Inainte, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8343-8366)

1972-01-04 / nr. 8343

2 illlllllllHiliHilllllllill Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1). Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de în­cordare și animozitate. Să se oprească răz­boiul dus de Statele Unite împotriva popoa­relor din Indochina , popoarele vietnamez, cambodgian și laoțian să fie lăsate să-și ho­tărască singure destinul ! Să se lichideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezoluției Consiliului de Securitate din 1967! Mai mult ca oricînd este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluționeze pe cale politică, pașnică, pen­tru a nu se ajunge la ciocniri militare ar­mate, pentru a se evita războiul ! Un obiectiv de seamă căruia îi vom con­sacra și în viitor efortul nostru este înfăptui­rea dezarmării, eliberarea omenirii de coș­marul unui război termonuclear, reducerea uriașelor cheltuieli militare. Trăind în Europa și avînd încă proaspătă în memorie experiența tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central în politica sa internațională înfăptuirii securității europe­ne, organizării unei conferințe general-eu­­ropene, stabilirii unor relații de bună veci­nătate și conviețuire pașnică între toate po­poarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenție permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate țările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii și cooperării pașnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării și păcii în Europa, punîndu-se bazele instau­rării trainice a securității pe continentul nostru ! Desigur, destinderea internațională, dez­voltarea nestingherită a colaborării între popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem­ convinși că forțele so­ciale și politice antiimperialiste, de o am­ploare fără precedent în istorie, pot îm­piedica politica imperialistă de agresiune și dictat, pot asigura înfăptuirea aspirații­lor de pace și progres ale umanității. Ro­mânia, partidul și guvernul nostru sînt ferm hotărîte să desfășoare și în anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste, să-și aducă contribuția la cauza colaborării, pro­gresului și păcii în lume. Stimați tovarăși și concetățeni. Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an. începem anul nou cu deplină încredere în forțele creatoare ale poporului nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizație și pro­gres. Totodată, inaugurăm noul an cu con­vingerea că luptând unite, popoarele vor ști să-și apere existența, să salvgardeze pacea și securitatea internațională, să creeze con­dițiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea și fericirea poporului român ! Pentru pace și colaborare internațională ! Toastez pentru împlinirea celor mai no­bile năzuințe ale fiecăruia dintre dumnea­voastră ! Vă urez tuturor un an nou, ro­dnic, plin de satisfacții în activitatea socială și în viața personală ! Multă sănătate și fericire ! La mulți ani, dragi prieteni și tovarăși ! ■un in An nou în casă nouă Craiovița, cel mai nou cartier al orașului, a trăit în noaptea Anului Nou, asemeni loca­tarilor săi, clipe de em­ovie și bucurie specifice tradițio­nalei sărbători. Și acest cadru sărbă­toresc a avut aici, pentru fiecare din cei 320 de locatari ce au inaugurat un an nou în casă nouă, o semnifica­ție aparte. De la o zi la alta, acest modern și cochet „orășel“, dacă a­­vem în vedere di­mensiunile lui vii­­toare, capătă con­tururi noi într-o spectaculoasă deve­­nire și maturizare. Sveltele blocuri ce mai păstrează Încă mirosul crud