Inainte, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8548-8573)

1972-09-15 / nr. 8560

\i I Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele Alba și Hunedoara Mitingul de la Alba Iulia Mii de locuitori, vîrstnici și tineri, iau parte, în înche­ierea vizitei în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, la un entuziast miting. Sînt constructori de mașini, metalurgiști, mineri, țărani cooperatori din sate­le și comunele învecinate. Platoul Romanilor, din fața cetății, de care-și leagă numele atîtea evenimente importante ale istoriei, tră­iește astăzi momente de pu­ternică însuflețire. Se aud cuvinte de slavă la adresa partidului, a patriei socia­liste. Mulțimea scandează cu înflăcărare ,,Ceaușescu — P. C. R. !", ,,Ceaușescu poporul !“, își manifestă bra­­i­gostea și atașamentul față de partid, adeziunea deplină la politica internă și externă a partidului, voința de a mi­lita neabătut pentru înfăp­tuirea ei, pentru înflorirea continuă a României socia­liste. Sunt simțăminte vibrant exprimate și de inscripțiile aflate pe zeci de pancarte : „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secreta­rul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu !“, „Tră­iască P.C.R., conducătorul în­cercat al poporului, inspira­torul și organizatorul victo­riilor noastre „Comuniștii, oamenii muncii din Alba Iulia sînt hotărîți să mun­cească mai bine, mai eficient, pentru înfăptuirea hotărîri­­lor Conferinței Naționale a partidului „Cincinal de calitate, în patru ani și ju­mătate !“. Deschizînd mitingul, a luat cuvântul tovarășul George Homoștean, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. Au vorbit apoi Teodor Se­cară, maistru la fabrica Re­fractara din Alba Iulia, Ioan Milaciu, președintele Coope­rativei agricole de producție din satul Șard, și Emilia Gherbea, profesoară la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan“ din Alba Iulia. întimpinat cu vii și puter­nice urale, cu ovații înde­lungate a luat cuvîntul sec­re­­­tarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri de aplau­ze entuziaste, semne ale de­plinei aprobări cu care oame­nii muncii din Alba Iulia au primit cuvintele, indicațiile conducătorului partidului și statului. Imensul Platou al Româ­nilor a devenit locul unei impresionante manifestări de adeziune față de partid, față de cel care, in fruntea să, a­­duce contribuția cea m­ai de preț, hotărîtoare la edificarea unei politici creatoare, mar­­xist-leniniste, in profundă consonanță cu aspirațiile ma­jore, cu înaltele idealuri so­cialiste ale poporului. „Ceaușescu — P.C.R. !“ — cuvinte strîns legate între ele, cuvinte care exprimă gîndurile oamenilor muncii, prețuirea pe care o acordă activității neobosite, de înal­tă esență revoluționară, pa­triotică, pe care o desfășoară în fruntea partidului și a țării tovarășul Nicolae Ceaușescu. Exprimînd, în încheierea vibrantului miting, în nume­le locuitorilor municipiului Alba Iulia, al tuturor oame­nilor muncii — români, ma­ghiari, germani — din județ mulțumiri din inimă pentru cinstea deosebită pe care to­varășul Nicolae Ceaușescu a făcut-o vizitînd județul, dînd glas recunoștinței profunde pentru prețioasele indicații, recomandări și observații cri­tice făcute pe parcursul vizi­tei, tovarășul George Homoș­tean, prim-secretar al Comi­tetului județean Alba al P.C.R., a spus între altele : „Vă asigurăm, stimate to­varășe Nicolae Ceaușescu, că indicațiile dumneavoastră vor constitui, pentru noi un pro­gram de activitate ce va di­namiza întreaga capacitate creatoare a tuturor oameni­lor muncii de pe aceste me­leaguri, care va pune în va­loare noi energii, rezerve și soluții valoroase, ne vor aju­ta să fructificăm și mai bine întregul nostru potențial pro­ductiv, în vederea creșterii eficienței activității econo­mice, pentru îndeplinirea cin­cinalului în patru ani și ju­mătate. Ne angajăm să urmăm exemplul dumneavoastră per­sonal de slujire cu toată dă­ruirea a celor mai nobile idealuri și aspirații ale poporului român, să învățăm mereu din stilul dumnea­voastră de muncă, de a acțio­na in strînsă legătură cu poporul, de a ne sfătui în permanență cu