Inainte, noiembrie 1972 (Anul 29, nr. 8600-8625)
1972-11-08 / nr. 8606
In marea întrecere socialistă Cu princip indicatori Antrenate în competiția pentru înfăptuirea prevederilor de plan, colectivele de muncă din unitățile economice ale județului înscriu noi realizări pe graficele întrecerii socialiste. Printre unitățile care s-au remarcat, în mod deosebit, în realizarea principalilor indicatori de plan pe luna octombrie consemnăm : la producția globală: U.E.P.C 104,2 la sută, Fabrica de transformatoare mici — Filiași 108 la sută, Fabrica de textile „Independența“ 104,7 la sută, I.I.L. metal-lemn 109,6 la sută, Fabrica de confecții 100,5 la sută (și nu 125 la sută cum, dintr-o regretabilă eroare, greșit a apărut în nr. 8602 al ziarului nostru) ș.a., la producția marfă fabricată : Fabrica de celule prefabricate — Băilești 172 la sută, U.E.I.L. 106 la sută, Tăbăcăria Bucovăț 103,4 la sută, U.M.M.R. 104,5 la sută etc. La realizarea indicatorului productivității muncii au obținut bune rezultate îndeosebi U.M.R. „7 Noiembrie“, I.U.P.S. — Filiași, Intreiprinderea de rețele electrice Craiova, Fabrica de bere, întreprinderea de industrializare a cărnii, Fabrica de ulei „Oltenia“ etc. în cursul lunii octombrie, s-au recuperat o parte din restanțele față de plan la o serie de produse ca butanol, transformatoare și autotransformatoare de putere, aparataj electric de înaltă tensiune, locomotive electrice de 5100 kW, remorci basculante, mobilier de lemn și la alte produse. Cu sentimentul datoriei împlinite . Planul producției marfă a fost depășit cu 11 milioane lei © 4 milioane lei beneficii peste plan Dintr-o recentă convorbire cu tov. Constantin Baran, președintele U.J.C.M. — Dolj, am consemnat, pentru informarea cititorilor noștri, cîteva date interesante care semnifică contribuția meșteșugarilor doljeni la îndeplinirea planului economic al județului. De la începutul anului și pînă în prezent, prin îmbunătățirea continuă a proceselor de muncă, valorificarea rezervelor interne, folosirii mai complete a utilajelor și a timpului de producție, asigurării la timp cu materie primă și materiale,creșterii responsabilității la fiecare loc de muncă etc., planul producției marfă a fost realizat și depășit cu un volum de 11 000 000 lei, la livrări de mărfuri pentru fondul pieții și diverși beneficiari, cu 17 500 000 lei. Desfacerea de mărfuri a înregistrat și ea o depășire de peste 4 600 000 lei, iar beneficiile au crescut cu 4 000 000 lei peste cifra stabilită. Merită a mai fi reținut și faptul că producția marfă vîndută și încasată cunoaște o creștere de 17 000 000 lei peste plan. Și la capitolul produselor destinate exportului s-a înregistrat o depășire de 80 000 lei valută față de plan. Demn de menționat sînt îndeplinirea și depășirea angajamentelor (Continuare in pag. anlal Platforma nouă a Combinatului chimic Craiova , ing. Nicolae Manda discutînd cu echipa de betoniști modalitățile de atacare a fundațiilor unui nou obiectiv Foto : M. Alexe Curier • MANIFESTARE GIALA OMAIEri, la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova a avut loc o adunare festivă dedicată Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Prof. Tiberiu Pleniceanu a vorbit elevilor despre însemnătatea acestui eveniment relevînd, totodată, succesele poporului sovietic obținute în măreața operă de construcție a socialismului și a comunismului. In continuare, a urmat un recital de poezii revoluționare din creația lui Maiacovski susținut de membrii secției dramatice a societății „Ion Maiorescu“. • UTILAJE POLIGRAFICE MODERNE Pentru îmbunătățirea calității tipăriturilor și sporirea productivității muncii, la sectorul zincografic al întreprinderii poligrafice „Oltenia“ din Craiova a fost instalat un aparat foto de tip „Pegasus“, care poate executa fotografii în alb-negru și în culori. De remarcat faptul că, în acest an, secțiile întreprinderii au mai fost dotate cu o serie de utilaje și aparate de mare productivitate, printre care o ramă de contact la sectorul tipar plan, o mașină de tăiat hîrtie, o mașină de tăiat cărți, cu trei cuțite și o presă modernă de poleți coperți pentru cărți. • CONCERT CORAL In cadrul Săptămînii muzicale craiovene, prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la înființarea Filarmonicii de stat „Oltenia“, în sala de concerte se