltenia“ din Craiova a avut loc o sesiune de referate a elevilor Liceului nr. 1 „Nicolae Bălcescu" cu tema „Partidul — inima țării“. Cuvîntul de deschidere a fost rostit fic j prof. emerit Nicolae Andrei, directorul liceului, care a subliniat semnificațiile aniversării semicentenarului partidului. A urmat prezentarea referatelor : „Crearea P.C.R. — moment de seamă în istoria mișcării muncitorești și revoluționare din țara noastră“ (Ionica Pîrlea, anul III), ,,Rolul P.C.R. în organizarea luptei poporului român împotriva dictaturii mUitaro-fasciste, în pregătirea insurecției armate și în democratizarea țării“ (Ion Diaconu, anul IVE), ..P.C.R. — conducătorul poporului nostru în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate“ (Smaranda Stoenescu, anul IV D) , „Poziția P.C.R. față de principalele probleme internaționale ale contemporaneității“ (Virginia Firu, anul IV I), „comuniștii în fruntea luptei pentru democratizarea administrației locale în județul Dolj“ (Nadia Boștină, anul II), „Aspecte din lupta antifascistă a maselor muncitoare din județul Dolj“ (Victor Băutaru, anul IV C). ..Valori estetice în poezia muncitorească“ (Lucia Geamgi, anul HI B)., Eroul comunist — biografia unor conștiințe militante“ (Mariana Dragu, anul IV C), „Direcții călăuzitoare în dezvoltarea literaturii contemporane“ (Dan Avrămescu, anul III E), „Partidul — izvor de inspirație în cintecul de mase și muzica vocal-simfonică“ (Delia Bardan și Rodica M. Mateescu, anul II E) . Comunicările prezentate s-au distins prin valoarea lor deosebită, dovedind profunzime în cercetarea și interpretarea problemelor prezentate. ★ Astăzi, pe scena Teatrului de operă și balet din București va avea loc un amplu program artistic prilejuit de festivitățile de premiere a formațiilor ce s-au distins la cel de-al X-lea concurs al formațiilor de amatori dedicat semicentenarului partidului. Doljul va fi reprezentat la această manifestare de formația de dansuri, soliști și taraful sindicatului Uzinei „Electroputere“, precum și de corul sindicatului învățămînt Craiova.é Printre acțiunile inițiate în cinstea aniversării semicentenarului partidului de către biroul organizației de bază din cartierul Bariera Vîlcii și conducerea Școlii generale din acest cartier se numără și întîlnirile pionierilor și locuitorilor cartierului cu membri din ilegalitate ai partidului. Cu acest prilej, tovarășii Ion Geica și Emil Ștef, vechi membri ai partidului, le-au vorbit pionierilor și cetățenilor despre cele mai semnificative acțiuni desfășurate de comuniștii din Oltenia în anii ilegalității pentru realizarea programului partidului, pentru pregătirea actului istoric de la 23 August — răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și înfăptuirea revoluției populare. In încheiere, pionierii au susținut frumoase programe artistice închinate apropiatului jubileu. ALEX. UNTARU, coresp. la nai porniabi: bătălia se dă pe ultmele mii de hcctare 165 cooperative agricole au încheiat semănatul Se seamănă de tot culturile din epoca a III—a: orezul și soia întrecerea socialistă desfășurată pe ogoare în cinstea măreței sărbători a oamenilor muncii din lumea întreagă — ziua de 1 mai — și a gloriosului semicentenar al partidului s-a soldat cu cele mai bune rezultate obținute în muncă de lucrătorii întreprinderilor agricole de stat, cooperatori și mecanizatori. In întreprinderile agricole de stat, semănatul porumbului a fost încheiat încă de acum două zile. In cele cinci mari unități agricole de stat a fost introdusă în sos sămînța de porumb pe 13 519 ha, cu 100 de hectare mai mult decit prevedea planul de însămînțări. In cooperativele agricole, țăranii cooperatori lucrătorii celor 37 sprijiniți de de stațiuni de mecanizare a agriculturii au reușit ca în zilele de 1 și 2 mai să sporească viteza de lucru a mașinilor și agregatelor și să însămînțeze cu porumb peste 7 000 de hectare. Realizările la semănat în zilele cînd oamenii ogoarelor au sărbătorit prin muncă măreața sărbătoare de 1 Mai se