C zugrăvelilor au trăit in­pu­s pregă­tirile festive ce marcau venirea lui "­972. Ferestrele multicolor lumina­te nadiau voioșie și exuberanță ge­nerate de pomul de iarnă împodobit, frumos dăruit celor mai noi oa­meni din cartier. La blocul cu nr. 5, ultimul dat în fo­losință in anul tre­cut, am întîlnit, în preziua Anului Nou, familii care atunci primiseră repartiția și se grăbeau să facă to­­tul pentru a inau­gura festiv­anul nou în casă nouă. — Suntem­ bucu­roși că vom petre­ce revelionul în locuință nouă — a spus în numele fa­miliei sale, Marin Mincă, muncitor la Fabrica de confec­ții Craiova. Și pentru munci­torii Gheorghe Ni­­ță, Ion Pucă, Ale­xandru Radu și mulți alții, Anul Nou are aceeași dublă semnificație. Că proaspeții loca­tari de aici au pe­trecut revelionul într-o atmosferă optimistă, ne-am convins pe viu, fiind ad-hoc oaspe­ții un­ei gazde vo­ioase — familia Tănase Nicolae ! „Alături de succe­sele — ne-a profesionale declarat tov. Tănase — cea mai mare bucurie din acest an am trăit-o recent când mi s-a repartizat acest apartament. In noul an vreau ca, așa cum am fă­cut și în anul re­cent încheiat, să mă achit cu cinste de sarcinile reve­nite la locul de muncă, să-mi cresc și să-mi educ te­meinic pe cei doi copii“. Sunt gînduri cu care gazda — muncitor la Stația de utilaj Craiova din cadrul Trustu­lui de mecanizare București, alături de soția sa Maria, pornește în noul an. Cînd am plecat de aici glasul co­lindătorilor veniți să ureze cartieru­lui și primilor săi locatari „La mulți ani !“ întregea ar­monios atmosfera sărbătorească în care oamenii își redimensionau gîn­­durile la scara vii­torului. R. TRAIAN „Să crești mare, puiul mamei!“ ...Noul an a început să-și de­pene ghemul zilelor. Este ora 4. La maternitatea Spitalului cu 1 620 de paturi din Craiova se așteaptă evenimentul inau­gural. Emoții și nerăbdare. Ce va fi ? Băiat sau fată ? Orice. Sănătos să fie — gîndesc, în aceste clipe, cele care așteaptă pe primul, sau, poate, pe al doilea, al treilea copil... Și acele ceasornicului trec, parcă mai greu. Dar, iată că primul semn de viață nouă, un țipăt cristalin, trece, parcă, peste ziduri, vestind ivirea unui nou mugur al vieții. Este un bă­iat dolofan, de 4,250 kg. Pri­mul copil al Măriei Matei din Breasta, întrebarea îmi pare inutilă, emoția, firească de alt­fel, asemenea marilor trăiri, se exprimă cu dificultate. Și to­tuși... — Sunt fericită. Și pentru că in noaptea aceasta se fac atîtea urări, eu o voi spune pe cea mai scumpă : „Să crești mare, puiul mamei !“. O urare din inimă, din inima mamei, prima și cea mai draga ființă. Și al doilea pui de om care a deschis ochii este tot um băie­țel. E primul copil al tinerei Nela Nuță, de 19 ani, din Dra­me, care ne-a mărturisit : „Am să-l fac tot strungar, ca tai­­că-său. E o meserie frumoasă...“ Gînduri și năzuințe. Pornite dintr-un sentiment atit de no­bil. Al maternității, noțiune atit de complexă. . Elena Stanciu, la frumoasa vîrstă de numai 26 de ani, e ma­mă a trei fetițe : Mioara, Daniela și Săndica, cea mai mică. „So­țul meu nu e de loc mîhnit că avem încă o fetiță. Să ne tră­iască ! „Piatra din casă astăzi o glumă depășită“, este A­­vem cu ce să le creștem. Amîn­­doi suntem­ muncitori și cîști­­găm bine“. Tot în primele ore ale dimi­neții a născut și Ioana Po­­pescu» laborantă. Este foarte bucuroasă că are un băiat, un frățior mult așteptat de fetița ei, Emilia-Mihaela care, după cum ne spunea, se laudă peste tot că Moș Gerilă i-a adus un „frățior“. In prima zi s-au născut 10 copii. Cinci perechi. Toți, unul și unul, după cum remarca a­­sistenta medicală