Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)
1971-07-22 / nr. 8203
(Urmare din pag. I) mai mult. Ne gîndim la necesitatea unei colaborări permanente, programatice, cu compozitori locali și cu cei din București ; ne gîndim, în spiritul Expunerii, la o dezbatere pe marginea tematicii cîntecelor noastre — o tematică pe care o vedem alcătuită în conformitate cu dorințele firești, cu specificul publicului nostru , ne gîndim, în sfîrșit, la o mai strînsă legătură cu ascultătorii noștri — Cum vedeți, practic, realizarea acestei mai strânse legături ? — Prin intîlniri cu colectivele a diferite întreprinderi și instituții, prin deplasări ale corului nostru în incintele industriale mai importante, in cooperative agricole de producție, in școli și licee, la Universitate. Vibrația epocii trebuie să se facă auzită — și simțită — cît mai bine prin glasurile noastre. Iar aceasta n-o putem realiza decit conectîndu-ne în permanență la lungimea de undă sufletească a celor care făuresc epoca , masele de oameni ai muncii avînd în frunte comuniștii. Pe paleta noastră — gînduri și sentimente majore ale contemporaneității — Tovarășe EUSTAȚIU GREGORIAN, în calitatea dv de pictor și, în același timp, de secretar al Filialei Craiova Uniunii Artiștilor Plastici, ce a ne puteți spune în legătură cu propriul program de perspectivă, cu acela al colegilor dv ? — Așa cum nu există o „muzică a sferelor“, nu există nici culori în afara timpului și spațiului. Se pune, deci, pentru noi artiștii plastici, ca pentru toți creatorii de artă din țara noastră, problema redării transfigurate a lui acum și aici. Iar pentru noi, acum și aici înseamnă istoria cea nouă a țării, filtrată prin sensibilitatea făuritorului ei, omul muncii, comunistul. Se pune, deci, problema unei maxime și profunde adecvări. Căci nu i te poți adresa omului de lingă tine într-o limbă care nu-i aparține și cu atît mai puțin într-una care... nu există. Și, de asemenea, nu-i poți vorbi altfel decît străduindu-te să fii în tonul și măsura preocupărilor, sentimentelor și gândurilor lui fundamentale. Aceste adevăruri esențiale ni le-a pus în față nouă artiștilor — într-o modalitate critică fără concesii și tocmai prin aceasta constructivă, creatoare — tovarășul Nicolae Ceaușescu... Programul nostru ? Nu poate fi altul decât acela al unor creatori crescuți și educați în spiritul politicii și idealurilor promovate de Partidul Comunist Român. Iar pentru a-1 putea înfăptui ci mai bine nu ne rămîne decît să ne scrutăm, mai stăruitor, mai responsabil, „paleta“, căutând să o învestim numai și numai cu „culorile“ gindurilor și sentimentelor majore ale contemporaneității. Iar aceste gînduri și sentimente sînt incompatibile cu experimentul steril, cu modele și modelele împrumutate de aiurea, cu individualismul îngust, cu apolitismul înțeles ca „libertate de creație“. Sîntem liberi deplin să ne slujim poporul, în spiritul ideilor partidului nostru, și aceasta este libertatea pe care trebuie s-o valorificăm cît mai profund, cît mai deplin, ea constituind, de fapt, rațiunea noastră de a fi — cai oameni, ca artiști, ca membri ai partidului comunist. Actorul comunist nu poate fi un simplu „instrument” — S-a vehiculat, cu precădere în ultimii ani — ne spune IANCU GOANȚĂ, actor al Teatrului Național din Craiova — ideea „actorului-instrument“, supus fără crâonire unui text — oricare ar fi conținutul sau modalitatea lui, supus fără drept de apel unei idei regizorale — oricare i-ar fi acesteia tendința, valoarea ideologică și artistică. Un punct de vedere pe cit de comod pentru unii „esteți“, pe atît de inacceptabil pentru artistul adevărat ! (Raportînd la realitățile și specificul societății noastre, prin artist adevărat îl înțeleg pe acel profesionist al artei care trăiește și creează potrivit concepțiilor despre lume și viață ale unui partid comunist. ...Mi s-a întîmplat in ultimii ani să întrupez pe scenă personaje de-a dreptul penibile, fie plate, fie frămîntate în mod „serios“ de pasiuni rizibile, fie pur și simplu de neconceput ca putind să existe în vreo realitate, fie ea abstractă, fie concretă, fie trecută, fie prezentă, fie viitoare, fie de pe pămînt, fie din planeta Marte... Am trăit, cum