Inainte, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8343-8366)
1972-01-04 / nr. 8343
2 illlllllllHiliHilllllllill Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1). Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de încordare și animozitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din Indochina , popoarele vietnamez, cambodgian și laoțian să fie lăsate să-și hotărască singure destinul ! Să se lichideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezoluției Consiliului de Securitate din 1967! Mai mult ca oricînd este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluționeze pe cale politică, pașnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul ! Un obiectiv de seamă căruia îi vom consacra și în viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coșmarul unui război termonuclear, reducerea uriașelor cheltuieli militare. Trăind în Europa și avînd încă proaspătă în memorie experiența tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central în politica sa internațională înfăptuirii securității europene, organizării unei conferințe general-europene, stabilirii unor relații de bună vecinătate și conviețuire pașnică între toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenție permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate țările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii și cooperării pașnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării și păcii în Europa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securității pe continentul nostru ! Desigur, destinderea internațională, dezvoltarea nestingherită a colaborării între popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem convinși că forțele sociale și politice antiimperialiste, de o amploare fără precedent în istorie, pot împiedica politica imperialistă de agresiune și dictat, pot asigura înfăptuirea aspirațiilor de pace și progres ale umanității. România, partidul și guvernul nostru sînt ferm hotărîte să desfășoare și în anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste, să-și aducă contribuția la cauza colaborării, progresului și păcii în lume. Stimați tovarăși și concetățeni. Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an. începem anul nou cu deplină încredere în forțele creatoare ale poporului nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizație și progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptând unite, popoarele vor ști să-și apere existența, să salvgardeze pacea și securitatea internațională, să creeze condițiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea și fericirea poporului român ! Pentru pace și colaborare internațională ! Toastez pentru împlinirea celor mai nobile năzuințe ale fiecăruia dintre dumneavoastră ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacții în activitatea socială și în viața personală ! Multă sănătate și fericire ! La mulți ani, dragi prieteni și tovarăși ! ■un in An nou în casă nouă Craiovița, cel mai nou cartier al orașului, a trăit în noaptea Anului Nou, asemeni locatarilor săi, clipe de emovie și bucurie specifice tradiționalei sărbători. Și acest cadru sărbătoresc a avut aici, pentru fiecare din cei 320 de locatari ce au inaugurat un an nou în casă nouă, o semnificație aparte. De la o zi la alta, acest modern și cochet „orășel“, dacă avem în vedere dimensiunile lui viitoare, capătă contururi noi într-o spectaculoasă devenire și maturizare. Sveltele blocuri ce mai păstrează Încă mirosul crud C zugrăvelilor au trăit inpus pregătirile festive ce marcau venirea lui "972. Ferestrele multicolor luminate nadiau voioșie și exuberanță generate de pomul de iarnă împodobit, frumos dăruit celor mai noi oameni din cartier. La blocul cu nr. 5, ultimul dat în folosință in anul trecut, am întîlnit, în preziua Anului Nou, familii care atunci primiseră repartiția și se grăbeau să facă totul pentru a inaugura festivanul nou în casă nouă. — Suntem bucuroși că vom petrece revelionul în locuință nouă — a spus în numele familiei sale, Marin Mincă, muncitor la Fabrica de confecții Craiova. Și pentru muncitorii Gheorghe Niță, Ion Pucă, Alexandru Radu și mulți alții, Anul Nou are aceeași dublă semnificație. Că proaspeții