masele, să ne dăruim cu toții forțele, e­­nergia și capacitatea de care dispunem realizării exempla­re a tuturor sarcinilor ce revin județului nostru din hotărîrile de importanță isto­rică adoptate de Conferința Națională a partidului“. In uralele mulțimii, în pu­ternicele aclamații pentru partid, pentru secretarul său general, mitingul a luat sfîr­­șit. Cuvintele, indicațiile se­cretarului general al parti­dului rostite cu acest prilej se vor păstra vii în Conștiin­țe, îndemnînd, mobilizînd masele, contribuind la spo­rirea aportului acestora înfăptuirea obiectivelor cinci­în­nalului, a angajamentului de a-l îndeplini înainte de ter­men. Tovarășul Nicolae Genoișescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru In­ județele Alba și Hune­doara, unde s-a întâlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la fața locului căile pentru înfăptui­rea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al parti­dului, pentru făurirea socie­tății socialiste , multilateral dezvoltate, pentru creșterea continuă a nivelului de viață și civilizație al populației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în vizita pe care a întreprins-o în unități economice din județul Alba de tovarășii Ilie Verdeț, Miu Dobrescu și Ion Dincă. La plecarea din București, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenți tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Ber­­ghianu, Petre Irupu, Dumitru Po­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voi­­tec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dale­a, Mihai Gere, Ion Stănescu și Ștefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două jude­țe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul că­reia s-a analizat modul cum acționează și cum trebuie să acționeze în viitor comitetele județene, organele și organi­zațiile de partid din toate unitățile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiții a hotărîri­­lor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de ter­men. Este încă o dovadă a consecvenței cu care se apli­că în viață noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conduce­rea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în așa fel incit tot ceea ce ne-am propus să devină rea­litate vie, spre binele și în folosul țării, al celor ce mun­cesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat a­­vionul oficial, conducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tova­rășul Richard Winter, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Sibiu al P.C.R., re­prezentanți ai organelor ju­dețene și municipale de partid și de stat. Pe frontis­piciul aerogării se afla por­tretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, încadrat de ură­rile­­ „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!“, „Trăiască Partidul Comunist Român !“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a răspuns cu căldură mani­festărilor prietenești cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întimpinat, ca în atîtea rîn­­duri, exprimlndu-și astfel adeziunea deplină la politica marxist-leninistă, înalt pa­triotică, promovată cu con­secvență de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate, in unități indus­triale din orașul Sebeș Luîndu-și rămas bun de la cei veniți în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui eli­copter special, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, au survolat zona coli­­nară de la poalele munților Cibinului, pînă la Sebeș. Se­cretarul general al partidu­lui este întimpinat aici cu multă dragoste, cu entuziasm de locuitorii orașului, de ce­tățeni din localitățile înve­cinate, care iși exprimă sa­tisfacția, bucuria pentru pri­lejul de a se întîlni cu con­ducătorul iubit al partidului și statului nostru. La coborîrea din elicopter, tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat de tovarășii George Homoștean, prim-se­cretar al Comitetului jude­țean de partid Alba, Traian Bradu, prim-secretar al Co­mitetului orășenesc de partid Sebeș. Sunt­ prezenți membri ai conducerii organelor lo­cale de partid și de stat, un numeros public, care ovațio­nează „Ceaușescu — P.C.R.