Inainte, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8238-8263)

1971-09-01 / nr. 8238

2ir Știință, religie, societate Realizat sub forma unei culegeri de studii cu teme dintre cele mai importante cum sînt : Materialismul dialectic și istorie — concepție filozofică-științifică despre lume și societate, Ateismul și evoluția sa istorică, Tradiții ale gîndirii social laice în România, Opozița dintre știință și religie, Concepția științifică despre psihic și personalitate, Filozofie și creație spi­rituală, Rolul familiei și al școlii în procesul de formare a gîn­dirii materialist-științifice a tinerelor generații, Omul și forțele naturii, Morala și religia, Societ­atea socialistă și religia etc. — volumul Știință, religie, societate abordează, în lumina con­cepției materialist-dialectice, probleme despre natură, societate și gîndire, care se înscriu obiectiv în preocupările spirituale ale omului societății contemporane în general și ale omului societ­­ății socialiste în special. Tratînd multilateral și accesibil problematica, lucrarea urmă­rește, înainte de toate, să-l călăuzească pe cititor, îndemnîndu-l spre reflecții proprii care îi sugerează unele întrebări, îi solici­tă conștiința și rațiunea, desprinderea unor concluzii privind izvoarele și evoluția religiei, dar mai ales, specificul ei în lumea contemporană. Multe din studii se ocupă de explorarea esenței religiei, rele­­vînd originea acesteia, evoluția diferitelor doctrine teologice de-a lungul anilor și, în mod deosebit, unele tendințe actuale menite să le „modernizeze“ conținutul. Pornind de la ideea că educarea ateist-științifică presupune­­ cunoașterea psihologiei și sensibilității oamenilor, în cîteva studii (Tradiții ale gîndirii laice în România, Societatea și re­ligia etc.), autorii Gh. Cazacu și respectiv Vasile Asănăchescu dau prețioase sugestii pentru perfecționarea formelor și meto­delor folosite în această­­ activitate, în­ combaterea misticismu­lui și obscurantismului. Deosebit de interesant este și studiul semnat de Costin Ștefă­­nescu și Ion Stanciu (Rolul familiei și al școlii în procesul de formare a gîndirii materialist-științifice a tinerelor generații), care abordează rolul familiei și al școlii în procesul de formare a gîndirii materialist-științifice la tinerele generații, precum și în formarea trăsăturilor de caracter proprii moralei comuniste. Intrebîndu-se : „Ce este lumea ?“, „A fost ea oare creată de cineva sau există dintotdeauna ?“, „Este ea materială sau este întruchiparea unei ființe supranaturale, a vreunui spirit care i-a dat naștere ?“, lucrarea de față, situîndu-se pe poziția con­cepțiilor materialiste, consideră că­ „lumea este materială, că natura nu a fost creată de nimeni, că nu există nici o forță supraomenească, că lumea materială a existat dintotdeauna, deci înainte ca oamenii să fi apărut pe pămînt și independent de voința lor, că omul și societatea omenească este rezultatul unui îndelungat proces evolutiv al lumii materiale de la formele inferioare pînă la formele superioare“. In acest context, lucrarea servește ca mijloc de educare a oamenilor în spiritul concepției materialist-științifice despre lume, societate, de desrădăcinare a ideilor religioase, a preju­decăților și superstițiilor care mai dăinuie în conștiința unora în legătură cu transformarea relațiilor sociale, politice și cul­­tural-științifice. Concepută astfel, „Știința, religia, societatea" constituie un remarcabil și util instrument de lucru atît pentru cei ce-și des­fășoară activitatea în domeniul procesului instructiv-educativ al maselor, cit și pentru toți cei care doresc să-și întărească concepția­ filozofică materialist-dialectică despre lume și socie­tate, despre valorile culturii și științei. Prof. DUMITRU LAZAR-SARAIANU agen­da culturală, • agenda culturală • agenda ~— ----­ Poposind la Filiași, am ur­mărit cum Casa de cultură, ca­­ instituție educativă de prim rang în cadrul orașului, cu o sferă largă de preocupări, spri­jină, în