Aurora Du­­mitrescu. Mari și sănătoși, spre bucuria cadrelor medicale și a mamelor. E un bilanț de bun augur, semn al hărniciei și prosperității. In mai puțin de un an, de cînd a fost inaugurat acest spital, unul din cete mai mari din țară, s-au născut aci 1­705 copii. După cum a început, credem că anul acesta va fi cu un rod bogat al mlădițelor ce vor crește viguroase în tulpina patriei... La bucuria tuturor, reporte­rul adaugă o urare : Să creș­teți mari în grădina frumoasă a patriei, care vă ocrotește cu multă grijă ! PUICA MONDOC ÎNAINTE ca la el acasă. Acestei păreri îi subscriau unanim toți cei veniți aici, printre care și studenții filologi Dan Vlad, Oc­­tavian Sohor și Valentin Das­­călu. „1972, ne mărturiseau ei, înseamnă pentru noi, sfîrșitul studenției și repartizarea în producție. De aceea, pe prim planul activității noastre va sta învățătura“. Tot aici am cunoscut pe Gabriel Stîrca, Mircea Călugăru și Constantin Gavrilă, muncitori la Regiona­la C.F.R. Craiova, cărora le plă­cea să gîndească despre viitor. „Vreau ca în noul an să obțin rezultate bune în muncă și la învățătură, fiind elev la cursu­rile serale ale unui liceu teore­tic“ — ne mărturisea Gabriel Stîrcu. Sînt gînduri de viitor ce se vor încununate prin mun­că neobosită, prin eforturi stă­ruitoare din partea fiecăruia dintre acești tineri încrezători în izbînzile noului an. Cînd noul an pășea spre noi cu „pași“ viguroși în rit­mul acelor de cesornic, de la masa de revelion a colectivu­lui din cadrul Fabricii de con­fecții Craiova s-a făcut auzit un puternic cor de glasuri ca­re-l intîmpinau cu urări de bun venit. Deslușeam, în limi­tele acestui murmur, solem­nitatea unui viu și emoționant angajament, pe care confecțio­­nerii de aici știu să și-l ono­reze cu cinste. Muncitorii, in­ginerii și tehnicienii, aflați în mijlocul familiilor, au închi­nat cu toți cupele de șampa­nie în cinstea fruntașilor în muncă, în cinstea întregului co­lectiv care se dovedește a fi la fel de unit și în producție și la petrecere. Au­toastat pentru prosperitatea fabricii, care se oferă cîmp larg de afirmare, pentru Aurel Pițigoi, Lazăr Georgeta, Ana Rotaru, Marin Tudor și Constantin Corcău, buni organizatori ai muncii și desăvîrșiți specialiști. Anul nou i-a găsit pe lucră­torii Institutului de proiectări și cercetări miniere Craiova antrenați in iureșul trepidant al „Periniței“ și al dansurilor populare oltenești. La braseria și sala „Minerva“, alături de ei, au petrecut revelionul și alte familii muncitorești din întreprinderile municipiului Craiova. Am recunoscut, prin­tre acestea, pe maistrul Ion Avram de la Schela de extrac­ție Craiova, pe șeful de lot Stelian Scînteie, șeful lotului Băilești din cadrul Trustului de îmbunătățiri funciare Cra­iova, și pe mulți alții, care-și urau reciproc fericire și sănă­tate. La restaurantele „Craiova“ și „Perinița“ și-au dat chimiștii combinatului întîlnire craio­­vean, salariații de la Trustul de construcții Craiova, Uzina de reparații auto și Trustul de alimentație publică. Voia bună, întîlnită pretutindeni, constituia atributul principal ce a aureo­lat festiv sosirea noului an. Pînă în zorii zilei localurile de revelion ale Craiovei au tră­it din plin atmosfera sărbăto­rească în care răsunau cîntece noi, ale împlinirilor de viitor. înainte de a încheia însă re­portajul nostru de revelion se cuvine să apreciem unanim munca neobosită a personalului de deservire din fiecare local, care, și de această dată a făcut dovada înaltei măiestrii profe­sionale, punînd la dispoziția clientelei mîncăruri alese, vinuri de calitate și multă voie