spuneam, sentimentul penibilului, al unui act gratuit care conștienței exclude comunicarea între omul de pe scenă și din sală și care, prin aceasta, devine nociv, îndepărtîndu-l pe spectator de teatrul său, frustrîndu-l de lecția civică și estetică pe care teatrul poate și are datoria să i-o ofere. Am trăit plenar și adesea acest sentiment al penibilului dar... Dar, trebuie s-o spun, nici eu, nici colegii mei n-am luat atitudine fermă, intransigentă! Ne-am lăsat și noi furați de echivocul pe care.l poate crea „moda“ trîmbițată în mod exacerbat, de considerentele strict „estetice“ (de fapt snobe), de teama de a nu fi socotiți „retrograzi“... In fond, la baza acestei lipse de atitudine a stat lipsa noastră de pregătire politico-ideologică. Iar lucrul acesta ni s-a spus limpede, fără menajamente, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îndemnîndu-ne să medităm asupra lui nu ca simple instrumente, ci ca artiști comuniști. — Ce atitudine vă impune această meditație ? — Zilele acestea se definitivează repertoriul nostru pentru stagiunea viitoare Și n-aș vrea să face referiri concrete la listă încă în curs de alcătuire. o Vreau să mă refer la o singură chestiune — de principiu — care cred eu, va trebui să stea la baza întregii noastre munci : întărirea activității organizației de bază de partid din cadrul teatrului, valorificarea plenară a acelor funcții ale acestui organism politic care presupun responsabilitatea fiecărui comunist față de fiecare cuvînt gest etalate pe scenă și considerarea fiecărui artist ca un activist pe frontul ideologic. In aceasta constă cheia bunului mers al întregii noastre activități de viitor, garanția că vom putea să ne îndeplinim misiunea cu care ne investește partidul nostru... Este de datoria noastră, a tuturor celor care lucrăm în teatru, nu numai să așteptăm apariția unor personaje demne de a apărea pe scenă, ci și să stimulăm dezvoltarea unei dramaturgii originale care să creeze asemenea personaje. In acest sens, o singură propunere concretă : constituirea, pe lângă teatru, a unui grup de dramaturgi care să lucreze pornind de la realitățile esențiale ale publicului pe care-l slujim. V ÎNALTA responsabilitate A CREATORULUI COMUNIST memento ————— memEMR „Patria“ (telefon 13850), filmul: DAI ÎNAINTE COWBOI, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029) filmul : ZESTREA DOMNIȚEI RALU, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA, orele 9 ! 11 ; 15 , 17 ! 19. La grădină, orele 20,30. „23 August“ (telefon 14448), filmul : MIHAI VITEAZUL seprűlc I—II, orele 10 , 15 ; 18,30. La grădină, orele 20,30. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : HIBERNATUL, orele 10 ; 16,30; 18,30. La grădină, orele 20,30 filmul : BALUL DE SIMBATA SEARA. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : ULTIMUL SAMURAI. „Arta“ — Calafat, filmul : PROFESIONIȘTII. „8 Mai“ — Filiași, filmul: HAIDUCII LUI ȘAPTECAI. „Victoria“ — Segarcea, filmul : CU MIINILE I PE ORAȘ, im JOI 22 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Azi, județul Covăsilă. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.1015 minute despre sănătatea dr. Cura heliomarină. 22.20 Antologia umorului : Max Linder 21.35 Cadran international. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internațională: 22 20 Interpretul săptămânii : Dorina Drăghici. 22.40 Film documentar : Orașe poloneze — Nowa Huta. 22.55 Belejurnalul de noapte. 23.00 Inchidrea emisiunii. — îM OC«» CRAIOVA Pe lungimile de undă de 540 și 228 metri JOI 22 IULIE la facultate. 17.40 Piese simfonice de mare popularitate. 18.00 Pe meleagurile patriei socialiste. Pe drumuri de munte (exploatările forestiere). 18.10 In sat la noi. Lucrări de întreținere la culturile duble. Cositoarele mecanice în acțiune. Moment folcloric — Maria Lătărețu. File , din noua cronică a așezărilorehedințene. Poșta emisiunii. 18.30—19.00 Pentru fiecare, melodia preferată. VINERI 23 IULIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Pe culmița Metrului — muzică populară. 6.20 Jurnal agrar. Lucrări de întreținere în orezăriile din câmpia Dunării. Adăposturi pentru iarnă în sectorul zootehnic. 