Inainte, martie 1972 (Anul 29, nr. 8392-8418)

1972-03-01 / nr. 8392

2 RAMURI Nr. 2 (92) Noul număr al revistei de cultură „Ramuri“ confirmă preocupările din ultima vre­me ale colectivului redacți­onal în promovarea unei grafici interesante care în­­veșmîntează un bogat și in­structiv material. Editoria­lul revistei este dedicat a­­propiatei sărbătoriri a se­micentenarului U.T.C. Prima pagină mai găzduiește un frumos desen al lui Bene­dict Gănescu și un grupaj de versuri de Nicolae Mo­toc. Mihai Pelin publică, pe o pagină, reportajul „Trei scrisori din Calafat“ realizat după o formulă ingenioasă. Pe marginea unui actual subiect —filozofia in școală — Grigore Traian Pop avan­sează cîteva oportune suges­tii, iar Luchian Deaconu și Atanase Marinescu evocă in articolul „In slujba partidu­lui și poporului“ aspecte din istoria organizației revoluți­onare a U.T.C. Continuînd seria interviurilor, Ilarie Hi­­noveanu publică o convor­bire cu poetul Virgil Teodo­­rescu ; pe o pagină de re­vistă, Ov. Ghidirmic efectu­ează cîteva observații per­­­tinente privind nuvelistica lui Marin Preda. Foarte interesante pagi­nile inedite din Autobiogra­fia lui Panait Istrati, tradu­se și comentate de Alexan­dru Talex. Cronica literară, semnată de Al. Piru, este dedicată a patru poeți ol­teni despre care criticul a­­firmă că, „cu excepția lui Adrian Păunescu, nici unul n-a obținut pînă acum o con­firmare din partea criticii“. In continuare, G. Gheorghi­­ță recenzează două cărți de critică literară : Aurel Martin „Poeți contemporani“, Vic­tor Filea „Poezie și critică“. Un comentariu la opera lui Anton Holban aparține Ele­nei Beram, iar Florea Firan oferă cîteva mărturii des­pre corespondența lui Nico­lae Iorga cu revista „Ra­muri“. In continuare, rubri­cile „Confluențe“, „Univer­sitate“, spectacole, arte, în cadrul cărora sunt inserate eseuri, reportaje, cronici despre evenimente din ac­tualitatea domeniului res­pectiv. Colorată și aproape de ceea ce trebuie să fie — rubrica sport. La meridiane, Ilie Purcaru semnează re­portajul intitulat „Miramar“. Eg Anul interna­țional al cărții Printre manifestările prile­juite de anul internațional al cărții, la Brașov s-a deschis prima expoziție românească de ex-libris. Faptul că orașul în care Coresi a tipărit prima car­te în limba neamului nostru găzduiește acum prima expo­ziție a însemnului de carte pare semnificativ și se ilustrează simbolic prin tema ex-librisului adoptat oficial cu acest prilej de biblioteca municipiului Bra­șov. Operă a graficianului Hel­­fried Weiss, ex-librisul se ins­piră tocmai din momentul im­primării primelor texte româ­nești: începuturile ex-librisului ro­mânesc nu au fost încă cerce­tate sistematic. Dr. N. Vătă­­manu consideră însemnul lui Panteleon Calliarchi, datat cu anul 1692, drept cel mai vechi ex-libris românesc. Bibliotecile unor personalități de ale istoriei noastre, ca seamă Matei Corvin de Hunedoara și Con­stantin Brâncoveanu, au avut ex-librisuri proprii. Cu toate acestea, și în ciuda unei vaste proliferări internaționale, arta de a crea acest gen de mini­grafică, obișnuința editării și colecționării lui este încă foar­te puțin răspîndită în țara noastră. Iată de ce, l-am rugat pe dr. Emil I. Bologa, colec­ționar de artă și animatorul mișcării ex-libristice brașovene, să ne explice semnificația aces­tui gen de activitate : — Mai mult decât un simbol al proprietății bibliofilice — ne-a spus interlocutorul — ex-librisul devine în conceptul ge­neral de culturalizare un im­portant factor emoțional în dezvoltarea atașamentului față de cartea și biblioteca persona­lă, o formă de educație estetică și de cultivare a unor rapor­turi de amiciție și colaborare. Astăzi, cînd se vorbește