cumulează la cele obținute în săptămîna trecută astfel că planul la semănatul porumbului a fost realizat pînă ieri în proporție de peste 94 la sută. Au fost semănate în cooperativele agricole peste 121 000 de hectare, la finișul acestei importante lucrări au ajuns pînă în prezent 165 de cooperative agricole. In zilele care s-au scurs, cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat au trecut și la semănatul culturilor din epoca a 111-a. Astfel, soia a fost însămînțată pe mai bine de 2 900 hectare în întreprinderile agricole de stat și 1 700 în cooperativele agricole. Cu forțe sporite s-ai trecut și la însămînțatul orezului. La ferma specializată Tîmburești, a I.A.S. Sadova, semănatul orezului se apropie de sfîrșit. Din cele 250 hectare prevăzute prin planul de producție au fost însămînțate 220. De asemenea, în cooperativele agricole din luncile Dunării șî Jiului, așa cum sînt cele din Podari, Livezi, Negöi, Cătane, Dăbhleni, Valea Stanciului, Bîrza și Horezu Poenari au fost semănate cu orez aproape 400 de hectare. Cele aproape 8 000 de hectare care au mai rămas de însămînțat cu porumb îm cooperativele agricole din județul Dolj se pot însămînța practic în următoarele 3—4 zile. Aceasta înseamnă că unitățile agricole din zonele colinare ale județului trebuie să ia urgente măsuri pentru gruparea forțelor mecanice așa incit prin organizarea lucrului în două schimburi la pregătirea terenului să se poată crea un front mai mare de lucru pentru semănători. Evoluție ascendentă in producția industriei locale Angrenată in efortul general de industrializare a țării, industria locală a județului Dolj a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare. Față de anul 1968 cînd s-a trecut la îmbunătățirea organizării tentorial-administrative, în 1970 producția globală industrială a crescut cu peste 44 la sută, productivitatea muncii a sporit cu 23 la sută. Un ritm de dezvoltare susținut s-a înregistrat și la ceilalți indicatori ai planului de stat. Pentru a răspunde cit mai bine la cerințele și preferințele populației, colectivele de muncă din întreprinderile de industrie locală, cu sprijinul nemijlocit al organizațiilor de partid, sindicat și U.T.C., și-au intensificat în același timp eforturile pentru creșterea și diversificarea producției. Merită să evidențiem faptul că s-au asimilat și introdus în fabricația de serie 11 sortimente de panificație, 12 tipuri de mobilă și mobilier, peste 20 articole de marochinărie, 32 produse din metal, instalații și utilaje pentru agricultură etc. Continuind această evoluție ascendentă, industria locală a județului Dolj a încheiat bilanțul activității economice pe primul trimestru din anul curent cu realizări de prestigiu în întîmpinarea semicentenarului partidului. Planul producției globale industriale și marfă a fost depășit cu 5,3 și respectiv 5,7 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 1,6 la sută. In acest sens s-a continuat acțiunea de perfecționare a proceselor de producție, de concentrare a producției în secții de fabricație mari, specializate. La I.I.E. Calafat, spre exemplu, s-a dublat capacitatea de presare la fabrica de cărămidă , se află un stadiu de finalizare probele tehnologice la noua instalație de zincare la Ing. CONSTANTIN PLEȘAN șeful serviciului producție — Direcția de industrie locală a județului Dolj (Continuare în pag. a IlI-a) Un vast program de investiții în slujba modernizării agriculturii In contextul general al dezvoltării economiei naționale, agricultura va cunoaște o dinamică ascendentă, o accentuare a procesului de intensificare bazat pe tehnologii moderne, de înaltă productivitate și eficiență, menite să pună în valoare potențialul de producție al pămîntului — una din principalele avuții naționale — al animalelor și celorlalte mijloace de producție cu care agricultura este înzestrată. In anii 1971—1975 pentru agricultura județului nostru s-au prevăzut investiții ce depășesc cu 72 la sută valoarea investițiilor realizate în perioada 