Inainte, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8316-8342)
1971-12-08 / nr. 8322
n MIERCURI rowi TOBMBWigaCT&«Btro ANUL XXVII? Hr. 83224 PAGINI 30 BAN? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Arta militantă, realismul și umanismul său In cunoscutul său articol intitulat „Organizația de partid și literatura de partid", V. I. Lenin arăta că problema literaturii în particular și a creației artistice în general nu este o chestiune individuală. Ea este funcție și parte a unei cauze mai generale, care vizează eliberarea de asuprire și exploatare a celor ce muncesc, făurirea societății noi socialiste și comuniste. Ca atare, munca literarartistică nu poate să fie în afara principiului conducerii de partid, ca un domeniu al subiectivismului și arbitrariului. In acest spirit marxist-leninist tratează și partidul nostru problemele libertății de creație cultural-artistică. Și, se înțelege că a ignora problemele fundamentale ale existenței și conștiinței oamenilor, a făuri lucrări literar-artistice străine sau inaccesibile maselor nu înseamnă libertate, ci sărăcie spirituală, neputință de comunicare. „Desigur, noi sîntem partizanii libertății de creație și orînduirea noastră creează condiții de manifestare deplină a personalității și talentului scriitorilor, artiștilor, ca și a tuturor cetățenilor patriei. Dar noi concepem libertatea de creație în accepțiunea filozofică pe care marxismul o dă necesității istorice înțelese" — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al P.C.R. Potrivit concepției partidului nostru, socialismul nu e nivelator de valori, nu uniformizează viața spirituală, nu duce la depersonalizare, ci deschide cele mai largi posibilități de afirmare multilaterală a personalității culturale, ceea ce, pe planul artei și literaturii, înseamnă o mare varietate de stiluri de creație, mari posibilități de inovație. Toate acestea implică o anumită ipostază a libertății , este libertatea social-politică a omului de cultură, în calitate de cetățean și patriot al țării sale, avînd posibilitatea de a se integra ca personalitate liberă, autonomă în viața societății, dar este, de asemenea, libertatea de creație, strîns legată de prima, prin care marile imperative ale vremii, ale societății, problemele de existență și conștiință cu care e confruntat un popor liber, angajat conștient pe drumul făuririi propriei sale istorii, devin imbolduri lăuntrice de creație, pâiginii ale conștiinței artistice. Dar nici în acest domeniu, nici în altele, necesitatea nu devine spontan libertate. Pentru a stimula creația spirituală și a se converti în valoare, necesitatea trebuie să devină mai întîi conștientă de sine sub forma libertății politice și ideologice, a căror întruchipare supremă este însuși P.C.R. Aceasta este accepția filozofică — marxistă a noțiunii libertate de creație, căreia factorul politic (în primul rînd politica P.C.R.) îi conferă cea mai adîncă semnificație și valoare, tocmai pentru că Ii asigură conștientizarea și înțelegerea necesității istorice, reprezintă cea mai eficientă cale prin care nevoile obiective ale simțurile, sentimentele, societății, și aspirațiile poporului munca stimuli și pîrghii interne devin ale creației culturale. Asistent universitar GH. DINCA (Continuare în pag. a III-a) Proletari din toate țările,unîti-vă J COLECTIVE CARE AU LUAT-O ÎNAINTEA TIMPULUI FABRICA DE TEXTILE „INDEPENDENȚA" Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica de textile „Independența" — Craiova a raportat îndeplinirea angajamentelor anuale. Aplicarea în procesul muncii a măsurilor tehnico-organizatorice cu eficiență sporită și antrenarea fiecărui salariat în întrecerea socialistă organizată anul acesta într-o formă superioară, constituie factorii care au condus la depășirea angajamentului anual la producția de fire și țesături cu o tonă și respectiv 3700 mp țesături. în același timp, la valoarea producției globale s-a obținut un plus de aproape 1 milion lei. TABACARIA BUCOVAȚ La sfîrșitul lui noiembrie a.c., destoinicul colectiv al Tăbăcăriei Bucovăț a depășit planul anual la producția marfă cu 3,41 la sută. Sarcina anuală la produsele confecționate din piele a fost realizată în proporție de 105,50 la sută la articole de protecție și 106,18 la sută la mănuși de sudor. De asemenea, la indicatorul producția marfă vîndută și încasată sarcina anuală a fost depășită cu 1,94 la sută, preliminîndu-se pînă la sfîrșitul anului