special tineretul, în manifestarea înclinațiilor, apti­tudinilor sale, canalizîndu-le spre preocupări fertile, părea, cel puțin așa am S-ar fost informat, că metodiștii Casei de cultură cunosc opțiunile cultural-artistice ale locuitori­lor dintr-o anchetă efectuată cu cîteva luni în urmă. Dacă activitățile ce se preconizează derivă, într-o oarecare măsură, și din rezultatele anchetei, n-am putea spune cu certitu­­dărie. Dar cum publicul cel mai frecvent al lăcașului de cultură din Filiași este tinere­tul, să vedem ce-i oferă Casa de cultură. Cei care vădesc înclinații spre diferite domenii de crea­ție sunt grupați în cercurile literar, de artă plastică și foto. Cercul literar „Al. Macedonski", cu un număr mic de membri (responsabil Maria Bogoe), își concentrează activitatea în pri­mul rînd pe sprijinirea brigă­zilor artistice de agitație prin texte axate pe evidențierea u­­nor aspecte concrete din viața orașului, prin montaje literare. Tot tineri, doisprezece la nu­măr, majoritatea elevi, fac parte din cercul de artă plas­tică, realizînd lucrări inspirate din realitatea dinamică a mun­cii, peisaje, portrete. Eforturile lor s-au concretizat, pînă în prezent, la organizarea a șapte expoziții care au fost primite cu Interes de public. O activi­tate fructificată în permanență este cea a cercului foto. Pre­zența tinerilor este și aici pre­cumpănitoare, fotografiile rea­lizate în ultima vreme constitu­­indu-se în reușite foto-montaje — în cea mai mare parte sec­vențe din campaniile agricole, din munca de înfrumusețare a orașului. Țin­înd seama de schimbările ce survin în peisa­jul urbanistic, un Interesant album poartă titlul­­ „Orașul ieri și azi“. Este deosebit de merituoasă Inițiativa de a se organiza expoziții nu numai la sediul Casei de cultură, dar și la căminele culturale din raza orașului. Să mai adăugăm că în cadrul Casei de cultură acti­vează un taraf și o formație de muzică ușoară cu soliști vocali, brigadă de agitație, formație de teatru. Cu toate acestea, numă­rul tinerilor cuprinși în diver­sele forme de activitate este foarte mic (în oraș sînt peste 2000 uteciști). S-a încercat, ră­­mînînd intr-un stadiu inci­pient, înființarea unor cursuri de Ce oferă tMtlui Casa de colivă din Iași acordeon, vioară și chitară. în­cercarea este meritorie, dar și pentru o asemenea acțiune au fost recrutați numai elevi. Oare, Școala populară de artă din Craiova n-ar putea organi­za la Filiași diferite clase, re­­crutînd cursanți din rîndul ti­neretului muncitoresc? în ulti­mii ani, la Filiași s-au construit și sînt în curs de construcție importante obiective industria­le. Majoritatea covîrșitoare a celor ce muncesc aici o formea­ză tinerii.­­Am stat de vorbă cu cfțiva dintre ei. Ar fi dornici să participe ca interpreți în di­ferite formații dar — după cum ne mărturiseau — nu sunt solicitați. Ar dori să-și petrea­că timpul liber la un club dotat cu variate materiale de prac­tică culturală și distractivă, dar un astfel de club nu există încă. Cît privește divertismen­tul, nu în sine, ci coroborat cu momente educative (comemorări ad-hoc, de exemplu), s-a între­prins, de asemenea, prea puțin. Rarele audiții de muzică ușoară (de ce numai ușoară ?) precum și foarte rarele seri de dans nu pot satisface cerințele. între Casa orășenească de cultură și comitetul orășenesc al U.T.C. a existat o slabă colaborare care s-a răsfrînt în mod negativ a­­supra activității cultural-educa­tive în rîndul tineretului din oraș. Tinerii din întreprinderile orașului ar dori ca membrii cercului literar, spre exemplu, să organizeze șezători literare, dezbateri pe teme de literatură, ședințe de lectură, atît la sediul Casei de cultură, cît și la în­treprinderi. De asemenea, Casa de cultură ar trebui să sprijine tinerii în formarea mai multor brigăzi artistice de agitație, în care să fie cuprinși un mare număr de tineri auditori și in­terpreți. La nivelul orașului se face simțită și lipsa unei for­mații corale, absență ce nu poate fi nicicum justificată. Ti­nerii și-au exprimat dorința să se întîlnească cu activiști de partid și de stat, cu personali­tăți ale vieții cultural-științifice, acțiuni extrem de rare însă la Filiași. Organizarea mai multor concursuri gen „Cine știe, ciștigă !