locatari de aici au petrecut revelionul într-o atmosferă optimistă, ne-am convins pe viu, fiind ad-hoc oaspeții unei gazde voioase — familia Tănase Nicolae ! „Alături de succesele — ne-a profesionale declarat tov. Tănase — cea mai mare bucurie din acest an am trăit-o recent când mi s-a repartizat acest apartament. In noul an vreau ca, așa cum am făcut și în anul recent încheiat, să mă achit cu cinste de sarcinile revenite la locul de muncă, să-mi cresc și să-mi educ temeinic pe cei doi copii“. Sunt gînduri cu care gazda — muncitor la Stația de utilaj Craiova din cadrul Trustului de mecanizare București, alături de soția sa Maria, pornește în noul an. Cînd am plecat de aici glasul colindătorilor veniți să ureze cartierului și primilor săi locatari „La mulți ani !“ întregea armonios atmosfera sărbătorească în care oamenii își redimensionau gîndurile la scara viitorului. R. TRAIAN „Să crești mare, puiul mamei!“ ...Noul an a început să-și depene ghemul zilelor. Este ora 4. La maternitatea Spitalului cu 1 620 de paturi din Craiova se așteaptă evenimentul inaugural. Emoții și nerăbdare. Ce va fi ? Băiat sau fată ? Orice. Sănătos să fie — gîndesc, în aceste clipe, cele care așteaptă pe primul, sau, poate, pe al doilea, al treilea copil... Și acele ceasornicului trec, parcă mai greu. Dar, iată că primul semn de viață nouă, un țipăt cristalin, trece, parcă, peste ziduri, vestind ivirea unui nou mugur al vieții. Este un băiat dolofan, de 4,250 kg. Primul copil al Măriei Matei din Breasta, întrebarea îmi pare inutilă, emoția, firească de altfel, asemenea marilor trăiri, se exprimă cu dificultate. Și totuși... — Sunt fericită. Și pentru că in noaptea aceasta se fac atîtea urări, eu o voi spune pe cea mai scumpă : „Să crești mare, puiul mamei !“. O urare din inimă, din inima mamei, prima și cea mai draga ființă. Și al doilea pui de om care a deschis ochii este tot um băiețel. E primul copil al tinerei Nela Nuță, de 19 ani, din Drame, care ne-a mărturisit : „Am să-l fac tot strungar, ca taică-său. E o meserie frumoasă...“ Gînduri și năzuințe. Pornite dintr-un sentiment atit de nobil. Al maternității, noțiune atit de complexă. . Elena Stanciu, la frumoasa vîrstă de numai 26 de ani, e mamă a trei fetițe : Mioara, Daniela și Săndica, cea mai mică. „Soțul meu nu e de loc mîhnit că avem încă o fetiță. Să ne trăiască ! „Piatra din casă astăzi o glumă depășită“, este Avem cu ce să le creștem. Amîndoi suntem muncitori și cîștigăm bine“. Tot în primele ore ale dimineții a născut și Ioana Popescu» laborantă. Este foarte bucuroasă că are un băiat, un frățior mult așteptat de fetița ei, Emilia-Mihaela care, după cum ne spunea, se laudă peste tot că Moș Gerilă i-a adus un „frățior“. In prima zi s-au născut 10 copii. Cinci perechi. Toți, unul și unul, după cum remarca asistenta medicală Aurora Dumitrescu. Mari și sănătoși, spre bucuria cadrelor medicale și a mamelor. E un bilanț de bun augur, semn al hărniciei și prosperității. In mai puțin de un an, de cînd a fost inaugurat acest spital, unul din cete mai mari din țară, s-au născut aci 1705 copii. După cum a început, credem că anul acesta va fi cu un rod bogat al mlădițelor ce vor crește viguroase în tulpina patriei... La bucuria tuturor, reporterul adaugă o urare : Să creșteți mari în grădina frumoasă a patriei, care vă ocrotește cu multă grijă ! PUICA MONDOC ÎNAINTE ca la el acasă. Acestei păreri îi subscriau unanim toți cei veniți aici, printre care și studenții filologi Dan Vlad, Octavian Sohor și Valentin Dascălu. „1972, ne mărturiseau ei, înseamnă pentru noi, sfîrșitul studenției și repartizarea în producție. De aceea, pe prim planul activității noastre va sta învățătura“. Tot aici am cunoscut pe Gabriel Stîrca, Mircea Călugăru și Constantin Gavrilă, muncitori la Regionala C.F.R. Craiova, cărora le plăcea să gîndească despre viitor. „Vreau ca în noul an să obțin rezultate bune în muncă și la învățătură, fiind elev la cursurile serale ale unui liceu teoretic“ — ne mărturisea Gabriel Stîrcu. Sînt gînduri de viitor ce se vor încununate prin muncă neobosită, prin eforturi stăruitoare din partea fiecăruia dintre acești tineri încrezători în izbînzile noului an. Cînd noul an pășea spre noi cu „pași“ viguroși