tot mai mult despre o „cultură a ima­ginii", aceste mici opere de artă, această minigrafică cu o impresionantă capacitate de răspîndire are semnificația afir­mării fără echivoc a permanente a „culturii valorii prin carte". Ex-librisul este, tot­odată, un document definitoriu, exprimînd, pe lingă numele po­sesorului, îndeletnicirile, pasiu­nile, concepția sa de viață. Cu o concizie maximă, artistul grafician trebuie să exprime, în stilul și maniera sa proprie, un adevărat portret intelectual al titularului. Nu întîmplător, acest gen de artă a fost numit „epigrama artelor plastice". Rugat să ne expună intențiile care au prezidat organizarea expoziției, colecționarul de artă brașovean ne-a spus : — Dacă în trecut cartea re­prezenta unealta de lucru a cărturarului, ea a devenit azi un element strîns legat de viața și activitatea fiecăruia, atît pe planul exercitării profesiunii ci­ pe acela al culturalizării ge­nerale și multidimensionale. Pu­­nînd cartea la îndemîna fie­cărui om, prin însăși esența politicii sale culturale, statul nostru socialist nu numai că aderă la principiile fundamen­tate în programul formulat de UNESCO pentru Anul interna­țional al cărții, dar chiar în­făptuiește în mod strălucit de­zideratul său fundamental. în acest context, alături de cele­lalte forme și mijloace ale acti­vității noastre culturale, expo­ziția de ex-libris tinde să cul­tive interesul față de lectură, atașamentul față de carte și totodată, să propage gustul estetic pentru minigrafica atît de răspîndibilă a ex-librisului. Dorim să stimulăm creația ar­tistică în acest domeniu, să înlesnim activitatea de colec­ționare și editare de ex-libris prin organizarea unor cercuri de amatori în cluburile munci­torești și unități școlare, pu­­nînd astfel bazele unei asocia­ții a amatorilor de ex-libris din România. Anul acesta se deschide la Helsinger, în Danemarca, al 14-lea Congres al Federației In­ternaționale a Amatorilor de Ex-libris (F.I.S.A.E.). Ca invi­tat la acest congres, colecțio­narul brașovean intenționează să prezinte un panou al grafi­cienilor români și un ex-libris pe o temă hamletiană dedicat evenimentului care va avea loc chiar în castelul unde Shakespeare a localizat drama nemuritorului Hamlet. Este vor­ba de o gravură în lemn aflată acum pe masa de lucru a grafi­cianului Helfried Weiss. — Dorim să ducem la acest congres și să difuzăm prin larga rețea a colecționarilor de ex-libris din întreaga lume, creația românească de minigra­fică, sporul de netăgăduită ori­ginalitate al spiritualității ro­mânești. Mă bucur că prima noastră expoziție organizată sub auspiciile Anului internațional al cărții a stimulat interesul creatorilor brașoveni. Pe lângă numele unor artiști de tradiție din ex-libristica brașoveană ca Harald Meschendorfer, Mattis Teutsch, Fritz Kimm, L. Hessmaimer, Gustav au apărut noi graficieni Kollar, de mare forță și vigoare expresivă ca Bianca Podea, Eftimie Mo­­diîrcă, Verona Balaș și alții, ale căror opere se află acum expuse la Brașov alături de cele ale unor iluștri creatori din grafica mondială ca A. Kalieșnicov (U.R.S.S. — distins cu Medalia de aur la Congresul internațio­nal de ex-libris din Budapesta); J. C. Meyer (Franța); L. P. Gerosa (Italia) ; N. Varga (Un­garia) ; K. Andrusko (Iu­goslavia) și alții. Cu toată modestia specifică oricărui început expoziția de la Brașov exprimă prin cele 400 de opere de artă miniaturală, viabilitatea unui fenomen, ca­pacitatea sa de influențare și se constituie ca un argument și îndemn pentru promovarea unei arte și a unei pasiuni în contextul actual atît de bogat și divers al activităților noastre cultural-educative. DANIEL DRAGAN PRIMA EXPOZIȚIE ROMÂNEASCĂ DE EX LIBRIS EXL­ORIS