obținerea unui important volum de beneficii. O acțiune menită să sporească rodnicia terenurilor agricole Eliminarea excesului de umiditate Prima lună a sezonului alb, de altfel și ultima din acest an, a adus în prim-planul preocupărilor lucrătorilor de pe ogoare o acțiune de interes general, menită să sporească rodnicia terenurilor agricole — eliminarea excesului de umiditate de pe toate suprafețele agricole. Așadar, o perioadă în care colectivele de conducere din unitățile agricole trebuie să-și concentreze atenția nu numai asupra lucrărilor din zootehnie și legumicultură, ci și asupra controlului semănăturilor, a ogoarelor de toamnă și celorlalte terenuri, pentru a înlătura, cu posibilități locale, apa care băltește, fenomen, care, an de an, se soldează cu pierderi considerabile de recolte. Investigațiile întreprinse în cîteva eot.p**mative agricole din județul nostru ne-au întărit convingerea că, in fiecare unitate, există suprafețe, mari sau mici, care necesită lucrări pedo-ameliorative, între care amintim evacuarea apei în exces de pe culturi și celelalte terenuri, combaterea eroziunii solului, decolmatarea canalelor din sistemele de irigații și desecări, lucrări care se pot efectua în perioada de iarnă. Parcurgînd distanța Podari- Calopăr, de-o parte și de alta a șoselei ni se înfățișau, zilele trecute, terenurile proprietatea cooperativelor agricole Podari, Glod și Țuglui, pe care culturile de toamnă vegetau bine. In același timp, însă, la capătul tarlalelor, pe lingă drumurile de tarla și în porțiunile denivelate, de pe parcelele cultivate cu grîu, sau pe terenurile unde se efectuaseră arăturile de toamnă și-au făcut apariția, ca A. NICOLA (Continuare în pag. a III-a ............................................................................................................... . De cîteva zile, mecanizatorii din Melinești au încheiat bilanțul rodnic al muncii pe o grigoare. Reîntorși în atelierele stațiunii, harnicii mecanizatori au și început reparațiile tract gigitoarelor și mașinilor agricole. Pînă acum au fost deja reparate : 51 de tractoare din cele 100 gri planificate pentru reparații, 80 de pluguri, 29 de cultivatoare, 80 de grape stelate, 75 de segmănători pentru porumb și cereale păioase. în cadrul susținutei activități de atelier se afirmă că mecanizatorii : Ilie Cincu, Mitrana Ion, Constantin Dinulescu, Dumitru Badea, Ilie Tucă, g V Constantin Trancă, Dumitru Vîlceanu, Iovan Constantin și Paul Ciobanu. g în foto aspect din timpul reparațiilor tractoarelor agricole în atelierele proprii ale M . S.M.A. Melinești. g iillll!!!ll!!ll!ll!l)ll!lilll!!ll!l!l!!lllllll!!llllllll!l!lll!lll!lllllll!!!l!!l!l!!illlilll!lllll!l!lil!l!ll!ll!llll!l!!lll!!ll!l!l!l!ll!ll!!!!llll^ Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate internaționalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Raportul Comitetului Central și raportul prezentat Congresului de tovarășul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția societății socialiste, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluționarea problemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieții politico-sociale a întregii țări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reușit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic și social — și vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și independență națională, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asupririi | aceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspirațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între Romănia și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progresele obținute de țările noastre în construcția socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuție însemnată la dezvoltarea prieteniei românopolone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaștere reciprocă a experienței și rezultatelor obținute în construcția socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste. România vor acționa cu consecvență și în viitor pentru dezvoltarea continuă a relațiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor socialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși, în prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creșterii avuției naționale, a apropierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creșterea producției industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai rapidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de ordin ridicarea sistematică prim nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creșterea însemnată a salariilor și a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum și sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obținute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depășite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acționează pentru transpunerea lui în viață. Dezvoltăm economia națională în strînsă colaborare cu țările socialiste, acordăm o atenție deosebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanța Programului complex al adincirii și perfecționării în continuare a colaborării și dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la București. Intensificăm, totodată, relațiile noastre cu toate țările, participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un șir de măsuri pentru perfecționarea conducerii economiei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de producție, a creat, în toate întreprinderile și unitățile economicosociale, organe de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producție ; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe, dezvoltăm în forme noi democrația socialistă. Acordind o atenție deosebită ridicării conștiinței socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătățire a activității ideologice și de educație socialistă, de așezare a relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. In același timp, asigurăm condiții pentru dezvoltarea mai rapidă a învățămîntului, științei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid și multilateral al întregii societăți socialiste. Acționînd pentru desfășurarea cu succes a întregii opere (Continuare în pag. a IV-a) Bucurii pentru cei mici Spre marea bucurie a celor mici, și nu numai a lor, nu peste mult timp va poposi în orașul nostru mult așteptatul Moș Gerilă. în cinstea acestui eveniment, „Cetatea banilor“ s-a împodobit cu reclame viu colorate, iar vitrinele magazinelor au arborat ghirlande de becuri multicolore. Ochii celor mai tineri craioveni au început, încă de pe acum, să strălucească la gîndul darurilor pe care generosul moșneag le va împărți din sacul fermecat. Intr-un cuvînt, sintem în luna cadourilor pentru cei mici. Faptul este atestat și de forfota care domnește pe străzi și în magazine la orele serii. Cele mai frecventate magazine se dovedesc, bineînțeles, cele de jucării. Ochii neastîmpărați, nerăbdători răscolesc vitrinele și rafturile încărcate în căutarea celei mai frumoase păpuși, a celui mai pufos ursuleț, celei mai interesante jucării. Ca în orice alt magazin și aici, în cel destinat celor mici, cumpărătorii caută noutăți. Ce li se oferă în acest sens ? Răspunsul l-am aflat stînd de vorbă cu tovarășele Viorica Stănescu și Natalia Scrodeanu, responsabilele magazinelor „Așchiuță“ și respectiv „Pogonici“. Am aflat astfel că, în acest an, au fost puse în vînzare noi modele de globuri, trei modele noi de păpuși și cîteva jucării din import : muzicuțe chinezești, jucării mecanizate și teleghidate, tractorașe mecanice, locomotive cu sirenă. Un dar al industriei românești de jucării îl constituie „farfuriile zburătoare“, mult apreciate de tinerii cumpărători. In ziua în care am vizitat respectivele magazine, aceste noutăți (mai puțin globurile și păpușile) erau aproape epuizate. Dar cele două responsabile amintite așteptau cu încredere un nou transport de „noutăți liliputane" promis de direcția O.C.L., care sperăm să nu întîrzie spre satisfacția celor mici. Pînă atunci, magazinele și-au mărit orarul, fiind deschise chiar și duminică dimineața. Se preconizează ca, după 15 decembrie, să se deschidă o expoziție „Moș Gerilă“ care, după cum am fost asigurați, va fi pe placul micuților, oferindu-le jucării noi și interesante. O așteptăm cu nerăbdare chiar și noi, cei care nu mai sîntem de mult la vîrsta păpușilor și a tractorașelor mecanice, și mare ne va fi satisfacția cînd cei mici se vor bucura. IOANA DINULESCU, studentă TRIBUJIVA mmmmuta In orînduirea socialistă, respectarea strictă a legilor și a celorlalte acte normative întemeiate pe lege, constituie o cerință obiectivă și o necesitate, deziderat ce se dovedește a fi pe deplin posibil de realizat, întrucît respectarea legilor și a altor acte normative socialiste corespunde intereselor vitale ale poporului muncitor, iar orînduirea socială și de stat creează toate garanțiile