în ritmul acelor de cesornic, de la masa de revelion a colectivului din cadrul Fabricii de confecții Craiova s-a făcut auzit un puternic cor de glasuri care-l intîmpinau cu urări de bun venit. Deslușeam, în limitele acestui murmur, solemnitatea unui viu și emoționant angajament, pe care confecționerii de aici știu să și-l onoreze cu cinste. Muncitorii, inginerii și tehnicienii, aflați în mijlocul familiilor, au închinat cu toți cupele de șampanie în cinstea fruntașilor în muncă, în cinstea întregului colectiv care se dovedește a fi la fel de unit și în producție și la petrecere. Autoastat pentru prosperitatea fabricii, care se oferă cîmp larg de afirmare, pentru Aurel Pițigoi, Lazăr Georgeta, Ana Rotaru, Marin Tudor și Constantin Corcău, buni organizatori ai muncii și desăvîrșiți specialiști. Anul nou i-a găsit pe lucrătorii Institutului de proiectări și cercetări miniere Craiova antrenați in iureșul trepidant al „Periniței“ și al dansurilor populare oltenești. La braseria și sala „Minerva“, alături de ei, au petrecut revelionul și alte familii muncitorești din întreprinderile municipiului Craiova. Am recunoscut, printre acestea, pe maistrul Ion Avram de la Schela de extracție Craiova, pe șeful de lot Stelian Scînteie, șeful lotului Băilești din cadrul Trustului de îmbunătățiri funciare Craiova, și pe mulți alții, care-și urau reciproc fericire și sănătate. La restaurantele „Craiova“ și „Perinița“ și-au dat chimiștii combinatului întîlnire craiovean, salariații de la Trustul de construcții Craiova, Uzina de reparații auto și Trustul de alimentație publică. Voia bună, întîlnită pretutindeni, constituia atributul principal ce a aureolat festiv sosirea noului an. Pînă în zorii zilei localurile de revelion ale Craiovei au trăit din plin atmosfera sărbătorească în care răsunau cîntece noi, ale împlinirilor de viitor. înainte de a încheia însă reportajul nostru de revelion se cuvine să apreciem unanim munca neobosită a personalului de deservire din fiecare local, care, și de această dată a făcut dovada înaltei măiestrii profesionale, punînd la dispoziția clientelei mîncăruri alese, vinuri de calitate și multă voie bun pe care multă, am dori-o în continuare ca o nelipsită prezență în toate localurile publice. Acele ceasornicului înaintau în ritmul bătăilor inimilor noastre. Anul 1971 se pregătea să predea ștafeta noului an. Pregătiri tot atît de febrile făceau și locuitorii satelor noastre. Mecanizatorii și lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, cooperatorii de toate vizajele își adresau tradiționalele urări — prilejuri ale veseliei, încă puțin și alaiul tradițional al sărbătorilor prilejuite de noul an, a cuprins în tumultul său zgomotos satele și comunele. Pocnituri de bici, sunete de zurgălăi, urări cu sorcova, glăsuind la unison, vesteau în fiecare casă începerea veseliei. Mesele pline cu bucate, de pe care nu au lipsit cupele pline cu rubiniul plantațiilor, așteptau pe făuritorii acestora să le guste, să se înveselească. La Valea Stanciului, cooperatorii au ținut să sărbătorească noul an în marea lor familie. Adunați în jurul meselor, ei au toastat pentru rezultatele bune obținute în anul 1971. Bilanțul activității lor a fost bogat cea mai mare producție de grîu pe județ, care le-a oferit prilejul de a ocupa primul loc pe județ. La porumb, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, producțiile s-au ridicat și ele la un nivel nemaiîntîlnit pînă acum. Rezultatele sînt ci se poate de concludente, iar veselia din noaptea revelionului Pe măsura acestora. Pășind în noul an, cooperatorii din Valea Stanciului și-au și făurit primele planuri. Concretizate, ele glăsuiesc astfel : producții de grîu și porumb mai mari cu 20 la sută decit cele obținute în primul an al cincinalului actual. Cooperatorii din cele două unități agricole ale comunei Bîrca s-au întrunit de data aceasta cu toții la masa veseliei. Bucuria belșugului anului 1971 se putea citi pe fețele cooperatorilor. Mihai Cioroianu, secretarul comitetului de partid al C.A.P. „7 Noiembrie“, gustînd licoarea rubinie și toastînd cu tovarășii săi de muncă, și-a exprimat ferma convingere că anul 1972 va fi un an rodnic. Prețioasele indicații făcute de secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, vor fi traduse în viață. Rezultatul concret al acestor indicații se va vedea în bilanțul economic al cooperativelor agricole din Birca, unități ce an de an înscriu realizări fără precedent. Giubega, comună situată în inima cîmpiei Băileștiului a cunoscut și ea veselia prilejuită de tradiționalele sărbători de anul nou. Cînd orologiul, prin bătăile sale de gong, a anunțat sosirea noului an, cooperatorii s-au îmbrățișat, și-au spus urări de belșug, veselindu-se apoi toată noaptea. A fost o sărbătoare ca-n povești — ne spunea tov. Ion Firan, președintele cooperativei agricole. Am asistat la un adevărat spectacol, în care urările celor mici s-au împletit cu clinchetele de zurgălăi ori plesnitul biciului flăcăilor care au pornit plugul lui Bădica Traian. Cooperatorii din Giubega au tras atunci, imaginar desigur, prima brazdă de belșug a anului 1972, arînd izbînzi și mai mari pentru cooperativa lor agricolă. Intr-o atmosferă de mare entuziasm au sărbătorit revelionul și cooperatorii din Radovan, Dăbuleni și Ciupercenii Noi care s-au întrunit, fie la căminul cultural ori la sediile cooperativelor agricole, ciocnind paharul cu vin de viață lungă și urîndu-și belșuguri și sporuri noi pentru noul an. In cîntece și veselie (Urmare din pag. I) LA DATORIE (Urmare din pag. 1) Pentru aceste cîteva cuvinte, „totul e normal“, veghează la datorie și fochiștii Nicolae Călina, Ion Ionescu, compresoristul D. Ofilat și alții. ..In moderna fabrică de acetilenă, în fabrica de acetat de vinil și în toate celelalte, tabloniștii Gheorghe Popescu, I. Pîslaru, E. Zăvoianu, operatorii chimiști Traian Ciucă, I. Dumitrașcu, Nicolae Preduca, de serviciu Gabriela inginera Vasilescu și alții, reglează aparatele în scopul bunei lor funcționări, dînd țării primele cantități de acetilenă și acetat de vinil din acest an. ...O altă fabrică de activitate neîntreruptă, cu „foc continuu“ în care am poposit, este și Exploatarea C.E.T. Ișalnița-Craiova. Pătrundem în imensa cameră de comandă a termocentralei, acolo unde, în fața unor ecrane se observă buna funcționare a cazanelor și turbinelor de abur. — Ce urmăriți la această oră ? — De la pupitrele de comandă, operatorii noștri urmăresc funcționarea cazanelor de abur de 510 tone/h, a turbogeneratorului de 315 MW și a tuturor instalațiilor aferente. — ne răspunde dublura tehnică pentru perioada de securitate, ing. șef de exploatare Andrei Haidu. Pentru a produce căldură și în această noapte, veghează la funcționarea normală a agregatelor și maistrul șef de tură Ilie Ciobanu, ing. de serviciu pe centrală D. Tudor, operatorii de cazane A. Topor, I. Mitran, operatorii de turbine I. Georgescu, C. Dumitrescu și mulți alții. „ALO TURDA? LA MULȚI ANI!“ Aparatul de care ne servim zilnic : telefonul. Numărul ? 09. Noaptea cu cele mai mari solicitări ? Noaptea al cărei sfîrșit ne va mai îmbătrîni cu încă un an. Cîteva mii de cereri telefonice. Prima din acest an? Legătura cu Turda ! „Aio mamă ? Iți doresc multă fericire și sănătate !“ Sunt cuvintele pe care telefonista Gheorghița Udrea le-a transmis prin cablul interurban, prima comandă a acestui an, de la un cetățean stabilit pe meleagurile Craiovei. ...Alte întreprinderi care au lucrat fără întrerupere . Schela de extracție, întreprinderea de foraj Craiova. Alți oameni care s-au aflat la datorie : I. Tudorescu, șef de tură, sondorii V. Lupu, N. Brîndușe, I. Anghel și alții. ...V-am redat succisic cîteva secvențe din prima noapte a anului în care ne aflăm. Cîteva secvențe din munca celor care nu știu ce înseamnă odihna, a celor care nu știu ce oprirea pe drumul înseamnă ascendent al bunăstării noastre. Cîteva secvențe din celor pentru care, noi, viața în noaptea Anului Nou, am ridicat o cupă. La mulți ani ! *4-1 — 1972 memento Teatrul de păpuși, orele 10 ! ALADIN ȘI LAMPA FERMECATĂ. «CAMEMĂ „Patria“ (telefon 13850), filmul : FLOAREA DE CACTUS, orele 11; 15;30; 18; 20;30. „Central“ (telefon 14029), filmul. N-AM CVITAT NICIODATĂ PENTRU TATA, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : VINOVATUL ESTE IN CASA, orele 11; 15; 17; 19; 21. „23 August“ (telefon 14448), filmul : DRAGOSTE INTERZISA, orele 14; 16; 18; 20. Orele 8;30 și 10, festivalul filmului pentru elevi. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : HAIDUCII, orele 10; 16; 18; 20. „Arta“ — Calafat, filmul : ARTICOLUL 420. „Victoria“ — Segarcea, filmul S-A INTIMPLAT LA MILIȚIE. „8 Mai“ — Filiași, filmul i CĂLIȚI IN FOC. R3E EXPOZIȚI Expoziția interjudețeană de artă plastică, deschisă în sălile Muzeului de artă. MARȚI 4 IANUARIE 15,45 Matineu de vacanță. Film artistic pentru tineret. 18,00 Micii meșteri mari. 18,30 Revista literară TV. 19,00 Arta plastică. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Avanpremieră. 20,15 Momente din istoria teatrului universal. 21,35 Reportaj TV. 22,00 Luminile rampei. 22,35 Telejurnalul de noapte. BUCUREȘTI PROGRAMUL I MARȚII IANUARIE 6,00 Muzică și actualități. 6,20 Jurnal agrar. 6,30 Gimnastică. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,45 Sfatul medicului. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Matineu muzical. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de știri. 9,03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9,30 Atlas cultural. 10,00 Buletin de știri. 10,05 Orchestrele de muzică populară din Făget — Timiș, Firoteaz — Arad și a Casei de cultură din Lugoj. 10,30 Opereta Viață pariziană de Offenbach (selecțiuni). 11,00 Buletin de știri. 11,05 Muzică ușoară. 11,30 Recital de clavicord Ralph Kirkpatrick. 11,40 înflorești pămînt al bucuriei — cîntece. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Muzică ușoară cu Lola Flores. 12,15 Arii din opere interpretate de Nicolae Flores. 12,30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii — Richard Strauss : Simfonia domestică. 14,40 Interpreți de muzică populară . Marica Pitu, Alexandru Roman și Gică Mustăcioară. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Selecțiuni din spectacolul muzical-distractiv „Interviuri Ploiești“. 15,45 Recital de vioarară Jacques Thibaud. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Medalion Aurel Giroveanu. 16,35 Cîntecele noastre. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Radioenciclopedie pentru tineret. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară de Mihnea Gheorghiu. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Romanțe și cîntece interpretate de Nicolae Secăreanu. 20,55 Știința la zi. 21,00 Revista șlagărelor. 21,28 Bijuterii muzicale. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic. 23,00 Concert de seară (continuare). 24,00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele î 2,00; 4,00; 5,00). DIN PROGRAMUL II 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Mari interpreți — Vladimir Horowitz. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Buletin de știri. 17,05 Din cele mai cunoscute melodii populare. 17,30 Teatru serial. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Muzica de-a lungul veacurilor. 19,00 Buletin de știri. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Ediție radiofonică I. L. Caragiale. 19,50 Noapte bună copii ! Povestea Bradul. 20,00 Mic dicționar de operă. 20,30 Radiosimpozion. 20,50 Orchestra Helmuth Zacharias. 21,00 Buletin de știri. 21,05 O amplă monografie dedicată lui George Enescu. 21,30 Miniaturi folclorice. 21,50 Atențiune, părinți . 22,00 Cîntă Jean Păunescu, Jacqueline Dulac și Roberto Carlos. 22,30 Fonoteca de aur. 22,50 Muzică ușoară de Gherase Dendrino. 23,00 Buletin de știri. 23,05 Variațiuni și fugă în Mi major op. 100 de Max Reger pe o temă de Hiller. 23,53 Din operetele lui Arthur Sullivan. 0,15 Muzică de cameră. 0,55—1,00 Buletin de știri. Sü37IäZ £ £ S In următoarele 24 de ore vremea se va menține închisă. Vor cădea precipitații sub formă de burniță, ploaie și lapoviță în cea mai mare parte a Olteniei. Vine slab pînă la potrivit din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 1 și plus 3 grade, iar maximele între 4 și 8 grade. Concursul va avea loc în București, în ziua de luni 17 ianuarie 1972, ora 10, la sediul Teatrului de operetă, și în Craiova miercuri 19 ianuarie 1972, ora 10, la sediul Filarmonicii „Oltenia". Cererile însoțite de un memoriu de activitate artistică vor fi depuse pînă la 10 ianuarie la secretariatul Filarmonicii „Oltenia“, din Craiova, Calea Unirii nr. 22, telefon 1.23.24.