Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)

1971-05-05 / nr. 8135

Proletari din toate țările, unifi­ văl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MARȚI 4 MAI 1971 ANUL XXVII — Nr. 8135­4 PAGINI — 30 BANI • ^sWW^WWW W W W W W W W W W W W WM W W W W W W W W W W W W W W W WU W W W J W W W WWW An J W W W W W W W W WVW Doar patru zile ne mai despart pînă la data cind partidul nostru și, Împreună cu el, poporul, Întreaga națiu­ne vor participa la marea aniversare — 8 Mai 1971, zi de moment semicentenar al parti­­d­ului nostru. Marile și amplele manifestări desfă­șurate in Județul nostru au căpătat in aceste ultime zile amploare tot mai în acest cadru omagial­, mare. In cursul zilei de ieri a avut loc la Comitetul Județean de partid o sesiune de referate închinată aceluiași mare eveniment din viața partidului, care Își sărbă­torește în curând cinci decenii de existență, de luptă revo­luționară încununată de mari izbînzi. La această manifestare cu u­n profund caracter știin­țific au participat: tovarășul ing. Constantin Băbălău, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, membri al biroului Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R., activiști în aparatul de partid și de stat, secretari ai comitetelor orășenești și comunale de partid, vechi militanți ai parti­dului nostru, cadre didactice, conducători ai unor unități și instituții; în sală se aflau, de asemenea, ca invitați, tova­rășii : Mihail Roșianu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prof. univ. dr. Titu Georgescu, dir. adj. al Institutului de studii istorice și social-politice de pe Ungă C.C. al P.C.R., și Mihai Chioreanu, activist al C.C al P.C.R. Deosebit de b­ogat, atit prin numărul mare de referate pre­zentate (20), cit mai ales prin varietatea și ineditul comuni­cărilor făcute, programul sesiu­nii organizată de către Comi­tetul județean Dolj al P.C.R. a constituit un bun prilej pentru auditoriu de trecere in revistă a activității vaste și fructuoase a partidului nostru in condițiile de a­din­că ilegalitate precum și după 23 August 1941, când a preluat cu mîini sigure, cu clarviziune științifică condu­cerea revoluției populare și so­­cialiste in România, dirijînd și coordonind, pas cu pas, etapă de etapă, întreaga operă de făurire a orînduirii­ noi — so­cietatea socialistă. De un deosebit interes din partea celor prezenți la sesiune s-a bucurat referatul prezentat de tov. ing. Constan­tin Băbălău ,,Partidul Comunist Român — conducătorul trans­formărilor revoluționare din țara ,, Omagiu p PCR SESIUNE DE REFERATE INCH­NATĂ SEMICENTENARULUI P.C.R •­G­U V, A­o ^ * * 1 ’ jg noastră“, care sublinia Intre al­tele : „Preluând tot ce era mai L. TRIȚA (Continuare în pag. a IlI-a) Agendă aniversară In sala Filarmonicii de stat „Oltenia“ din Craiova a avut loc o sesiune de referate a elevilor Liceului nr. 1 „Nicolae Bălcescu" cu tema „Partidul — ini­ma țării“. Cuvîntul de deschidere a fost rostit fic j prof. emerit Nicolae Andrei, directorul liceului, ca­re a subliniat semnificațiile aniversării semicen­tenarului partidului. A urmat prezentarea referate­lor : „Crearea P.C.R. — moment de seamă în isto­ria mișcării muncitorești și revoluționare din țara noastră“ (Ionica Pîrlea, anul III), ,,Rolul P.C.R. în organizarea luptei poporului român împotriva dic­taturii mUitaro-fasciste, în pregătirea insurecției armate și în democratizarea țării“ (Ion Diaconu, a­­nul IVE), ..P.C.R. — conducătorul poporului nos­tru în opera de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate“ (Smaranda Stoenescu, anul IV D) , „Poziția P.C.R. față de principalele probleme internaționale ale contemporaneității“ (Virginia Fi­­ru, anul IV I), „comuniștii în fruntea luptei pentru democratizarea