“­, „Ceaușescu — P.C.R. !“. (Continuare în pag. a III-a) Cuvîntarea tovarășului N­ICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locui­torilor municipiului Alba Iulia și ai județului Alba, un căl­duros salut din partea Comite­tului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România (Aplauze pu­ternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere săi mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii din întreprin­derile pe­­ care le-am vizitat, din comunele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deose­bită satisfacție avîntul minunat cu care muncitorii, țăranii, in­telectualii, toți oamenii , muncii din județul Alba înfăptuiesc ho­­­­tărurile Congresului al X-lea al­e­ partidului și ale Conferinței Naționale din acest an. Reali­zările din județul dumneavoas­tră și din municipiul Alba Iulia — în producția industrială, în agricultură, în înfăptuirea pro­gramului de investiții prin con­struirea în ritm rapid a noilor capacități de producție — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viață politicii partidului comu­nist, văzînd in aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării și fericirii națiunii noastre. (Aplauze puternice , se scandea­ză „Ceaușescu și poporul“). In toate cele șase întreprin­deri industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub con­ducerea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obțină rezultate tot mai bune în producție. De altfel, după cum am fost infor­mat, pe primele 8 luni întregul județ a îndeplinit în bune con­diții și chiar a depășit sarcinile planului. Pentru toate aceste re­zultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitori­lor, tuturor celor care și-au adus contribuția la aceste mari reali­zări și să le urez noi și noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, întreprindere agricolă de stat, o am văzut cum se prezintă cul­turile, am ascultat pe președin­tele consiliului intercooperatist din Alba Iulia care a vorbit despre realizările cooperative­lor; intr-adevăr, se pare că ju­dețul Alba se înscrie și în do­meniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aș dori ca de la această tribună să adresez feli­citări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor coope­ratorilor din județul Alba. (A­­plauze puternice, orale). După cum cunoașteți, Confe­rința Națională a trasat sarcini în vederea realizării mai devre­me a prevederilor actualului cincinal. Multe județe, răspun­­zînd chemării organizației de partid din municipiul București, și-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. După cite am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care ați venit aici, se pare că și dumneavoastră vă anga­jați în această întrecere națio­nală pentru a realiza planul cin­cinal in 4 ani și jumătate. Văd că față de municipiul București v-ați propus, în plus, ca realiza­rea cincinalului in 4 ani și jumă­tate să se concretizeze în pro­duse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibili­tățile de a asigura o devansare a realizării planului și în ce pri­vește punerea în producție a noi capacități. Sper că cele discu­tate aici, la Alba Iulia, cit și la Aiud și la Sebeș nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obține o producție mult sporită, ca de exemplu la oțel de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră inițial tovarășii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum și la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari , ne-am gindit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod con­cret, pentru a putea realiza pla­nul în 4 ani și jumătate, de aceea am căutat să stabilim și prin ce mijloace să realizăm plă­nui în 4 ani și jumătate. Este de înțeles că noi dorim ca rea­lizările suplimentare obținute în­­ îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producție fi­zică, în produse care să exprime realmente valoare nouă $î care să contribuie la ridicarea­­ ge­­­­nerală a economiei tarii noastre­, a civilizației României, a bu­năstării si fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puterni­ce, urale). După