prezintă, astă-seară, corul cu programul „De la clasic la modern“. Corul mixt, dirijat de Alexandru Racu, va interpreta lucrări de Baciu, M. Bîrcă, D. D. Botez, V. Chelaru, P. Constantinescu, I. Hartulary- Darclée, M. Jora, C. Falade, I. Vidu, C. Franck, H. L. Hassler, G. di Lasso, G. Vecchi. • MAGAZIN UNIVERSAL Printre obiectivele de largă utilitate pentru locuitorii comunei Murgaș se numără și noul magazin universal, cu bufet, al cooperației de consum, construit și dat recent în folosință. Noua unitate comercială cuprinde o suprafață utilă de 270 mp. La realizarea ei, locuitorii comunei, împreună cu salariații cooperativei de consum, au efectuat lucrări prin muncă voluntară care se cifrează la 46 000 lei cotidian PRIORITATEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ: ELIBERAREA TERENULUI ȘI PREGĂTIREA RECOLTEI VIITOARE FRUNTAȘI AI OSUARELOR Comunista NICOLINA TUDOR, șefă de echipă în brigada a doua de cîmp a cooperativei agricole din Coțofenii din Față, s-a afirmat ca una dintre cele mai harnice cooperatoare, muncind fără preget, întreaga zi-lumină și chiar noaptea acolo unile a fost nevoie, la strînsul legumelor și porumbului din calea puhoaielor dezlănțuite de precipitațiile abundente din această toamnă, împreună cu echipa pe care o conduce, ea a lucrat și lucrează efectiv, fiind printre primele care a înîncălțat cizme de cauciuc pe timpul inundațiilor. Este o părere unanimă a comitetului de partid, a consiliului de conducere că TUDOR VOICA se situează în rândul mai harnici membri celor ai C.A.P. „8 Mai“ din Răcarii de Jos. Deși cu cîtva timp în urmă i s-a propus să îndeplinească munca de ajutor de șef de fermă, el a cerut să fie lăsat departe să muncească mai la cot cu toți cooperatorii, deoarece numai astfel trăiește satisfacția deplină. MOBILIZAREA TUTUROR FORȚELOR ȘI MIJLOACELOR, FOLOSIREA LA MAXIMUM A TIMPULUI BUN DE LUCRU IN CIMP, CU EFORTURI DEOSEBITE DIN PARTEA CELOR CE LUCREAZĂ PE OGOARE SE MATERIALIZEAZĂ ÎN REZULTATE REMARCABILE, ACUM, LA ÎNCHEIEREA CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNĂ. ASTFEL, S-A REUȘIT SĂ SE RECUPEREZE ÎN BUNĂ PARTE ÎNTÎRZIEREA CAUZATĂ DE TIMPUL NEFAVORABIL, AȘA INCIT RECOLTATUL PORUMBULUI SI SEMĂNATUL GRIULUI SÎNT LUCRĂRI CARE IN MOMENTUL DE FATĂ SE APROPIE DE SFÎRȘIT ÎN JUDEȚUL NOSTRU. DAR, ÎN ACELAȘI TIMP TREBUIE SUBLINIAT FAPTUL CĂ, DEȘI, CHIAR ÎN CELE MAI INTIRZIATE UNITĂȚI AGRICOLE SE RECOLTEAZĂ PORUMBUL DE PE ULTIMELE SUPRAFEȚE, APROAPE PRETUTINDENI ELIBERAREA TERENURILOR DE RESTURILE VEGETALE ESTE MULT RĂMASĂ ÎN URMĂ. O tradiție ignorată Oricine cunoaște foarte bine că toamna agricultorii au obișnuit, creze cu dintotdeauna, să lupre cădere noaptea la tăiatul cocenilor. Aceasta, pentru că umezeala de peste noapte împiedică scuturarea frunzelor, în timpul tăiatului, ceea ce depreciază cocenii și, totodată, ușurează considerabil munca. In plus, în anotimpul actual mai există încă un motiv important care impune lucrul de noapte la tăiatul cocenilor, și anume, necesitatea urgentării campaniei agricole. Cu toate acestea, în multe locuri tradiția este ignorată ca urmare a unor carențe organizatorice. Recent, ne aflam în punctul „Albota“ pe o tarla ce aparține cooperativei agricole din Drăgotești. După floarea-soarelui ca premergătoare, pe 80 ha se lucra de zor la pregătirea terenului prin discuiri repetate și la semănatul griului. Mecanizatorii Badea Constantin, Păduraru Ștefan, Curcă Stelică, Vasile Marin și Gheorghe Ștefan, sub conducerea unuia dintre cei mai destoinici și mai harnici șefi de secție — comunistul Dumitru Dinică, lucraseră aproape toată noaptea precedentă la discuit, pentru a asigura front de lucru semănatului. Noi i-am găsit pe semănători; acolo, la capătul tarlalei, mecanizatorul Marin Drăguceanu a oprit tractorul și a ridicat singur sacul în spate, încărcînd cu sămînță, fără nici un ajutor, buncărul semănătorii. Nu se repartizase nici un cooperator pentru deservirea semănătorii respective. Inginerul Luigi Moloni, directorul S.M.A. Robănești, care era de față, ne atrăgea atenția asupra faptului că nu numai că se pierde un timp prețios pentru mecanizatori, datorită absenței cooperatorilor de pe semănători, însă nu există în continuare front de lucru pentru a se urgenta semănatul griului. Intr-adevăr, pe același platou se puteau observa tarlale întinse ocupate