necesare pentru descoperirea și înlăturarea ilegalităților. Un factor deosebit de important în asigurarea legalității socialiste îl constituie colectivitatea, urmare imediată și directă, a dezvoltării conștiinței juridice socialiste a maselor și consecință a transformărilor profunde de ordin politic, social și economic ce au loc procesul făuririi societății socienaliste multilateral dezvoltate și a nașterii unei opinii publice care înfierează ilegalitățile și intervine activ pentru înlăturarea lor, contribuind la înfăptuirea marelului principiu al echității și dreptății sociale, împotriva aspectelor izolate de încălcare a legii, se ridică tot mai mult glasul și voința opiniei publice, iar atunci cînd este nevoie și raportat la cazuri concrete, intervine acțiunea coercitivă, calificată și hotărîtă a organelor judiciare care, în numele legii, restabilesc echitatea și dreptatea socială. Un astfel de caz concret, care a necesitat intervenția hotărîtă a organelor judiciare care a fost confruntat cu voștința opiniei publice în cadrul judecății cu publicitate lărgită de curînd desfășurată în sala Clubului „1 Mai“ din orașul Craiova, îl constituie binecunoscutul caz al celor 40 de infractori, avînd ca protagoniști pe Bălan Victor, Paștia Alexandru, Budan Ion, Dincă Constantin și alții, profitori de cîștiguri ilicite, prin a căror activitate periculoasă avutul obștesc a fost prejudiciat cu peste 90.000 lei. In esență, afacerea a fost inițiată de infractorul Bălan Victor și premeditată cu peste un deceniu înainte de desfășurarea activității ilicite propriu-zise, cînd folosind calitatea de salariat al fostului Trust de îmbunătățiri Funciare, de mai multe ori reorganizat, a sustras ștampile, imprimate de tot felul și adeverințe în alb, pe care, ulterior și în colaborare cu experimentatul fraudator Paștia Alexandru, a început să le împartă cu dărnicie, schimbul unor profituri mateînriale, acelora care, fără să fi servit în vreun fel societatea, căutau să-și plăsmuiască vechimea în cîmpul muncii, ori să și-o rotunjească, obținînd drept pensie, bănii realizați cu trudă de semenii lor. Dar cine sunt protagoniștii ? Principalul infractor din lot, cel care a premeditat, inițiat și realizat, pe cont propriu sau în colaborare cu Paștia Alexandru, peste 40 de acte materiale care intră în conținutul infracțiunii de înșelăciune în dauna avutului obștesc, Bălan Victor, a mai fost în precedent condamnat la 4 ani închisoare pentru delapidare și de mai multe ori învinuit în dosare anchetate de către organele de procuratură. Cu toate că a cunoscut rigorile legii, pedeapsa suferită nu și-a produs efectul educativ Bălan Victor continuînd așteptat, activitatea de prejudiciere a avutului obștesc. Fraudator înveterat, Paștia Alexandru — cel de al doilea protagonist al „afacerii“ — are la activul său nu mai puțin de 11 condamnări anterioare, însumînd peste 17 ani închisoare, CONSTANTIN POPA, judecător, Judecătoria Craiova (Continuare în pag. a III-a) IJV NUMELE ECHITĂȚII Avanpremieră fotbalistică Jiul Petroșani — * „U“ Craiova Așadar, duminică pe „Central“, studenții au obținut o victorie. Și ce dacă a fost chinuită ? ,Ce, parcă echipa din Oradea nu-i tot de A ? De ce trebuia învinsă ușor, fără emoții ? „Băieții" (și nu numai ei) se mulțumesc oricum. Nu-i mai supără nici înfrîngerile, iar victoriile chinuite nici atâ, pentru că și ele aduc tot două puncte. Ce va fi azi la Petroșani ? Dau, din nou, pronosticul lui P. Deselnicu care, în discuția despre meciul de la Ploiești, a indicat egal și la Petroșani. Poate va „contribui" în felul acesta și de astă-dată. Pentru a-i încuraja, totuși, pe studenți, evidențiez în microstatistica de mai jos că în întîlnirile cu Jiul au avantaj. Poate îl mențin. Iată: B Jiul Petroșani a intrat în divizia A în ediția 1966/ 1967. Din această cauză, cele două echipe care își dispută azi la Petroșani punctele puse în joc, s-au întilnit în campionat de numai 10 ori. Scorul general al acestor întîlniri este favorabil studenților a 12 puncte față de opt ale minerilor. Acestea sunt concretizarea a cinci victorii și două meciuri egale. Superioritatea studenților este evidențiată și de faptul că ei au cîștigat toate cele cinci partide disputate la Craiova și, în plus, au făcut „remize" la Petroșani (1—1, în două ediții consecutive : 1968/1969 și 1969/1970). C. F. (Continuare în pag. a II-a) pilulei AMARE m de G. BRATU Dar, la voi, capsule de sifon automat se găsesc ?