administrației locale în județul Dolj“ (Nadia Boștină, anul I­I), „Aspecte din lupta antifascistă a maselor muncitoare din județul Dolj“ (Victor Băutaru, anul IV C). ..Valori estetice în po­ezia muncitorească“ (Lucia Geamgi­, anul HI B)., Eroul comunist — biografia unor conștiințe mili­tante“ (Mariana Dragu­, anul IV C), „Direcții că­lăuzitoare în dezvoltarea literaturii contemporane“ (Dan Avrămescu, anul III E), „Partidul — izvor de inspirație în cintecul de mase și muzica vocal-simfo­­nică“ (Delia Bardan și Rodica M. Mateescu, anul II E) . Comunicările prezentate s-au distins prin valoa­rea lor deosebită, dovedind profunzime în cerceta­rea și interpretarea problemelor prezentate. ★ Astăzi, pe scena Teatrului de operă și balet din București va avea loc un amplu program artistic prilejuit de festivitățile de premiere a formațiilor ce s-au distins la cel de-al X-lea concurs al forma­țiilor de amatori dedicat semicentenarului parti­dului. Doljul va fi reprezentat la această manifestare de formația de dansuri, soliști și taraful sindicatului U­­zinei „Electroputere“, precum și de corul sindicatu­lui învățămînt Craiova.­­é­ Printre acțiunile inițiate în cinstea aniversării se­micentenarului partidului de către biroul organizației de bază din cartierul Bariera Vîlcii și conducerea Școlii generale din acest cartier se numără și în­­tîlnirile pionierilor și locuitorilor cartierului cu mem­bri din ilegalitate ai partidului. Cu acest prilej, to­varășii Ion Geica și Emil Ștef, vechi membri ai partidului, le-au vorbit pionierilor și cetățenilor des­pre cele mai semnificative acțiuni desfășurate de comuniștii din Oltenia în anii ilegalității pentru rea­lizarea programului partidului, pentru pregătirea ac­­tului istoric de la 23 August — răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și înfăptuirea revoluției populare. In încheiere, pionierii au susținut frumoase programe artistice închinate apropiatului jubileu. ALEX. UNTARU, coresp. la nai porniab­i: bătălia se dă pe ultm­ele mii de hcctare 165 cooperative agricole au încheiat semănatul Se seamănă de tot culturile din epoca a III—a: orezul și soia întrecerea socialistă desfășu­rată pe ogoare în cin­stea mă­reței sărbători a oamenilor muncii din lumea întreagă — ziua de 1 mai — și a gloriosului semicentenar al partidului s-a soldat cu cele mai bune rezul­tate obținute în muncă de lu­crătorii întreprinderilor agrico­le de stat, cooperatori și meca­nizatori. In întreprinderile agricole de stat, semănatul po­rumbului a fost încheiat încă de acum două zile. In cele cinci mari unități agricole de stat a fost introdusă în sos sămînța de porumb pe 13 519 ha, cu 100 de hectare mai mult decit pre­vedea planul de însămînțări. In cooperativele agricole, ță­ranii cooperatori lucrătorii celor 37 sprijiniți de de stați­uni de mecanizare a agricultu­rii au reușit ca în zilele de 1 și 2 mai să sporească viteza de lucru a mașinilor și agregatelor și să însămînțeze cu porumb peste 7 000 de hectare. Realiză­rile la semănat în zilele cînd oamenii ogoarelor au sărbătorit prin muncă măreața sărbătoare de 1 Mai se cumulează la cele obținute în săptămîna trecută astfel că planul la semănatul porumbului a fost realizat pînă ieri în proporție de peste 94 la sută. Au fost semăn­ate în coo­perativele agricole peste 121 000 de hectare, la finișul acestei importante lucrări au ajuns pî­nă în prezent 165 de cooperati­ve agricole. In zilele care s-au scurs, coo­perativele agricole și întreprin­derile agricole de stat au tre­­cut și la semănatul culturilor din epoca a 111-a. Astfel, soia a fost însămînțată pe­ mai bine de 2 900 hectare în întreprinderile agricole de stat și 1 700 în coo­perativele agricole. Cu forțe sporite s-ai trecut și la însămîn­­țatu­l