corn știți, în întreaga țară se desfășoară o intensă acti­vitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe urmă­torii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidențiat rezerve, mari, că se relevă condiții pen­tru a se obține îndeplinirea mai devreme a planului cincinal și realizarea unei producții supli­mentare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricul­tură. Această preocupare con­stituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii mun­cii, fără deosebire de naționali­tate, edifică noua orînduire, în­făptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, fac totul pentru înaintarea cu pași mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizației și progre­sului socialist, ale bunăstării și fericirii. (Aplauze puternice , se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvol­­­­tării producției, a sporirii veni­tului național, să crească și ni­velul de trai al poporului. Ve­deți cum însăși în orașul dum­neavoastră se făurește o viață nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locu­ințe și așezăminte culturale, in­stituții de învățămînt. De altfel nu există oraș, nu există locali­tate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile trans­formări revoluționare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferința Națională vor fi realizate cu succes ! Eu sunt convins că oa­menii muncii din Alba Iulia, din județul Alba nu vor rămîne mai prejos decit ceilalți cetă­țeni ai patriei și vor aduce o con­tribuție importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze puternice). După cum știți, tovarăși, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la uni­rea Țării Românești, Ardealului și, după un an, și a Moldovei. De aceea, aș dori să adaug la motivele întrecerii în care sîn­­teți angajați și pe acela de a întîmpina acest moment impor­tant din istoria poporului nos­tru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (A­­plauze puternice, orale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să săr­bătorim aici acest eveniment — și aș dori ca,­ la această sărbă­toare­ să constatăm că județul, dumneavoastră a obținut succese mari în toate­ domeniile de acti­vitate. Eu sunt convins ca vom putea constata acest­ lucru ! (Aplauze puternice , se scandea­ză „Ceaușescu — P.C.R.“). Tot în 1974­ se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, care a deschis calea trecerii la făurirea orînduirii noi, socia­liste. Iată deci două­­ eveni­mente mari , pe care le vom sărbători în același an: Oame­nii muncii din Alba Iulia, ca­re au un trecut istoric așa de minunat, vor trebui să dove­dească că știu să prezentul, că știu să făurească asigure și viitorul — viitorul copiilor lor, al copiilor copiilor lor. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne de dezvolta­rea cu succes a socialismului în patria­ noastră noi ne adu­cem totodată contribuția la cauza generală a socialismului, la întărirea forței tuturor ță­rilor socialiste, la creșterea prestigiului socialismului în întreaga lume. Este bine știut că, pînă la urmă, cu cît sînt mai mari succesele pe care fiecare popor reușește să le obțină în activitatea sa — in făurirea orînduirii noi — cu atît este mai mare contribu­ția sa la întărirea forței țări­lor socialiste, a unității lor, cu atît este mai mare aportul său la creșterea prestigiului socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Știm că este necesar să de­punem totodată eforturi mari pentru a se realiza o politică de pace, de colaborare între toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduirea socia­lă. Tocmai de aceea partidul nostru, guvernul nu precupe­țesc nici un efort pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru înfăptuirea secu­rității europene, pentru o lu­me a păcii și colaborării între toate popoarele. (Aplauze pu­ternice). Nu doresc să mă opresc a­­supra altor probleme. Confe­rința Națională a trasat un larg program de activitate. In recenta întîlnire cu­ primii se­cretari ai comitetelor județene de partid am discutat cum să unim mai bine eforturile co­muniștilor, ale tuturor oame­nilor muncii, pentru a