6.30—7.00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI JOI 22 IULIE DIN PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 „Floare roșie aleasă“ — cântece de Gheorghe Danga. 16.30 Interpreți de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Sergiu Cioiu și Betty Curtis. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon Emil Gavriș. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Miniaturi instrumentale. 22.55 Moment poetic. Versuri de Vasile Alecsandri. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03 —6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). S3HE333 Timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Vreme răcoroasă, cu cer variabil mai mult noros la începutul intervalului, când locul va ploua. Vîna slab la potrivit. Temperatura va înregistra următoarele valori : minima : 10—14 grade , maxima : 20—24 grade. Pronoexpres Rezultatul tragerii din 21 iulie a.c. Extragerea I : 2, 32, 25, 16, 7. 17. Extragerea a II-a : 27, 26, 3, 31. 41. Fond general de premii : 17.00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier: 17.10 Orchestre de muzică populară. 17.30 Craiova universitară. Impresii din excursiile de studiu. Bucuria reușitei la examenul de admitere 3 054 636 lei. — Un șef depozit MCC. — Un bucătar șef. - Un barman. Doi bucătari grataragii. Condiții de angajare conform legii 22/1969. Salarizare conform H.C.M. 914/ 1968. Relații suplimentare la birourile cooperativei de consum oraș Segarcea- ÎNAINTE Produse de panificație la nivelul exigențelor cumpărătorului In cadrul întreprinderii județene de morărit și panificație există preocupări serioase, în sensul asigurării la timp și în cantitățile necesare a produselor alimentare solicitate zilnic. Succesele obținute de colectivul de salariați din această întreprindere ne-au fost prezentate în discuția avută cu tov. inginer șef D. Didușcă, care ne-a declarat: „în perioada care a trecut de la începutul acestui an, am consemnat realizări cu care ne putem mîndri. Aplicînd în practică toate măsurile preconizate de către comitetul de partid din întreprindere, am reușit ca în primele șapte luni ale acestui an să ne îndeplinim toate angajamentele asumate, urmând ca în continuare să le suplimentăm. Astfel, față de un angajament de 4 milioane lei producție suplimentară am obținut 5.152.000 lei la valoarea producției globale și 6,4 milioane lei la producția marfă. Față de aceeași perioadă a anului precedent, la producția globală am obținut un spor valoric de 21,8 milioane lei, iar la producția marfă de 26,5 milioane lei. De asemenea, productivitatea muncii a crescut în această perioadă cu 15,5 la sută, față de primele șapte luni ale anului 1970, sporul realizat ridicîndu-se la 4,5 milioane lei“. — Vă rugăm să ne prezentați măsurile luate de către comitetul de direcție, care au condus la realizarea exemplară a tuturor indicatorilor de pian. — Avînd în vedere cerințele mereu crescânde ale populației, în ce privește produsele de panificație, am introdus în fabricație pînă în prezent un număr de 16 sortimente noi, care se bucură de totala apreciere a consumatorilor și urmează ca pînă la sfârșitul acestui an să prezentăm comerțului încă 12 sortimente. Am procedat la reorganizarea tuturor secțiilor și specializarea lor în producerea numai a anumitor bunuri alimentare. Acest lucru ne-a permis să folosim integral toate spațiile de producție, ceea ce a condus la creșterea capacității de producție a întreprinderii. Am aplicat o serie de măsuri care au condus la creșterea productivității muncii : s-au mecanizat in întregime operațiile ce se execută în secția a patra care produce pîine albă și specialități ; s-a realizat mecanizarea divizării și modelării bucăților de aluat pîine albă de 750 grame; s-au mecanizat operațiile de ambalare a produselor cu pondere mare : ruladă, „Raluca“ etc. Toate acestea au contribuit la îmbunătățirea substanțială a calității produselor. In acest sens, am constituit și colective de cite trei ingineri, în fiecare schimb de lucru, pentru intensificarea controlului interfazic al calității— în continuare, ce vizează măsurile înscrise pe agenda dv. de lucru ? — Vom introduce o mașină specială pentru spălarea navetelor, operație care acum se execută manual, vom utiliza