“ pe diverse teme, adec­vate, necesare formării con­științei înaintate, socialiste, ar crea în rîndul tinerilor parti­cipanți vie emulație, atrăgînd, în același timp, un mare număr de spectatori. Sînt cîteva din subiectele asupra cărora invităm organele locale de partid și de stat, Casa de cultură din Filiași să medi­teze. Prof. MIRCEA MOISA memento miercuri I Expoziția „Picturi celebre din­­ muzeele Parisului“, în sălile I Muzeului de artă. Orele 10—13 I j și 16—20. Expoziția „U.R.S.S. — țara­­ turismului“, în holul hotelului „Jiul“. I .Patria" (telefon 13850), fil­­­­mul , FLOAREA-SOARELUI, I orele Hi 16 — 19- La grădină, I I orele 20. „Central" (telefon 14029), fil­­­­mul: RISCUL,, orele 11 ; 15 I­R­I 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie" (telefon 31080), filmul: SPRIJINIȚI-L PE ȘE­RIF, orele 9; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20. „23 August“ (telefon 14448), filmul: Îngerii negri — ambele serii — orele 10; 15 ; 17;30. La grădină, orele 20. „8 Mai“ (telefon 14285), fil­mul : POMUL DE CRĂCIUN, orele 16,30, 19,30. La grădină, orele 20. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : ELVIRA MADIGAN. „Arta“ — Calafat, filmul I ZBOARĂ COCORII. „8 Mai“ — Filiași, filmul i NU PLECA. „Victoria“ — Segarcea, fil­mul­ DIMINEȚI DE IARNĂ. Timpul nu face daruri (Urmare din pag. 1) „Problema învățăturii“ e, în­să, după cum toată lumea o știe, o problemă totdeauna deschisă... Pentru mulți, pentru foarte mulți, ea înseamnă, în primă și ultimă analiză, o „pro­blemă de timp“. Iar acest timp (iarăși nu spunem o noutate!) se circumscrie exact acelor de ceasornic, are, cu alte cuvinte, pentru mulți dintre noi, niște praguri și niște limite ce ne înăbușă, ne retează orice elan, tot atît de necruțătoare, de du­re, ca și, să zicem, un băț de oțel. Și totuși... Și totuși, acest „timp al cu­noașterii“ ne e — s-o mai spu­nem ? — tot atît de necesar ca și oxigenul, iar a-1 descoperi și fructifica echivalează, prac­tic, cu a descoperi și fructifica acele veșnic noi, generoase, bo­gate resurse, fără de care mer­sul spre mîine, evoluția fiecă­ruia dintre noi și a colectivi­tății în care trăim, no-i cu pu­tință. Personajele pe care vi le-am prezentat — și multe ca ele — au descoperit și fructificat a­ceste resurse vitale. Și aceas­ta, pentru că au știut să nu le aștepte (timpul nu face da­ruri­­), ci să le caute, să le cap­teze, să le transforme într-o valoare activă, care le sprijină mersul spre viitor. Cine caută, găsește. Cu condiția să caute într-adevăr, să nu-și cruțe e­­forturile, să nu dea vina eșecu­rilor (fiindcă pot fi și eșecuri !) pe seama acelor de ceas care merg mult prea repede, covîr­­șind nu o dată ritmul mersului nostru. Timpul cunoașterii este un timp al efortului. Cucerirea lui pornește de aici... SEE MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 16.30 Deschiderea emisiunii. Fotbal. Echipa națională a României, în ultimul meci de verificare înaintea partidelor din Campionatul european, con­tra redutabilei formații iugo­slave O.F.R. Beograd. Transmi­siune directă de la stadionul Republicii. 18.20 Universal șo­tron — enciclopedie pentru co­pii. 18.45 „Mult e dulce și fru­moasă...“. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 19.00 Melodii popu­lare interpretate de Maria Pie­­traru și Radu Gheorghe. Acom­paniază formația Sile Ungurea­­nu. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejur­nalul de seară. 20.00 Reportaj la 470 de atmosfere. Emisiune de Ion Dumitrașcu. 20.15 Melo­diile serii. 20.30 Tele­cinemate­­ca . „Bun venit d-le Marsh­all“. 21.55 Avanpremieră. 22.00 Tele­­glob. R. L­. Vietnam. La nord de paralela 17. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22:35 Fotbal. Selec­­țiuni înregistrate din meciul I­N­A’ I­N­T­E Ungaria — Iugoslavia. Transmi­siune de la Budapesta. ti MOI* BUCUREȘTI MIERCURI 1 SEPTEMBRIE DIN PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16.15 „In pocniță“ — prelucrări corale. 16.30 Muzică ușoară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de sea­ră. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Interpreți vestiți ai mu­zicii populare. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Piese lirice pentru pian. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Concert de sea­ră. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. O tinără speranță confirmă: Constantin Georgescu — judoka de categoria grea Cu cîtva timp în urmă am avut satisfacția de a semnala apariția unei virtuale spe­ranțe a sportului craiovean! Constantin Georgescu, elev, descoperit și pregătit în cadrul secției de judo a Școlii sportive „Olimpia“, de către talentatul antrenor Vasile Bocheraș, la vîrsta de 16 ani și în numai Șase luni de pregătire (rețineți) tânărul judoka de categorie __ grea reușește să ajungă în finalele campionatelor re­publicane de juniori, fiind despărțit de titlu (după opi­nii avizate) numai printr-o decizie eronată a arbitrilor. Dar chiar în vara aceasta, C. Georgescu obține, totuși, mult rfvnita recunoaștere sportivă — cooptarea în lo­tul național de judo și, a­­cum, cu cîteva zile în urmă, aflăm despre prima sa con­fruntare internațională și primul succes notabil , parti­­cipînd la Concursul inter­național de judo din U.R.S.S. dotat cu „Cupa prieteniei“, la care s-au în­fruntat sportivi de valoare din nouă țări, juniorul cra­iovean Georgescu Înregis­trează victorii prin superio­ritate tehnică și ippan și se clasează pe locul III la ca­tegoria grea (plus 85 kg), fiind singurul sportiv din echipa română care obține o medalie la acest turneu. Așadar, la numai 16 ani și după o perioadă de antrena­mente incredibil de scurtă, un elev craiovean poartă cu demnitate răspunderea re­prezentării culorilor țării într-un sport care, la­­oi, mai constituie încă a nou­tate. Explicația acestei ra­pide evoluții ? Istă ce se-a relatat antrenorul său : „...Georgescu, în ciuda celor 96 kg ale sale are o confor­mație armonioasă, este înalt, suplu și, alături de talentul său indiscutabil, de recepti­vitatea deosebită pe care o manifestă pentru acest sport, cred că progresul său rapid s-a datorat faptului că, concomitent cu pregătirea tehnică la judo, a făcut o serioasă pregătire fizică cu halterele...“. Și, adăugăm noi, a avut șansa de a fi fost descoperit și inițiat de un antrenor experimentat, căci, să nu uităm, de nu­mele lui Vasile Becheraș se leagă lansarea și evoluția unei pleiade de sportivi craioveni, campioni și re­cordmani, în frunte cu cel mai valoros halterofil român de pînă azi — craioveanul Nlazăr Baroga. Ce mai putem adăuga, decît­­ mult succes tînărului Constantin Geor­gescu și antrenorului său I — și o dată cu această ura­re, speranța că școala crașo­­veană de atletică grea își va redobîndi clasa pe «ara o deținea cu nu prea mulți ani în urmă... ad. r. VOLEI Filele calendarului alear­gă, vestind apropiata ridica­re de cortină la volei. Primul gong va bate la 26 septembrie, vestind in­trarea în scenă a echipelor divizionare de juniori școlari. In vederea eveni­și­mentului, echipa masculină S.S.E. (antrenor prof. Viorel Dobre) se află într-un avan­sat stadiu de pregătire. For­mația a beneficiat și de o utilă tabără la mare, avînd asigurată, în continuare, o remarcabilă activitate com­­petițională de pregătire. Despre celelalte două echi­pe din această competiție (S.S.E. Craiova (feminin) și echipa masculină a Liceului „Frații Buzești“) — nu a­vem vești în ceea ce pri­vește pregătirea. Fetele de la Universitate, vizînd revenirea în A, au reluat în mod organizat pre­gătirile, de mai bine de două săptămîni. Sub conducerea prof. Mantea Paraschiv, ele lucrează cu seriozitate, zil­nic participînd la două an­trenamente. Remarcabilă ini­țiativa de a se alătura pri­mei echipe și un lot de perspectivă. In serie, studentele vor avea ca partenere de între­cere pe : Sănătatea Ploiești, Sănătatea Tîrgoviște, Voința Brașov, Drapelul roșu — Si­biu și Corvinul Deva. Formația masculină Elec­­troputere va evolua, în se­rie, alături de­­ Voința A­­rad, Universitatea Timișoa­ra, Corvinul Hunedoara, C.F.R. Caransebeș și A.S.A.