înfăptui acest minunat program. Aș dori, și cu acest prilej, să a­­preciez felul în care comitetul județean, organele și organiza­țiile de partid din județul Al­ba își îndeplinesc sarcina de a întări continuu unitatea și colaborarea tuturor oamenilor muncii, de a fi permanent in mijlocul celor ce muncesc, nu­mai și numai în strînsă legătură cu toți cei ce muncesc, fără deosebire de naționalitate, orga­nizațiile de partid își vor în­deplini menirea lor de forță politică conducătoare a po­porului pe calea făuririi unei vieți fericite, a socialismului și comunismului. (Aplauze pu­ternice, orale , se scandează : „Ceaușescu-P.C.R.“). In manifestarea călduroasă de astăzi, în felul în care am fost primit peste tot, văd o expresie a încrederii dumnea­voastră, a tuturor oamenilor muncii din județul Alba — ca de altfel a întregului popor — în partidul nostru comunist, în conducerea sa, care face to­tul pentru a-și îndeplini cu cinste misiunea istorică asuma­tă în fața poporului român. (Aplauze prelungite, orale). Ducem cu noi impresii deo­sebit de plăcute despre felul în care oamenii muncii din Alba muncesc și se preocupă de îndeplinirea­ sarcinilor tr­a­­sate de Conferința Națională. Desigur, aceasta nu înseamnă că în județul dumneavoastră nu mai sunt lucruri de îmbu­nătățit. Dar nu doresc să vor­besc acum despre lipsuri ; le cunoașteți singuri și sunt con­vins că le veți analiza și veți face totul pentru a le înlătura și a asigura astfel mersul îna­inte al întregii activități. In următorii ani va trebui să începem construirea de noi, întreprinderi, să dezvoltăm în­treprinderile miniere. Vă aș­teaptă deci sarcini și mai mari. De aceea, preocupîndu-vă să realizați programul actual tre­buie să vă gîndiți totodată la perspectivă, la măsurile pe ca­re trebuie să le luați de pe acum spre a asigura în con­tinuare dezvoltarea economico­­socială a județului. Sînt convins că organizația de partid, oamenii muncii din județul Alba — muncitorii, ță­ranii, intelectualii, fiecare domeniul său de activitate, in­in­clusiv în domeniul educației,­­ al creării de noi cadre, al creșterii tinerei generații vor face­­ totul pentru a traduce în viață spiritul Conferinței Na­ționale a partidului ! Plecînd de aici cu încrederea că veți ști să lucrați mai iute, mai bine și mai eficient în toate domeniile de activitate, vă do­resc mult, mult succes în tot ceea de veți întreprinde, mul­tă sănătate și fericire !­­Urale puternice, aplauze, se scandează: „Ceaușescu-P.C.R.“ , „Ceaușes­cu și poporul“). La Universitatea din Craiova Deschiderea ionilor simpezio­ooloi de chimie După cum am­ mai anunțat, începînd de ieri, municipiul nos­tru este gazda ospitalieră a in­teresantului simpozion de chimie pe tema­­ „Membrane și senzori electrochimici în analiza chimi­că“. In cuvîntul rostit cu prile­jul deschiderii festive, prof. dr. doc. Titu Georgescu, rectorul Universității din Craiova, subliniat importanța deosebită, a teoretică și aplicativă, a aces­tei prestigioase manifestări, pronunți­ndu-se pentru organiza­rea, în continuare, a unor astfel de acțiuni de anvergură și de mare eficiență în activitatea științifică. Prof. dr. doc. C. Liteanu, șeful catedrei de chimie de la Uni­versitatea „Babeș-Bolyai“, luînd cuvîntul, și-a exprimat satisfac­ția în legătură cu astfel de ini­țiative și a mulțumit gazdelor pentru primirea colegială pe ca­re au făcut-o tuturor participan­ților și invitaților la simpozion. Lucrările propriu-zise au în­ceput prin prezentarea comuni­cării „Senzori electochimiei, membrane“, de C. Liteanu și I.C. Popescu — Craiova, și con­tinuă în cursul zilei de azi. GH. P. e * AL ° VaV Un nou an școlar ne aflăm la începutul noului­ an școlar. Filele calendarului înregistrează un nou impuls tineresc, febril, specific acestui debut tradițional. Astăzi, in sutele de școli ale județului, ca de altfel ale întregii țări, clopoțelul va anunța o nouă relan­sare pe drumul dificil dar fascinant al instrucției și cunoaș­terii, mii de elevi reîncep, cu emoția firească unei mari con­fruntări, o nouă etapă în procesul formării lor ca oameni multilateral dezvoltați, necesari edificării orînduirii