bun pe care multă, am dori-o în continuare ca o ne­lipsită prezență în toate loca­lurile publice. Acele ceasornicului înaintau în ritmul bătăilor inimilor noas­tre. Anul 1971 se pregătea să predea ștafeta noului an. Pre­gătiri tot atît de febrile făceau și locuitorii satelor noastre. Mecanizatorii și lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, cooperatorii de toate vizajele își adresau tradiționalele urări — prilejuri ale veseliei, încă puțin și alaiul tradițional al sărbă­torilor prilejuite de noul an, a cuprins în tumultul său zgomo­tos satele și comunele. Pocni­turi de bici, sunete de zurgălăi, urări cu sorcova, glăsuind la unison, vesteau în fiecare casă începerea veseliei. Mesele pline cu bucate, de pe care nu au­ lip­sit cupele pline cu rubiniul plantațiilor, așteptau pe făuri­torii acestora să le guste, să se înveselească. La Valea Stanciului, coope­ratorii au ținut să sărbătoreas­că noul an în marea lor fa­milie. Adunați în jurul mese­lor, ei au toastat pentru rezul­tatele bune obținute în anul 1971. Bilanțul activității lor a fost bogat­ cea mai mare pro­ducție de grîu pe județ, care le-a oferit prilejul de a ocupa primul loc pe județ. La po­rumb, sfeclă de zahăr și floa­­rea-soarelui, producțiile s-au ri­­dicat și ele la un nivel ne­­maiîntîlnit pînă acum. Rezul­tatele sînt ci­ se poate de con­cludente, iar veselia din noap­tea revelionului Pe măsura a­­cestora. Pășind în noul an, coo­peratorii din Valea Stanciului și-au și făurit primele planuri. Concretizate­, ele glăsuiesc ast­fel : producții de grîu și porumb mai mari cu 20 la sută decit cele obținute în primul an al cincinalului actual. Cooperatorii din cele două u­­nități agricole ale comunei Bîr­­ca s-au întrunit de data aceas­ta cu toții la masa veseliei. Bucuria belșugului anului 1971 se putea citi pe fețele coope­ratorilor. Mihai Cioroianu, se­cretarul comitetului de partid al C.A.P. „7 Noiembrie“, gus­­tînd licoarea rubinie și toas­­tînd cu tovarășii săi de muncă, și-a exprimat ferma convinge­re că anul 1972 va fi un an rod­nic. Prețioasele indicații făcute de secretarul general al parti­dului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, vor fi traduse în viață. Rezultatul concret al a­­cestor indicații se va vedea în bilanțul economic al cooperati­velor agricole din Birca, unități ce an de an înscriu realizări fără precedent. Giubega, comună situată în inima cîmpiei Băileștiului a cu­noscut și ea veselia prilejuită de tradiționalele sărbători de anul nou. Cînd orologiul, prin bătăile sale de­ gong, a anunțat sosirea noului an, cooperatorii s-au îmbrățișat, și-au spus u­­rări de belșug, veselindu-se a­­poi toată noaptea. A fost o sărbătoare ca-n povești — ne spunea tov. Ion Firan, preșe­dintele cooperativei agricole. Am asistat la un adevărat spectacol, în care urările ce­lor mici s-au împletit cu clin­chetele de zurgălăi ori plesni­tul biciului flăcăilor care au pornit plugul lui Bădica Tra­ian. Cooperatorii din Giubega au tras atunci, imaginar desi­gur, prima brazdă de belșug a anului 1972, arînd izbînzi și mai mari pentru cooperativa lor a­­gricolă. Intr-o atmosferă de mare en­tuziasm au sărbătorit revelionul și cooperatorii din Radovan, Dăbuleni și Ciupercenii Noi ca­re s-au întrunit, fie la cămi­nul cultural ori la sediile coo­perativelor agricole, ciocnind paharul cu vin de viață lungă și urîndu-și belșuguri și sporuri noi pentru noul an­. In cîntece și veselie (Urmare din pag. I) LA DATORIE (Urmare din pag. 1) Pentru aceste cîteva cu­vinte, „totul e normal“, ve­ghează la datorie și fochiș­­tii Nicolae Călina, Ion