Ex-libris in­spirat de un basm popular pentru biblioteca copilului Ariei Drăgan (operă a graficienei Ve­rona Balaș) Ex-libris de inspirație fol­clorică românească (gravură în lemn de Helfried Weiss) Ex-libris personal (gtav­u­­ră în lemn) dedicat de dr. Emil I. Bologa Congresului F.I.S.A.E. de la Helsinger Mica publicitate vinzari-cumparari Cumpăr „Moskvici“ 412, ne­rulat. Telefon 15690, după o­­rele 16 — loco. (342) SCHIMB DE LOCUINȚA Cedez apartament bloc, trei camere, etajul I, Brazda No­vac, pentru similar casă na­ționalizată. Telefon 14464, ore­le 8—10, loco. (341) PIERDERI Pierdut legitimație serviciu „Electroputere“ Craiova, pe numele Ristoiu Ion. Se decla­ră nulă . (338) Pierdut buletin identitate, ex­tras naștere eliberat de consi­liul popular Caracal și legiti­mație serviciu „Electroputere“ Craiova, pe numele Enache Gheorghe. Se declară nule. (339) Pierdut legitimație șantier Prefabricate de Ion Craiova, pe numele Răducă Ion. Se declară nulă. (340) ANUNȚURI DE FAMILIE învățătorul CONSTANTIN TALPĂȘANU, din Tălpaș, fiii DAN și PĂUN împreună cu rudele apropiate anunță îm­plinirea, azi 1 martie 1972, a doi ani de la moartea prema­tură a scumpei lor MARINA născută MIHAILOIU. Mulțu­mim celor ce au luat parte la greaua noastră încercare. (337) Familia Miu, părinți, soția, copii, frate, cumnați și rude­le apropiate, cu adîncă durere anunță încetarea fulgerătoare din viață a scumpului și iubi­tului lor MIU ION în vârstă de 37 ani. Inmormintarea are loc joi 2 martie 1972 orele 12, la cimitirul Sineasca-Craiova. Plecarea cortegiului funerar din str. Pavlov 59. (344) ÎNAINTE— 1 — m — 1972 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • CUPA SEMICENTENARULUI U.T.C LA FOTBAL (juniori) Universitatea . S.S.E.I.: 1-0 (0-0) Disputa dintre fruntașele campionatului republican de fotbal al juniorilor a atras pe stadionul Tineretului din Cra­iova un mare număr de spec­tatori, care sperau că vor asis­ta la un joc frumos, pe măsu­ra cărții de vizită pe care am­bele echipe și-au scris-o prin­­tr-o comportare ireproșabilă până acum. Dar falsă presupunere ! In repriza întîi, am urmărit două echipe Încordate, crispate, care nu reușeau nici măcar o fază aptă să facă simțită prezența spectacolului fotbalistic. A fost o adevărată avalanșă de duri­tăți și „atentate“ la spiritul de fair-play. Incit arbitrul Ema­­noil Rizan — care a condus corect și nepărtinitor — a fost nevoit să arate cartonașul gal­ben la nu mai puțin de 8 jucă­tori, ponderea deținînd-o cei de la „U“, pentru ca în minu­tul 35 Cazacu de la „U“ și in min. 60 Terpovici de la S.S.EJ. să... „vadă roșu în fața ochilor“, fiind eliminați de pe teren. Considerăm că asemenea atitudini reflectă carențele gra­ve ale muncii educative din cadrul secțiilor de fotbal res­pective. Spre final, spectacolul a fost salvat prin crearea unor faze care au însuflețit tribunele, golul victoriei fiind înscrie de Cioară în min. 55 care, prin driblingurile, fentele și pasele precise, s-a detașat cu mult peste valoarea celorlalți. Olimpia.Electro­putere: 3-0 (2-0) Prin jocul lor simplu și spor­tiv, ambele echipe au lăsat o excelentă impresie, Olimpiei redescoperind înaintașii bucu­ria golului. Abordind partida cu deosebit aplomb, Olimpia deschide sco­rul chiar în min. 1, prin Șu­­lea, care șutează splendid în unghiul lung al porții. In con­tinuare, elevii profesorului Ion Gigiu reușesc numeroase acți­uni pline de dinamism, două dintre ele fiind fructificate de același Șulea, un jucător cu un bogat... repertoriu tehnic, în minutele 35 și 80. Excelent ar­bitrajul brigăzii craiovene con­duse la centru de Tr. Petres­­cu ajutat la linie de M. Cris­­turnea și M. Ionescu. GH. DRAGHICI coresp. HANDBAL Sala sporturilor din