­g. Sibiu. Pregătirile nu au fi fost reluate în mod organi­­­­zat. In aceste zile, se urmă­­­­­rește regruparea integrală­­ a lotului. Cei de „acasă“, au §­ început readaptarea la efort.­­ In divizia A, semnalul SI de începere se va da la 17 j§ octombrie. Reveniți în pri­­­­mul eșalon, voleibaliștii de­­ la Universitatea dispun la §§ această dată de un serios­­ stadiu de pregătire. Dar, a- g§­supra acestui capitol vom gf reveni într-un articol viitor, g­ i. amărășteanu­l coresp. g Ridicarea cortinei se apropie Nica publicitate SCHIMB DE LOCUINȚA Cedez apartament, casă na­ționalizată, două camere cu dependințe și curte, pentru a­­partament bloc - parter. Str. Maramureș 20. Loco. (Risan). (891) PIERDERI Pierdut certificat 8 clase școa­la generală, pe numele DIACO­­NESCU ILIE. Se declară nul. (893) Pierdut patru foi parcurs Seria 779494-779466-779436 și 779421, aviz expediție 214255, pe numele DINCA NAE, eliberate de Trustul de Construcții Cra­iova. Se declară nule. (890) ANUNȚ DE FAMILIE Profund îndurerată familia ȘTEFANESCU anunță că pe data de 2 septembrie 1971 se împlinesc 40 de zile de la pier­derea scumpului lor DAN STE­FANESCU — student. Comemo­rarea va avea loc la cimitirul Ungureni din Craiova, la ore­le 9. (892) Liceul agricol Malu-Mare— Dolj anunță că, face înscrieri pentru concursul de admitere în anul I, la specialită­țile zootehnie și veteri­nară. Concursul are loc între 1 septembrie — 10 septembrie 1971. Se primesc numai BĂIEȚI, absolvenți a opt clase, din mediul RURAL. Informații la telefon : 30049. Timpul probabil pentru ur­mătoarele 24 de ore . Vreme u­șor instabilă cu cerul noros. Treptat se vor semnala averse HE25$­I izolate de ploaie. Vint slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 și 16 s grade, iar maximele între 21 și­ 26 de grade. in­iniiiiiiiiii siiiii iniiiii iiiMiiiiiiiiiiiilifii Hiii Miii­iiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiili HiiiiiiiiiwBnttniiiiii diriginți de șantier specializați în lucrări de instalații. De asemenea, angajează ingineri, tehnicieni cu practi­că și experiență în sectorul de investiții. Salarizarea în condițiile H.C.M. 914/1968, iar cererile se vor pre­zenta la sediul unității, în incinta Uzinei „Electropu­­tere” — telefon 20211/281. ,iiiiiiiiiiiiiiuiiuiiiiuumiiHiintiiiHiiiiiiiuiiiimiiuiiuii(U!uiuiiiiimiiuimiiiiimmi8t8ujiij SPORT 111111111 1 — IX — 1971 CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN DOLJ COMITETUL EXECUTIV LISTA nr. 21 cu prețurile stabilite la legume și fructe Nr. crt. Produsul U­M Caii- Preț efectiv Preț plafon tate de contract de vînzare cu amănuntul 1. Ardei gras kg ex j,o5 1,60 I 0,80 1,25 II 0,60 1,00 2. Ardei lung kg ex 1,00 1,50 I 0,70 1,50 , . . . M 0,45 0,75 3. Ardei gogoșar verde kg I 0,80 1,25 II 0,60 1,00 4. Ardei Capia verde kg I 0,80 1,25 II 0,60 1,00 5. Cartofi kg I 0,75 1,25 II 0,55 0,90 6. Cartofi spălați kg I _ 1,35 II — 0,90 7. Fasole verde, alte soiuri kg unică 1,50 2,30 8. Gogonele kg I 0,70 1,00 II 0,50 0,80 9. Morcovi kg ex 0,85 1,30 I 0,70 1,15 II 0,50 0,90 10. Pătrunjel rădăcini kg I 1,40 2,10 II 1,20 1,80 11. Păstîrnac kg I 1,10 1,70 II 0,90 1,40 12. Praz kg I 1,00 1,50 II 0,75 1,25 13. Usturoi uscat kg I 7,00­­ 0,00 II 5,60 8,00 14. Varză albă kg ex 0,60 0,90 I 0,45 0,70 II 0,35 060 15. Vinete kg ex 1,05 1,60 I 0,80 1,25 II 0,60 1­00 16. Mere de toamnă gr. A kg ex 3,10 ' 80 I 2,50 '­­0 II 1,80 von 17. Mere de toamnă gr. B kg ex 2,70 1,30 I 2,20 3,50 II 1,60 2 60 18. Mere de toamnă gr. C kg I 1,80 2,80 II 1,20 2,00 Prețurile intră în vigoare , cumpărarea la data de 1 septem­brie 1971, ora zero și vânzarea la data de 2 septembrie 1971, ora zero. y

Next