dospitoare tip tunel cu formarea microclimatului în interior, care vor conduce la o mai bună folosire a suprafețelor de producție, va dispare efortul fizic al muncitorilor, se va îmbunătăți simțitor calitatea produselor. — V-am ruga să numiți câțiva dintre cei care-și îndeplinesc cu regularitate sarcinile de producție ce le revin, angajamentele pe care și le iau. — Este puțin cam greu, dat fiind numărul mare al celor care își Îndeplinesc exemplar îndatoririle. Voi alege pe cei mai buni: Marcel Petrovici, Ion St. Gheorghe, Maria Stavre, Silvia Nicu, George Bîscă, maiștri ; I. Columbeanu, Al. Diaconescu, Marin Băluță, muncitori cocători; N. Dobroiu, I. Dina, frământători, toți comuniști, oameni demni de toată Încrederea, care se achită cu cinste de obligațiile profesionale. N. PETOLESCU Mica publicitate VINZARI-CUMPARARI Vind aparat mărit foto „NEVA“ 2 M universal. Telefon 15290, orele 7—8 dim. și 20—21 seara. Loco. (494) Vind convenabil „WARTBURG“ lux 312, în stare excepțională. Telefon 12450. (693) PIERDERI Pierdut certificat 8 clase, absolvite la școala Romanești, pe numele Bătrînu Maria. Se declară nul. (690) Persoana cunoscută de mine, care a găsit aparatul radio „ALBATROS“ seria 658194, în autobuzul „Luncă“ în ziua de 18 iulie 1971 orele 10,20 (duminică), este rugată a-1 aduce în strada Lomonosov 18, Craiova (Dumitru). Recompensă. (694) Pierdut repartiție locuință nr. 2399/1938, pe numele GHEORGHE ECATERINA din Craiova. Se declară nulă. (695) Pierdut legitimație serviciu Fabrica de confecții Craiova pe numele LUCA IOANA. Se declară nulă. (696) DIVERSE Colectivul Schelei de Extracție Craiova, anunță încetarea din viață în urma unui tragic accident a apreciatului nostru coleg Arjoca Ion, șef serviciu. Transmitem condoleanțe familiei îndoliate. (712) - ■■ ' ■^ ' . . . : ' . ' -■ ^ tcCj&.ț i;,'".-.;''. r UȘI CELULARE INTERIOARE furniruite, pe toc,lafelat din cherestea de rășinoase cu ți fără căptureli din PFL de 12 mm grosime, pline sau cu ochi de geam conf. STAS 466-66 și 5333-66, cu dimensiunile : 884x2090 784x2090 684x2090 "■ ; UȘI CLASICE EXTERIOARE din cherestea de rășinoase cu pragul tocului din stejar conf. STAS 466-66 și 5333-66 cu dimensiunile : 984 > 1890 cu 1 3 gol geam săli 2/3 gol geam 1484x1890 cu 2 3 gol geam București llPfSr — Șos. Pipera nr. 48 sector 2. Telefon : 33.00.80. livrează liber din stoc, vagonabil, UȘI — FERESTRE FERESTRE DUBLE din cherestea rășinoasă cu pragul tocului de stejar conf. STAS 465—66 și 5333—66 cu dimensiunile : 1184x1280 — în 2 canate 1584x1280 — în 3 canate ! Livrează, de asemenea, fără repartiție pe bază de comandă : PFL MELAMINAT PFL EMAILAT H.D.L. (HÎRTIE DECORATIVA STRATIFICATA). Plăcile se livrează în desene și culori variate inclusiv imitații de furnire. ® 22 — VII — 1971 s FOILETON!) Pe baza Rolleiflex Deschid și citesc... Deschid alte și alte tomuri, parcurg file, ani și epoci, una după alta. Degeaba între toate „falsurile celebre“ nu dau și de... „falsul nostru“. Am devenit o enciclopedie ambulantă, le știu, le cataloghez, le datez, le rememorez, le recunosc cu și fără lupă, pe toate la rînd. N-am știut pînă acum că la British Museum, un sarcofag etrusc, datînd, chipurile, din anul 509 î.e.n. s-a dovedit contemporan cu... Gogea Mitu. Acum știu totul de-a fir a Păr. Știu alte și alte minunății , cum s-au făcut imitații de pietre prețioase pe bază de... sticlă colorată turnată, cum s-au croit falsuri după Rafael și cum au fost descoperite atîtea celebrități impecabil falsificate, care au expus ridiculului experți și admiratori, ori corifei în istoria artei. Despre falsul căutat n-am găsit nici o notă, cazul ca atare nefiind încă comunicat de nici un expert. Așadar, pot striga înfiorat de plăcere : datorită acestor rînduri devin celebru ! Mă vor menționa toate catalogurile falsurilor celebre, ca primul care a comunicat falsul unei capodopere moderne. Iar între scoarțele care cuprind cele mai tulburătoare descoperiri, la litera „P“, se va adăuga — grație mie și numai mie : „Emil Păunescu — Diplomă". Experți în descoperirea celor mai tăinuite mișmașuri din actele de cancelarii, de pe portative și șevalete, invidiați-mă * „Falsul meu“ este superior celebrului ..portret al