noastre so­cialiste. " Cu aceeași emoție va păși azi pragul școlii și pro­moția nouă de cadre didactice. In județul nostru, din promoția 1972 au fost repartizați școlilor 73 educatoare, 6 învățători și 142 de profesori. Atenția care se acordă începutului de an școlar este pe de­plin justificată , de felul in care este pregătită tînăra generație depinde însuși progresul rapid al țării noastre. De altfel, școala ocupă­ un loc principal în preocupările permanente ale partidului și statului nostru, ea constituind unul din princi­palii factori de cultură și civilizație. In repetate rînduri, par­tidul nostru a accentuat, cu claritate și fermitate, implicațiile hotărîtoare ale acestei idei, numeroasele fonduri alocate învâ­­țămîntului, investițiile sporite de la an la an fiind o dovadă concludentă a grijii de care se bucură școala în societatea noastră. La Conferința Națională a P.C.R. din iulie a.c., tova­rășul Nicolae Ceaușescu sublinia : „Școala trebuie să asigure cunoștințe generale mai largi în domeniul­­ fiecărei profesii, astfel incit tinărul să poată presta munci diferite in cadrul aceleiași ramuri. Conceperea în acest fel a invățămintului, li­chidarea specializării înguste și a diversificării nejustificate a profesiunilor și meseriilor este o cerință ce se pune in egala măsură în școala generală, în liceu, în școlile profesionale și în învățămîntul superior. Realizarea unei pregătiri multilate­rale constituie o cerință importantă a economiei moderne,, o condiție primordială a creșterii rolului creator al omului in desfășurarea producției și, pînă la urmă," un principiu funda­mental al însuși comunismului, care presupune manifestarea polivalentă în cîmpul muncii a fiecărui membru al societății". Iată, deci, cerințe și indicații care se constituie că prețioase saloane ale invățămintului nostru în actuala etapă și în per­spectivă. Școala va trebui să ofere elevului, atît necesarul de cunoștințe cuprins, în ceea ce numim cultură generală, cît și deprinderile utile tînărului absolvent pentru integrarea imedia­tă în cîmpul producției. Obținem, astfel, imaginea tipului nou uman capabil să contribuie eficient la progresul accelerat al orînduirii noastre socialiste, la dezvoltarea ei armonioasă și echilibrată. Noul an școlar pune, deci, în fața Invățămintului nostru răspunderi sporite, în perioada care urmează el va trebui sa joace un rol hotărîtor. În județul nostru, pregătirea acestui debut a cunoscut o perioadă de fertile acumulări. Mii de elevi au participat efectiv la impulsionarea lucrărilor agricole sau la activitățile desfășurate pe numeroasele șantiere ale muncii patriotice. A continuat, de asemenea, în ritm intens, acțiunea de amenajare și dotare a atelierelor-școală, și, în același timp, a fost mărit spațiul de școlarizare. Pentru noul an școlar s-au dat în folosință 15 localuri noi cuprinzind 106 săli de clasa, 8 laboratoare și 10 ateliere. Pentru reparațiile capitale necesare unui număr de 28 de școli s-au cheltuit aproape două milioane de lei. In același timp, pentru reparațiile curente necesare ce­lorlalte școli, consiliile populare au cheltuit peste cinci mili­oane lei. Toate acestea, pentru a se asigura procesului instruc­­tiv-educativ condiții optime de desfășurare. Am așteptat, așadar, acest an școlar cu legitim interes și cu justificată încredere, ca pe o etapă importantă în multilaterală a tinerei generații. La început de drum formarea uram elevilor și cadrelor didactice din învățămîntul doljean spor la muncă și succes deplin în desăvîrșirea procesului instructiv­­educativ ! Cum stăm cu recoltatul culturilor tîrzii și pregă­tirile pentru semănat ? Toamna intră tot mai deplin în drepturile ei. Lucrătorii de pe ogoare pun la adăpost roa­dele unui an de muncă inten­să, dar, în același timp, chib­­zuiesc temeinic pentru asi­gurarea celor mai bune condi­ții recoltei din viitorul ani : se recoltează floarea-soarelui, po­rumbul, sfecla de zahăr, ore­zul, legumele, strugurii, și fruc­tele, se eliberează terenul de resturile vegetale, se pregătește pe alocuri patul germinativ pentru însămînțarea păioaselor de toamnă. Cum stăm, totuși, concret