Craiova a găzduit, duminică după-a­­miază, două jocuri in cadrul campionatului județean rezer­vat seniorilor. In primul meci, Chimia Cra­iova a întîlnit formația C.F.R. Craiova. Deși conduși dia pauză cu 13—8, handbaliștii de Chimia au prestat în continua­ra­re un joc de bună calitate, ob­­ținînd în final o nesperată dar meritată victorie, cu 20—18. In cea de a doua partidă Voința Craiova a dispus de Progresul Cîrcea cu 15—12. In cadrul Cupei semicentena­rului U.T.C., echipa Școlii spor­tive Craiova a susținut două jocuri. Dovedind o bună pre­gătire, elevele profesorului Ni­colae Drăgănoiu au obținut victorii în ambele întîlniri. Ele au dispus de Școala sportivă Olimpia cu 21—1 (11—1) și de Voința cu 19—11 (10—4). In cel de-al treilea joc, Se­lecționata de junioare II a Cra­­iovei a învins Școala genera­lă nr. 18 cu 14—8 (6—3). Prof. V. POPOVICI coresp. AGENDĂ VOLEI BAUSTICĂ Turul III al diviziei secunde la volei a continuat duminică cu partidele etapei a II-a. • Formația masculină Elec­troputere a jucat din nou a­­casă, de astă-dată în compania Corvinului Hunedoara. Gazde­le, fără să convingă, au obți­nut o victorie meritorie, dar dificilă. Scor final : 3—2 (15—6, 13-15, 17—15, 15—17, 15—19). • Lidera seriei a III-a femi­nină, Universitatea Craiova, a evoluat la Sibiu, având ca par­teneră de întrecere echipa lo­cală Drapelul roșu. Conform aș­teptărilor, craiovencele au ob­ținut victoria cu scorul de 3—0 (6, 5, 7), conducînd autoritar tot timpul. In divizia Juniorilor și șco­larilor s-a consumat ultimul act al seriilor. Cu acest prilej, în sala sporturilor din Craiova au fost programate două în­tîlniri : Școala sportivă Craiova — Liceul economic Tg. Jiu (fem­.) , 3—0, și Școala sportivă Craiova — S. S. E. Făgăraș (masc.) : 3—0. Prin acest ultim joc, băieți­lor de la S.S.E. Craiova (an­trenor prof. V. Dobre) li s-a confirmat oficial primul loc în clasamentul seriei a V-a. Să sperăm o comportare asemănă­toare și în turneul final. Fetele, în schimb, a­u încheiat întrecerea pe un modest loc 4. Poate că în viitorul sezon vor obține mai mult... In încheiere, o curiozitate­­ adversarele de duminică ale voleibaliștilor craioveni, atît e­­chipa din Tg. Jiu cit și forma­ția din Făgăraș, au retrogradat, părăsind această pasionantă în­trecere. A. ION coresp. SCRISORILE ȘI SESIZĂR (Urmare din pag. I) ne-au cerut sprijin pentru ocrotirea lor. De asemenea, consăteanul nostru Ion Raotă ne-a consultat în vederea con­strucției unei case proprietate personală cu parter și etaj în centrul civic al comunei. In toate aceste situații am acționat imediat fără nici o amânare, iar în ultimul caz ne-am deplasat la fața locului analizînd con­cret cererea solicitantului dîn­­du-i, în același timp, indicații și sugestii prețioase. Aceste exemple, luate la întîmplare, nu sînt poate cele mai repre­zentative pentru activitatea noa­stră în această direcție. Vreau să menționez că, în ultimul timp, a crescut substanțial răspun­derea cu care sunt analizate și rezolvate problemele ridicate în scrisori. Majoritatea acestora ne informează despre unele cerințe justificate sau stări de lucruri necorespunzătoare. In cadrul consiliului există un co­lectiv format din învățători, profesori, responsabili ai orga­nizațiilor de masă care, cunos­­cînd foarte bine condițiile doleanțele fiecărui om din co­și mună, se ocupă de­ rezolvarea problemelor cetățenești. Manifestînd receptivitate și mult spirit de răspundere în analiza temeinică a fiecărei cereri, sesizări, demonstrînd corectitudine și spirit de echi­tate, am reușit să cîștigăm în­crederea oamenilor noștri. Această conlucrare permanen­tă (primărie-cetățean) dă re­zultate bune aici, la Galicea Mare. Periodic sunt organizate consfătuiri cu cetățenii unde se dezbat diferite probleme ce preocupă masa largă de oameni ai muncii, la rezolvarea cărora răspunde cu interes și entuziasm fiecare.