orezului. La ferma speci­alizată Tîmburești, a I.A.S. Sa­dova, semănatul orezului se a­­propie de sfîrșit. Din cele 250 hectare prevăzute prin planul de producție au fost însămînța­­te 220. De asemenea, în coope­rativele agricole din luncile Du­nării șî Jiului, așa cum­ sînt ce­le din Podari, Livezi, Negöi, Cătane, Dăbhleni, Valea Stan­ciului, Bîrza și Horezu Poenari au fost semănate cu orez aproa­­pe 400 de hectare. Cele aproape 8 000 de hectare care au mai rămas de însămîn­­țat cu porumb îm cooperativele agricole din județul Dolj se pot însămînța practic în următoare­le 3—4 zile. Aceasta înseamnă că unitățile agricole din zonele colinare ale județului trebuie să ia urgente măsuri pentru gruparea forțelor mecanice așa incit prin organizarea lucrului în două schimburi la pregăti­rea terenului să se poată crea un front mai­ mare de lucru pentru semănători. Evoluție ascendentă in producția industriei locale Angrenată in efortul general de industrializare a țării, in­dustria locală a județului Dolj a cunoscut în ultimii ani o pu­ternică dezvoltare. Față de a­­nul 1968 cînd s-a trecut la îm­bunătățirea organizării tento­rial-administrative, în 1970 pro­ducția globală industrială a crescut cu peste 44 la sută, pro­ductivitatea muncii a sporit cu 23 la sută. Un ritm de dezvolta­re susținut s-a înregistrat și la ceilalți indicatori ai planului de stat. Pentru a răspunde cit­ mai bine la cerințele și preferințele populației, colectivele de muncă din întreprinderile de industrie locală, cu sprijinul nemijlocit al organizațiilor de partid, sin­dicat și U.T.C., și-au intensifi­cat în același timp eforturile pentru creșterea și diversifica­rea producției. Merită să evi­dențiem faptul că s-au asimilat și introdus în fabricația de se­rie 11 sortimente de panificație, 12 tipuri de mobilă și mobilier, peste 20 articole de marochină­­rie, 32 produse din metal, in­stalații și utilaje pentru agri­cultură etc. Continui­nd această evoluție ascendentă, industria locală a ju­dețului Dolj a încheiat bilanțul activității economice pe primul trimestru din anul curent cu realizări de prestigiu în întîm­­pinarea semicentenarului parti­dului. Planul producției globale industriale și marfă a fost de­pășit cu 5,3 și respectiv 5,7 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 1,6 la sută. In acest sens s-a continuat acțiunea de perfecționare a proceselor de producție, de concentrare a pro­ducției în secții de fabricație mari, specializate. La I.I.E. Ca­lafat, spre exemplu, s-a dublat capacitatea de presare la fabrica de cărămidă , se află un stadiu de finalizare probele tehnologice la noua instalație de zincare la Ing. CONSTANTIN PLEȘAN șeful serviciului producție — Direcția de industrie locală a județului Dolj (Continuare în pag. a IlI-a) Un vast program de investiții în slujba modernizării agriculturii In contextul general al dez­voltării­ economiei naționale, a­­gricultura va cunoaște o dina­mică ascendentă, o accentuare a procesului de intensificare ba­zat pe tehnologii moderne, de înaltă productivitate și eficien­ță, menite să pună în valoare potențialul de producție al pă­­mîntului — una din principalele avuții naționale —­ al animale­lor și celorlalte mijloace de pro­­ducție cu care agricultura este înzestrată. In anii 1971—1975 pentru a­­gricultura județului nostru s-au prevăzut investiții ce depă­șesc cu 72­­ la sută valoarea in­vestițiilor realizate în perioada 1966—1970. Numai pentru realizarea pro­gramului național cu privire la gospodărirea resurselor de apă MIHALACHE HOTĂRANU directorul Sucursalei județene Dolj a Băncii pentru agricultură și industria alimentară și executarea lucrărilor de îm­bunătățiri funciare se vor in­vesti sume importante, în­ anul acesta va fi pus în func­țiune — la