cu recoltatul culturilor tîrzii și cu pregătirile pentru semănat ? Am pus această în­trebare mai multor președinți și altor oameni de răspun­dere din cîteva cooperative agricole. La C.A.P. „Drum Nou“ — Drănic l-am găsit pe preșe­dintele unității, ing. Ion Ilie, preocupat de impulsionarea re­coltării culturilor tîrzii. „Din 240 ha cultivate cu floarea-soa­­relui — preciza președintele — am recoltat pînă în prezent numai 180 ha, eliberîndu-se de tulpini o suprafață și mică. La porumb, din 600 mai ha avem recoltate 120 și numai 80 ha au fost eliberate de coceni. La sfecla de zahăr, încă n-am început recoltatul pe cele 230 ha cultivate, pentru că în gra­ficul de livrare către Fabrica de zahăr Podari am fost pre­văzuți abia la începutul lunii octombrie. Producțiile sunt bune, depășind cifrele pe care ni le-am propus. Nu uitați însă că în zona noastră, în lunile mai, iunie și iulie n-a căzut nici un strop de ploaie, din care cauză porumbul a suferit cel mai mult. Recolta a scă­zut față de obiectivul înscris în plan“. N-am uitat seceta intensă de la începutul perioadei de ve­getație a porumbului, însă am ținut neapărat să notăm că, în planul actual de amplasare a culturii de griu, pe 620 ha, ca premergătoare, sunt stabilite prășitoarele. In această toamnă griul nu va fi semănat după păioase pe nici un hectar. Deci, alături de vară însămînțările de toamnă, pentru nu există." Pentru o cît mai bună reu­șită, potrivit concluziilor sta­bilite la Consfătuirea griului din acest an, în momentul de față­­(cu cel mult, două săptă­mâni înainte de semănat) ar fi trebuit ca, pe o bună parte din suprafața ocupată acum de pră­­șitoare, terenul să fie gata pregătit pentru insării în țări. Și, ceea ce intenționăm să repro­șăm este faptul că, aici, la C.A.P. „Drum nou“ Drănic, nu­ s-a arat nici un hectar pe terenurile ocupate de prășitoa­­re și­ care trebuie să premear­gă griului ce se va semăna în această toamnă, conform aso­­lamentului întocmit de către unitate. Așa că...­ Ne oprim la C.A.P. Padea, unde există în cultură 450 ha porumb, 200 ha sfeclă de za­hăr, 236 ha floarea-soarelui. „Pînă în momentul de față (n.n — 13 septembrie a.c.), am reușit A relata tov: Stan Goanță, inginerul șef al C.A.P. Padea — să recoltăm 160 ha floarea-soarelui, 200 ha porumb, iar la sfecla de zahăr încă n-am început, nefiind în­că prevăzuți în graficul de li­vrare către fabrică. Avem con­vingerea că generalizarea acor­dului global pe toate suprafe­țele ocupate de prășitoare ne va da posibilitatea să terminăm recoltatul în cel mai scurt timp și să trecem, peste cîteva zile, intens la pregătirea terenului pentru însămînțările de toam­nă, care de altfel la noi au și­ început“. Reține atenția faptul că C.A.P. Padea, în urmă cu cî­ta­teva zile, mecanizatorii din secția condusă de comunistul Surdu Vizitüá de la S.M.A. Se­garcea au reușit să termine d însămînțat secara pe suprafaț de 50 ha, cît prevede plana anului viitor. De asemenea, te­renul pentru însămînțatul grîuu­lui care în această toamnă­­ cuprinde suprafața de 600 ha a fost pregătit corespunzător , fertilizat pe 300 ha cu îngri­șămint­e fosfatice. Se știe Drănicul și Padea sînt unită­ți vecine și ploile­ care au căzi în ultimul timp și care părea că i-au împiedicat l­a cei din Drănic ar fi trebuit s­ă aibă același efect și la Pade. Și totuși........La Valea Stanciuli sîntem informați de președinte­le cooperativei agricole, Hu­­zoiu Ștefan, că din 700 ha cul­tivate­­ cu porumb s-au recol­tat 300, s-au ridicat cocenii d­­e 200 ha și s-a început araț­ și pregătirea terenului pentr grin. Floarea-soarelui s-a re­coltat­­ în întregime de pe cel 180 , ha, iar sfecla’de zahăr d­­e 40 ha din cele 260 cultiva­te. Recoltele sînt bune, reflec­tind hărnicia oamenilor de azc însă trebuie să ținem seam că, peste cel mult două săptă­mini, va trebui început însă mînțatul griului care va ocup aproape 500 ha din­­ terenuril cultivate acum cu prășitoare Și aici, așadar, ar fi trebui M. MARIA (Continuare In pag. a II-a) La C.A.P. Calopăr se pregătește cu grijă patul germinativ pe terenurile care, în curind, vor f­i însămînțate cu griu. Foto­­­r, Florian

Next