de coconi netăiați sau alții, pe suprafețe mai mici, în glugi. Inginerul șef al cooperativei agricole, Florea Bereanu, ne relata că din cele 600 ha cultivate cu porumb au fost recoltate 540, dar din acestea nu s-au eliberat de coceni decît 60 ha, iar porumbul recoltat este în cîmp neridicat pe mai bine de 20 ha. A fost nevoit să recunoască faptul că aici se neglijează o tradiție cunoscută din tată în fiu prin partea locului — lucrul de noapte la tăiatul cocenilor. Așa că, nu e de mirare de ce majoritatea cocenilor se află în cîmp, iar mecanizatorii n-au front de lucru la semănat. Ce are de zis consiliul de conducere al M. MARIA (Continuare în pag. a IlI-a) FRONT COMUN ÎMPOTRIVA RISIPEI, CALE LIBERĂ INIȚIATIVELOR GOSPODĂREȘTI I unii de aproape o palate de filcoo Acțiunea dinamică de creștere a eficienței economice la fiecare loc de muncă a polarizat și eforturile constructive ale colectivului de muncă din cadrul Combinatului chimic. Aici au apărut numeroase inițiative valoroase, se manifestă larg preocupări fecunde în legătură cu reducerea cheltuielilor materiale și consumurilor specifice, sporirea producției și a productivității muncii, diversificarea și îmbunătățirea calității produselor, mai buna folosire a timpului productiv. La fabrica de uree II, ca urmare a interesului exprimat pentru găsirea unor noi modalități de ridicare a pregătirii profesionale, s-a născut inițiativa „Să ne atestăm pe cit mai multe posturi“, larg îmbrățișată de întregul colectiv. O inițiativă prețioasă s-a născut și în rîndul energeticienilor. Electricienii și lăcătușii de la laboratorul P.R.A.M. au lansat inițiativa „Teme cu caracter aplicativ pentru fiecare muncitor cu categorie de încadrare mare“. In cadrul grupelor sindicale, s-a discutat pe larg eficiența unei astfel de inițiative, căutîndu-se să se antreneze un număr cît mai mare de muncitori. Electricienii Ion Zăman și Iorgos Simos au și realizat o schemă pentru funcționarea generatorului de 3 MW în calitate de compensator sincronic, care va contribui la îmbunătățirea factorului de putere pe întregul combinat. De altfel, ei nu sunt singurii muncitori care au rezolvat astfel de teme atît de necesare în procesul de producție. Prețios este și aparatul de calor de unghi, necesar la reglarea releelor de putere, direcționale și de controlul sincronismului executat de electricianul Vasile Maeran ca și noua metodă de detectat defectele de cabluri, experimentată și aplicată de tînărul Ilie Mihai. Un fapt demn de luat în seamă este și acela că, numai din rîndul muncitorilor acestui sector au fost înregistrate în acest an un număr de 40 de propuneri și raționalizări, constînd în : realizarea unor protecții de scurtcircuit sensibilizate pentru toate stațiile de 6 kV, asigurarea selectivității protecțiilor electrice, instalație de curățire a bazinului de apă brută, modificările aduse la clopoțeii de la ciclul de răcire a apei, injecțiile de abur de 13 și 40 atm. în rețeaua de 8 și 13 atm. etc. Valoarea economiilor obținute ca urmare a aplicării unui număr de 13 inovații și raționalizări, din cele 40 propuse, se cifrează la aproape o jumătate de milion lei. GIF. TECULESCU coresp. Coeficientul de schimburi nu este, Încă, satisfăcător In contextul valorificării cît mai judicioase a timpului de lucru, a mașinilor și utilajelor, creșterea coeficientului de schimburi se integrează organic în eforturile sporirii eficienței economice a activității din întreprinderi. O recentă vizită la Uzina de reparații auto Craiova ne-a dat posibilitatea să cunoaștem preocupările conducerii acestei unități în direcția generalizării schimbului II și extinderii schimbului III. La începutul acestui an, în uzina craioveană a fost întocmită o situație preliminară privind coeficientul schimburi pentru secțiile de de bază, auxiliare și pe total întreprindere, în raport cu creșterea efectivului de muncitori la nivelul sarcinii de producție. Totodată, a fost alcătuit un program de pregătire a cadrelor menit să conducă lacientului îmbunătățirea coeficie schimburi. O situație comparativă cu luna decembrie din 1971, în care coeficientul adus în discuție a fost de 1,36 la secțiile de bază, evidențiază, însă, o evoluție lentă în 1972. De pildă, în luna martie era 1,43, în iunie — 1,55, iar în septembrie 1961 — cifre situate sub media realizată pe