1966—1970. Numai pentru realizarea programului național cu privire la gospodărirea resurselor de apă MIHALACHE HOTĂRANU directorul Sucursalei județene Dolj a Băncii pentru agricultură și industria alimentară și executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare se vor investi sume importante, în anul acesta va fi pus în funcțiune — la parametrii proiectați — sistemul de irigații Băilești — Calafat, capabil să irige o suprafață de peste 49 mii hectare. Din această suprafață 45 000 ha sunt proprietatea cooperativelor agricole. De asemenea, în vastul sistem de irigare Sadova — Corabia cooperativele agricole sunt cuprinse cu 40 mii ha ce se vor irigă, pentru care se vor investi fonduri proprii și credite pe termen lung. Zonele în care sunt amplasate marile sisteme de irigații vor asigura nu numai obținerea unor recolte mari și constante, ci și anumite schimbări esențiale în orientarea producției. Se vor crea, astfel, largi posibilități pentru dezvoltarea atît a legumiculturii și a altor culturi intensive, cit și pentru concentrarea complexelor zootehnice pentru porci, păsări, îngrășătorii de bovine, precum și de vaci cu lapte, cărora, în con-(Continuare în pag. a III-a) — —-----.— ^ Schimbul de noapte dă, „comandanții“ uriașei nave industriale sînt la datorie. Pe cei cinci dispeceri (Trușcă Isidor, Dan Titus, Leonard Papazov, Dorin Becherescu, Sabău) i-am întîlnit Teodor dimineața în coloanele de demonstranți, raportînd împreună cu ceilalți tovarăși de muncă realizarea angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului. Acum, în „coloanele“ schimbului de noapte ei traduc în fapt noile angajamente legate de producerea unor mari minte cantități de îngrășăchimice peste plan. „In primele ore ale schimbului — ne-a relatat dispecerul Dan Titus — toate fabricile au funcționat la parametri, producția fiind cea planificată. Veritabile recorduri le-a atins însă fabrica de butanol“. La fabrica de butanol îltlnim pe inginerul Ion Coca, care face de „gardă“ din partea conducerii combinatului chimic. „Toate organismele acestei fabrici — ne afirmă cu un suris semnificativ — funcționează normal !“ „Normal“, adică „din plin“ — tălmăciri noi. Aici am făcut cunoștință cu șeful secției butanul (ing. Mircea Roșea) care venise special pentru a remedia, împreună cu o echipă de lăcătuși mecanici, o defecțiune ivită la schimbătorul de căldură. Remedierea defecțiunilor a fost făcută intr-un timp record, în această privință excelînd și șeful de tură Băbănoiu Vasile, ajutat de operatorii chimiști Gheorghe Smadu, Puiu Vasile, Ton Schiba. La fabricile de amoniac formațiile de lucru erau la datorie, urmărind cu ochii și cu mintea, buna funcționare a aparatelor instalației. Ca și tovarășii lor de la butana], chimiștii de aici au realizat în primele ore ale nopții producția planificată. Suntem în plină noapte. Pînă cînd cerul își va deschide ferestrele luminoase la margine de orizont, mai sunt tot atitea ore cite s-au scurs de cînd schimbul pe care l-am întîlnit la fabrica de amoniac (condus de maistrul Ilie Văileanu) și-a luat în primire îndatoririle. Urmărim cu atenție fețele oamenilor ce veghează în fața tablourilor de comandă. Nici unul nu arată oboseală. Conștiința îndeplinirii datoriei este trează în mintea fiecărui chimist. Pînă în zorii zilei am putut continua dialogul cu inginerii, maiștrii și operatorii chimiști care au sărbătorit noaptea prin muncă avîntată, prin succese prestigioase dedicate marilor sărbători din acest luminos Mat. A. MARIN In timp ce mii și mii de craioveni se bucurau de odihnă după o zi de sărbătoare deplin petrecută, la Combinatul chimic și alte cîteva mari întreprinderi schimbul de noapte lucra cu hărnicie, înconjurați de feeria luminilor larg revărsate în marele combinat chimic craiovean, intrăm în sala dispecerului. Aici, cufundați in universul complicatelor tablouri de coman- SPORT în pagina a H-a [IflIDifllIÎBNIfflKIlIlflinKOlfflFMKrHff"^ Imagini de la demonstrația de 1 Mai a oamenilor muncii din Craiova