Io­­nescu, compresoristul D. Ofilat și alții. ..In moderna fabrică de acetilenă, în fabrica de ace­­tat de vinil și în toate cele­lalte, tabloniștii Gheorghe Popescu, I. Pîslaru, E. Ză­­voianu, operatorii chimiști Traian Ciucă, I. Dumitrașcu, Nicolae Preduca,­ de serviciu Gabriela inginera Vasi­­lescu și alții, reglează apa­ratele în scopul bunei lor funcționări, dînd țării pri­mele cantități de acetilenă și acetat de vinil din acest an. ...O altă fabrică de activi­tate neîntreruptă, cu „foc continuu“ în care am po­posit, este și Exploatarea C.E.T. Ișalnița-Craiova. Pă­trundem în imensa cameră de comandă a termocentra­lei, acolo unde, în fața unor ecrane se observă buna funcționare a cazane­­lor și turbinelor de abur. — Ce urmăriți la această oră ? — De la pupitrele de co­mandă, operatorii noștri ur­măresc funcționarea caza­­nelor de abur de 510 tone/h, a turbogeneratorului de 315 MW și a tuturor instalații­lor aferente. — ne răspunde dublura tehnică pentru pe­rioada de securitate, ing. șef de exploatare Andrei Haidu. Pentru a produce căldură și în această noapte, veghea­ză la funcționarea normală a agregatelor și maistrul șef de tură Ilie Ciobanu, ing. de serviciu pe centrală D. Tudor, operatorii de ca­zane A. Topor, I. Mitran, o­­peratorii de turbine I. Geor­­gescu, C. Dumitrescu și mulți alții. „ALO TURDA? LA MULȚI ANI!“ Aparatul de care ne ser­vim zilnic : telefonul. Nu­mărul ? 09. Noaptea cu cele mai mari solicitări ? Noap­tea al cărei sfîrșit ne va mai îmbătrîni cu încă un an. Cîteva mii de cereri te­lefonice. Prima din acest an? Legătura cu Turda ! „Aio mamă ? Iți doresc multă fericire și sănătate !“ Sunt cuvintele pe care te­lefonista Gheorghița Udrea le-a transmis prin cablul interurban, prima comandă a acestui an, de la un cetă­țean stabilit pe meleagurile Craiovei. ...Alte întreprinderi care au lucrat fără întrerupere . Schela de extracție, între­prinderea de foraj Craiova. Alți oameni care s-au aflat la datorie : I. Tudorescu, șef de tură, sondorii V. Lupu, N. Brîndușe, I. Angh­el și alții. ...V-am redat succisic cî­teva secvențe din prima noapte a anului în care ne aflăm. Cîteva secvențe din munca celor care nu știu ce înseamnă odihna, a celor care nu știu ce oprirea pe drumul înseamnă ascen­dent al bunăstării noastre. Cîteva secvențe din celor pentru care, noi, viața în noaptea Anului Nou, am ri­dicat o cupă. La mulți ani ! *4-1 — 1972 memento Teatrul de păpuși, orele 10 ! ALADIN ȘI LAMPA FERME­CATĂ. «CAMEMĂ „Patria“ (telefon 13850), fil­mul : FLOAREA DE CACTUS, orele 11; 15;30; 18; 20;30. „Central“ (telefon 14029), fil­mul. N-AM CVITAT NICIODA­TĂ PENTRU TATA, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : VINOVATUL ESTE IN CASA, orele 11; 15; 17; 19; 21. „23 August“ (telefon 14448), filmul : DRAGOSTE INTERZI­SA, orele 14; 16; 18; 20. Orele 8;30 și 10, festivalul filmului pentru elevi. „8 Mai“ (telefon 14285), fil­mul : HAIDUCII, orele 10; 16; 18; 20. „Arta“ — Calafat, filmul : ARTICOLUL 420. „Victoria“ — Segarcea, fil­mul­­ S-A INTIMPLAT LA MI­LIȚIE. „8 Mai“ — Filiași, filmul i CĂLIȚI IN FOC. R3E EXPOZIȚI Expoziția interjudețeană de artă plastică, deschisă în sălile Muzeului de artă. MARȚI 4 IANUARIE 15,45 Matineu de vacanță. Film artistic pentru tineret. 18,00 Micii meșteri mari. 18,30 Revista literară TV. 19,00 Ar­ta plastică. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Tele­jurnalul de seară. 20,10 Avan­premieră. 20,15 Momente din is­toria teatrului universal. 21,35 Reportaj TV. 22,00 Luminile ram­pei. 22,35 Telejurnalul de noap­te. BUCUREȘTI PROGRAMUL I MARȚI­I IANUARIE 6,00 Muzică și actualități. 