­­ In cursul anului trecut, ne­informa­tov. Bebe Năstase, pre­ședintele Consiliului popular al comunei Botoșești-Paia, am pri­mit din parte locuitorilor­­ locali­tății noastre aproape 80 de scri­sori pe care le-am rezolvat imedi­at. De obicei, cînd sîntem solicitați să soluționăm diverse probleme, întreprindem măsuri oportune pentru a nu-l face pe om să aștepte sau să revină a doua sau a treia oară. Dar, pentru a rezolva operativ chestiune de ordin cetățenesc , trebuie să-i cunoști bine natura și cadrul legiferat de soluțio­nare favorabilă. Intr-o mare măsură, scrisorile și sesizările primite de la cetățeni ne sunt de un real folos. De aceea, pen­tru a cunoaște în continuare o­­piniile acestora, cele mai auto­rizate de altfel, noi trebuie să știm să pătrundem în miezul problemelor, să le acordăm a­­tenția cuvenită. De altfel, în această coiriună, discutînd cu mai mulți cetățeni despre modul cum sînt rezolvate scrisorile și sesizările oameni­lor muncii în cadrul comitetu­lui comunal de partid și con­siliului popular comunal, păre­rile tuturor confirmau interesul major al factorilor de răspun­dere față de problemele cetățe­nești. — De fiecare dată cînd venim la primărie cu diverse doleanțe, personalul de aici se poartă frumos cu noi și ne rezolvă pe loc cererea în cauză —i susți­nea cooperatorul Constantin V­etreanu. Apelăm întotdeauna cu încredere la consiliul popu­lar, deoarece știm că aici suntem­ înțeleși și lămuriți pe deplin. Rezultă din aceste consem­nări că, în comunele amintite, rezolvarea operativă a scriso­rilor și sesizărilor oamenilor muncii se rescrie la loc frunte pe agenda de lucru de a consiliilor populare. Aceasta constituie de fapt, și o stimu­lare a inițiativei creatoare, de creștere a răspunderilor față de realizarea tuturor acțiunilor la care oamenii muncii sunt chemați să răspundă perma­nent, Deși au jucat în deplasare, voleibaliștii de la Liceul „Fra­ții Buzești" Craiova au reușit să învingă cu 3—2 la Cîmpu­­lung Muscel formația locală a Liceului „Dinicu Golescu". La seturi : (—10, —13, 3, 6, 11). Cu acest rezultat, echipa Liceului „Frații Buzești", s-a clasat pe locul III în clasamentul seriei respective. Prof. M. IUREȘ coresp. TEATRU Teatrul Național, orele 19;30; 7 BALADE, recitalul actorului Tudor Gheorghe. CINEMA „Patria" (telefon 13850), fil­mul : TRENUL, orele 11; 15; 17* 19* 21. „Central" (telefon 14029), fil­mul : ATUNCI I-AM­ CON­DAMNAT PE TOȚI LA MOAR­TE, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul­­ PĂDUREA DE MES­TECENI, orele 11; 16 ; 18 ; 20. „23 August“ (telefon 14448), filmul­­ TABLA VISELOR, o­­rele 10; 14; 16; 18; 20. „8 Mai“ (telefon 34285), fil­mul : PRIMUL AN DE CĂS­NICIE, orele 16; 18; 20. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : TURNUL DE ARAMĂ. „Arta“ — Calafat, filmul : CĂPITANUL FLORIAN. „8 Mai“ — Filiași, filmul: AURUL. „Victoria“ — Segarcea, fil­mul : CRIMA DIN PĂDURE, universitatea po­pulara Sala Universității populare, orele 13, expunerea : PERFEC­ȚIONAREA ȘI MĂIESTRIA ÎN RAPORT CU PROGRESUL TEHNIC. Prezintă prof. Gh. Hera-Bucur ț orele 18, expune­rea : FABULA IN LITERATU­RA UNIVERSALĂ. Prezintă prof. Ovidiu Vasu. MIERCURI 1 MARTIE 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9,05 glob. Caracas s-a născut Tere­­sa Caracaibo. 9,25 Prim plan : A­­lexandru Ciucurencu (reluare). 9,55 Desen animat: 10,00 Curs de limba franceză. Secția a 5-a. 10,30 Tele­cinemateca pen­tru copii și tineret (reluare). 12,00 Telejurnal. 15,30 Tele­­școală. 16,30—17,00 Curs de lim­ba engleză. Lecția a 4-a — re­luare. 