funcționarului de intendență bavarez“ de Cichelli, care, după ce a fost transformat de talentatul falsificator Leibl în......Portretul unui ofițer bavarez“, a cunoscut o urcare a prețului de 200 de ori. In cazul nostru, falsul respectiv a transformat „portretul“ lui Emil Păunescu „Elevul cu studii abia începute“ ți „Titratul profesor maistru“. Nu-i vorba de un fals din penel ori din daltă, din peniță sau cuțit de cioplit (cum au făcut antemergătorii săi), ci de o plastografie modernă , pe bază de Rolleiflex. Nimic mai simplu : tac și... gata ! Istoria va trebui să consemneze : în mai 1954, Păunescu a primit o diplomă falsă de la Petre Popelniței și Paul Jitaru, foști secretari ai Școlii tehnică metalurgică, care atestă negru pe alb că el (și nu altul !) absolvise susnumita școală. Dintr-un condei — tehnician maistru ! ironie cerească. Cît vor fi primit cei doi de la Păunescu pentru arta lor, nu se știe exact. Se știe, în schimb, cît au primit de la instanța de judecată, în 1959, cînd au fost descoperite falsuri similare în serie : zece ani închisoare. în acel timp însă, Păunescu zburda în libertate, păstrînd cu seninătate copia fotografică a diplomei false sub căpătîi, expunînd-o discret atît în fața obiectivului aparatului (pentru alte copii-gemene), la notariat ori la Inspectoratul școlar. Rolleiflexul a jucat rolul de baghetă vrăjită, săvîrșind minunea , inspectoratul l-a uns, cu ochi închiși, drept cel mai temut instructor maistru la cinci dintre cele mai prestigioase școli ale Craiovei. Jocul de-a copiile (totdeauna perfect autentificate și obliterate) s-a dovedit infailibil : nimeni n-a cataclicsit vreodată să ceară originalul (aflat, de fapt, la miliție !). Unii lucrători din Inspectoratul municipal școlar au căzut chiar în extaz în fața acestui desăvîrșit maestru în arta combinațiilor, împlinindu-i toate voile. Așa s-a văzut falsul profesor instalat rînd pe rînd, cu toată pompa, la Școala generală nr. 7, Școala de șoferi profesioniști, Grupul școlar de construcții, Grupul școlar energetic, Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu“. Din bine în mai bine. Treaba mergea strașnic, leafa mergea strună. Mergea și autoturismul lui Păunescu pe la diverși inspectori școlari (în „pauze“ și pe la unele cadre didactice de la Liceul de muzică și arte plastice, pentru a asigura promovarea celor două eleve Păunescu — tot peste noapte !). Păunescu uza de fals iar alții îi uzau mașina. O dată mașina a fost tamponată de unul dintre acești beneficiari. Semn rău. La scurt timp și temerarul falsificator s-a tamponat de bariera pe care mai mulți oameni corecți și de bună credință au ridicat-o în fața faptelor sale. In curînd, Emil Păunescu va trebui să explice „stilul de lucru“ în fata instanței care-l va judeca pentru fals, uz de fals și înșelăciune în dauna avutului obștesc. Greu examen ! Așa se încheie istoria acestui teribil fals modern, pe care-l propunem spre catalogare și înserare în bibliografia de specialitate. Mai mult nu spunem și nu facem. Lăsăm celui în drept să examineze și condițiile prielnice create acestui fals și uz de fals., Nu istoriei (că prea s-ar tergiversa lucrurile) ci inspectoratului școlar județean (care va fi, sperăm, mai operativ). Căci, credem, nu trebuie să rămînă fără ponoase nici cei care au tras foloase de pe urma lui Păunescu, îngăduindu-i toate voile și făcîndu-i toate onorurile, pe bază de aruncătură de ochi pe o copie fotografică. Un maestru intr-ale plastografiei a fost ținut maistru și... educator ani și ani la rînd ! Este — orice s-ar spune — o metamorfoză cu ochi și pe ochi. In timp ce atîția dascăli cu o pregătire temeinică și cu vocații reale nu au putut beneficia de dreptul de a se realiza în prestigioasele școli prin care și-a plimbat Păunescu falsa calitate de specialist, intervențiile și învîrtelile celui chemat astăzi în fața instanței de judecată au avut uneori „aviz favorabil“. Pe viitor așteptăm un singur aviz : Pescuitul în marea falsurilor interzis ! Chiar și celor cu permise... false... AL. DIANU CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI GRECEȘTI JUDEȚUL DOLJ anunță pierderea unei ștampile cu antetul „Secția de votare nr. 215 Bărboi". Se declară nulă.