parametrii proiec­tați — sistemul de irigații Băi­­lești — Calafat, capabil să iri­ge o suprafață de peste 49 mii hectare. Din această suprafață 45 000 ha sunt proprietatea cooperativelor agricole. De asemenea, în vastul sistem de irigare Sadova — Corabia cooperativele agricole sunt cu­prinse cu 40 mii ha ce se vor irigă, pentru care se vor in­vesti fonduri proprii și credite pe termen lung. Zonele în care sunt amplasate marile sisteme de irigații vor­­ asigura nu numai obținerea u­­nor recolte mari și constante, ci și anumite schimbări esen­țiale în orientarea producției. Se vor crea, astfel, largi posi­bilități pentru dezvoltarea atît a legumiculturii și a altor cul­turi intensive, cit și pentru con­centrarea complexelor zootehni­ce pentru porci, păsări, îngră­­șătorii de bovine, precum și de vaci cu lapte, cărora, în con-(Continuare în pag. a III-a) — —-----.— ^ Schimbul de noapte dă, „comandanții“ uriașei nave industriale sînt la da­torie. Pe cei cinci dispe­ceri (Trușcă Isidor, Dan Titus, Leonard Papazov, Dorin Becherescu, Sabău) i-am­ întîlnit Teodor dimi­neața în coloanele de de­monstranți, raportînd îm­preună cu ceilalți tovarăși de muncă realizarea anga­jamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului. Acum, în „coloanele“ schim­bului de noapte ei traduc în fapt noile angajamente le­gate de producerea unor mari minte cantități de îngrășă­chimice peste plan. „In primele ore ale schim­bului — ne-a relatat dispe­cerul Dan Titus — toate fa­bricile au funcționat la pa­rametri, producția fiind cea planificată. Veritabile recor­duri le-a atins însă fabrica de butanol“. La fabrica de butanol îl­­­t­lnim pe inginerul Ion Co­­ca, care face de „gardă“ din partea conducerii combina­tului chimic. „Toate orga­nismele acestei fabrici — ne afirmă cu un­ suris semnifi­cativ — funcționează nor­mal !“ „Normal“, adică „din plin“ — tălmăciri noi. Aici am făcut cunoștință cu șe­ful secției butanul (ing. Mir­­cea Roșea) care venise spe­cial pentru a remedia, îm­preună cu o echipă de lăcă­tuși mecanici, o defecțiune ivită la schimbătorul de căl­dură. Remedierea defecțiu­nilor a fost făcută intr-un timp record, în­ această pri­vință excelînd și șeful de tură Băbănoiu Vasile, aju­tat de operatorii chimiști Gheorghe Smadu, Puiu Va­sile, Ton Schiba. La fabricile de amoniac formațiile de lucru erau la datorie, urmărind cu­ ochii și cu mintea, buna funcțio­nare a aparatelor instalației. Ca și tovarășii lor de la butana], chimiștii de aici au realizat în primele ore ale nopții producția planificată. Suntem­ în plină noapte. Pînă cînd cerul își va des­chide ferestrele luminoase la margine de orizont, mai sunt tot atitea ore cite s-au scurs de cînd schimbul pe care l-am întîlnit la fabrica de amoniac (condus de ma­istrul Ilie Văileanu) și-a­­ luat în primire îndatoririle. Ur­mărim cu atenție fețele oa­menilor ce veghează în fața tablourilor de comandă. Nici unul nu arată oboseală. Conștiința îndeplinirii dato­riei este trează în mintea fie­cărui chimist. Pînă în zorii zilei am putut continua dia­logul cu inginerii, maiștrii și operatorii chimiști care au sărbătorit noaptea prin muncă avîntată, prin succe­se prestigioase dedicate ma­rilor sărbători din acest lu­minos Mat. A. MARIN In timp ce mii și mii de craioveni se bucurau de o­­dihnă după o zi de sărbă­toare deplin petrecută, la Combinatul chimic și alte­ cîteva mari întreprinderi schimbul de noapte lucra cu hărnicie, înconjurați de fe­eria luminilor larg revăr­sate în marele combinat­­ chimic craiovean, intrăm în sala dispecerului. Aici, cu­fundați in universul compli­catelor tablouri de coman- SPORT în pagina a H-a [IflIDifllIÎBNIfflKIlIlflinKOlfflFMKrHff"^ Imagini de la demonstrația de 1 Mai a oamenilor muncii din Craiova

Next