17,30 Deschiderea emisi­unii de după-amiază. 17,35 O viață pentru o idee. Fabre 18,10 Timp și anotimp în agricultu­ră. 18,40 Muzica. Emisiune de actualitate muzicală. 19,00 Oa­meni și fapte. 19,15 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Tele­ci­nemateca. „Corabia nebunilor". 22,30 Interpretul săptămânii 1 Denis Constantinescu. 22.45 24 de ore. JEHE PROGRAMUL I BUCUREȘTI MIERCURI 1 MARTIE 11.00 Buletin de știri. 11-05 Cîntece de Gherase Dendrino. 11.15 Consultație juridică. 11.50 Cîntare Patriei 11.50 Cotele ape­lor Dunării. 12.00 Discul zilei 1 Rita Pavone. 12.15 Recital de operă Șerban Tassian. 12.30 în­­tîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Ra­diojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Melodii de ieri și de azi. 14.00 Compozitorul săptăminii — Béla Bartók. 14.40 Muzică populară cu Eugenia Frunză și Gheorghe Piculeață. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Creș­terea și eficiența economică. 15.30 Pagini din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo, rutier. 16.15 Piese corale de Li­­viu Comes. 16.30 Interpreți de muzică ușoară : Puica Igiroșa­­nu, Czeslaw Niemen și Rika Zarai. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cintă Ana Pacatiuș și Sile Ungureanu. 17.45 Pentru tineri, muzică ușoară de pretutindeni. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon, Ion Bogza. 20.55 Știința la zi. 21.00 i Revista șlagărelor. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Con­cert de seară — continuare. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00; 5.00). memento miercuri Trustul de Izolații pentru lucrări industriale București, șantierul de izolații Craiova, strada Brazda lui Novac nr. 1, telefon 1491, următoarele materiale pentru izolații anti­• ■ _ «m acide pe care le vinde contra comandă fermă : • epodur P. • epodur C. • dildant / • epodur. •.■/.. y . Timpul, în următoarele 24 de ore, se menține închis. Vor că­dea ploi slabe, izolate. Vîntul va sufla din sectorul estic. Tempe­raturile maxime vor fi cuprin­se între 3 și 7 grade, iar cele minime între minus 2 și 3 grade.­­ Centrul de recoltare­­­ ­ și conservare a sin- \ I­gelui Craiova j­­ _­ î­N ANUNȚA că determinarea grupu­­lui sanguin la populația din mediul rural se face la sediul circumscripții­lor respective, de către echipe speciale. TRUSTUL INSTALAȚII MONTAJ BUCUREȘTI •ANGAJEAZĂ • MONT­ORI • INSTALATORI TEVARI • TINICHIGII pentru lucrările din Balș, Caracal și Alexandria Relații la conducerile șantierelor noastre de la Uzina de vagoane Cara­cal Și Uzina de boghiuri din Varș. Grupurile școlare profesionale ale Ministerului Ener­giei Electrice Sibiu, Deva, Craiova și Buftea . ANGA­JEAZĂ IMEDIAT MAIȘTRI CONSTRUCTORI SPECIA­LITATEA DULGHER-ZIDAR, pe o perioadă de patru luni, plata cu ora sau normă întreagă, pentru practica elevilor din anul I. Se angajează și pensionari. Salarizarea conform H.C.M. nr. 2841/1968. Practica elevilor se va efectua la șantierele între­prinderii Energoconstrucția din Sibiu, Mintia (Deva), Rovinari-Tg. Jiu (Craiova) și C.T.E. Chișcani-Brăila (Buftea). Solicitanții se vor adresa grupurilor școlare respec­tive care fac și angajarea. Informații suplimentare la TRUSTUL CONSTRUCȚII ȘI MONTAJE ENERGETICE BUCUREȘTI, serviciul personal — telefon 131838 sau 131791. ANGAJEAZĂ TRUSTUL DE CON­STRUCȚII ȘI MON­TAJE ENERGETICE BUCUREȘTI ANUNȚA DEȚINE UN STOC mecanici locomotivă Di­esel cu autorizație CFR pentru drumul uzinal șantier Corabia. Condiții: calificare me­canic locomotivă Diesel pentru drum categoria III. Autorizație de funcționare și acces în stații C.F.R. eliberată de C.F.R. Salarizarea se face conform Legii nr. 12/1971, am telefon 34595 interior 136. i <

Next