6,20 Jurnal agrar. 6,30 Gimnastică. 7,00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. Sport. 7,45 Sfatul me­­dicului. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Matineu muzical. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de știri. 9,03 La micro­fon, melodia preferată (conti­nuare). 9,30 Atlas cultural. 10,00 Buletin de știri. 10,05 Orches­trele de muzică populară din Făget — Timiș, Firoteaz — A­­rad și a Casei de cultură din Lugoj. 10,30 Opereta Viață pa­riziană de Offenbach (selecți­­uni). 11,00 Buletin de știri. 11,05 Muzică ușoară. 11,30 Recital de clavicord Ralph Kirkpatrick. 11,40 înflorești pămînt al bucu­riei — cîntece. 11,50 Cotele ape­lor Dunării. 12,00 Muzică ușoa­ră cu Lola Flores. 12,15 Arii din opere interpretate de Nicolae Flores. 12,30 întîlnire cu me­lodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii — Ri­chard Strauss : Simfonia domes­tică. 14,40 Interpreți de muzică populară . Marica Pitu, Alexan­dru Roman și Gică Mustăcioa­ră. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Selecțiuni din spectacolul mu­­zical-distractiv „Interviuri Ploiești“. 15,45 Recital de vioa­ra­ră Jacques Thibaud. 16,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Medalion Aurel Girovea­­nu. 16,35 Cîntecele noastre. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Radio­­enciclopedie pentru tineret. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta­­ de seară de Mihnea Gheorghiu. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Romanțe și cîntece inter­pretate de Nicolae Secăreanu. 20,55 Știința la zi. 21,00 Revis­ta șlagărelor. 21,28 Bijuterii mu­zicale. 22,00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic. 23,00 Concert de seară (continuare). 24,00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Estrada noctur­nă. (Buletine de știri la orele î 2,00; 4,00; 5,00). DIN PROGRAMUL II 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Mari inter­preți — Vladimir Horowitz. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Bu­letin de știri. 17,05 Din cele mai cunoscute melodii popu­lare. 17,30 Teatru serial. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Muzi­ca de-a lungul veacurilor. 19,00 Buletin de știri. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Ediție radio­fonică I. L. Caragiale. 19,50 Noapte bună copii ! Povestea Bradul. 20,00 Mic dicționar de operă. 20,30 Radiosimpozion. 20,50 Orchestra Helmuth Zacha­rias. 21,00 Buletin de știri. 21,05 O amplă monografie dedicată lui George Enescu. 21,30 Minia­turi folclorice. 21,50 Atențiune, părinți . 22,00 Cîntă Jean Pău­­nescu, Jacqueline Dulac și Ro­berto Carlos. 22,30 Fonoteca de aur. 22,50 Muzică ușoară de Gherase Dendrino. 23,00 Buletin de­ știri. 23,05 Variațiuni și fu­gă în Mi major op. 100 de Max Reger pe o temă de Hiller. 23,53 Din operetele lui Arthur Sullivan. 0,15 Muzică de came­ră. 0,55—1,00 Buletin de știri. Sü37IäZ £ £ S In următoarele 24 de ore vremea se va menține închisă. Vor cădea precipitații sub for­mă de burniță, ploaie și lapo­­viță în cea mai mare parte a Olteniei. Vine slab pînă la po­trivit din sectorul estic. Tem­peraturile minime vor fi cu­prinse între minus 1 și plus 3 grade, iar maximele între 4 și 8 grade. Concursul va avea loc în București, în ziua de luni 17 ianuarie 1972, ora 10, la sediul Teatrului de operetă, și în Cra­iova miercuri 19 ianuarie 1972, ora 10, la sediul Filarmonicii „Oltenia". Cererile însoțite de un me­moriu de activitate artistică vor fi depuse pînă la 10 ia­nuarie la secretariatul Filarmo­nicii „Oltenia“, din Craiova, Calea Unirii nr. 22, telefon 1.23.24.

Next