țară în industrie, care este de 1,75. „înregistrăm un asemenea ritm — ne relatatov. Ștefan Oprescu, adjunctul șefului serviciului organizarea producției și a muncii — deoarece pe parcursul unor perioade structura planului de producție a fost modificată fortuit. De exemplu, diminuarea planului la reparații capitale în favoarea producției industriale a condus la modificări ale planului forței de muncă. Acesta este un prim aspect care a îngreunat acțiunea de generalizare a schimbului II și de extindere a schimbului III." M. OLTEANU (Continuare în pag. a IlI-a) Aspect general din hala de reparații motor Diesel de la U.M.M.R. Craiova Jb ibliotec c R 8 NOIEMBRIE 1972 ANUL XXIX Hr. 800&: 4 PAGINI 39 SANA Opțiuni pentru o integrare rapidă în producție Recent veană a program perele Universitatea crasoeditat un interesant care formulează recorelării mai strînse a învățămîntului universitar cu producția. Programul a făcut obiectul unei dezbateri în senat, discuțiile purtate cu acest prilej aducînd noi amendamente în vederea realizării, în condiții optime, a punctelor înscrise. Prezent la discuții, tovarășul ing. Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, sublinia esența fenomenului astfel: „Integrarea învățămîntului superior în producție ține, în primul rînd, de schimbarea radicală a unei mentalități. în condițiile procesului de modernizare rapidă a societății noastre reperele învățămînt-cercetare-producție trebuie să se situeze la același nivel. Procesul de integrare trebuie să aibe ca rezultat imediat operativa adaptare a absolvenților la specificul problemelor productive. A existat o vreme cînd învățămîntul superior era oarecum izolat de contextul preocupărilor social-economice, specialistului îi trebuia o etapă nepermis Viața universitară de îndelungată pentru acomodarea cu climatul productiv, cu tehnologiile specifice fiecărui loc de muncă. Desigur, este necesară o îmbunătățire a modului de a privi lucrurile în această privință, și aceasta e de dorit să înceapă în primul rînd cu cadrele didactice, activitatea de cercetare științifică a acestora se impune a fi exemplară, iar cultivarea dragostei față de muncă — o acțiune cu caracter de permanență, în acest sens, schimbul de idei profesor-student necesită o mai largă cuprindere, iar noțiunea de educație trebuie să includă neapărat și sensurile dragostei față de muncă, dorința unei pregătiri multilaterale. Integrarea învățămîntului superior în producție înseamnă, totodată, cunoașterea preocupărilor colectivelor muncitorești, instituirea unui schimb permanent de idei și opinii, însușirea stilului de muncă efectivă“. Demn de menționat ni se pare faptul că majoritatea intervențiilor participanților la dezbateri s-a situat pe linia acestor judicioase puncte de vedere, problema supusă discuției senatului universitar relevînd seriozitate și competență. „Cred că integrarea învățămîntului în producție — opina conf. univ. Nicolae Novac — presupune, în mod obligatoriu, și latura social-politică a acestei activități. Acest proces vizează o legătură strînsă, permanentă între organizațiile de partid, de tineret din facultăți și întreprinderi, fiindcă numai astfel se poate vorbi de realizarea desăvîrșită a dezideratului propus. In același timp, integrarea reclamă o coordonare constantă a programului de educație a studenților, o clarificare mai operativă rolului și locului cadrelor de a științe sociale în acest proces .Persistă, încă, mentalitatea conform căreia integrarea în producție ar viza, în mod special, doar facultățile cu profil tehnic, omițîndu-se faptul că, în condițiile actualei etape de dezvoltare, corelarea cu practica este un imperativ pentru fiecare disciplină. „Nu există științe integrabile și neintegrabile — considera conf. dr. Claude Nicolau —, toate științele își pot aduce o contribuție, în funcție de specificul lor, la problemele practicii social-productive. Cred că integrarea în producție își revendică, în mod obligatoriu, o coordonată dominantă de spiritualitate; în cadrul acestui proces, universitatea trebuie să fie cu un pas înaintea producției, ea nu răspunde doar la întrebările puse de aceasta, ci vine cu idei“. ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II—a) i.I CITIȚI ÎN PAG. A IV-A : ( La închiderea ediției ) EXAMEN DE ADMITERE ÎN ÎNVÂȚĂMÂNTUL SUPERIOR TEHNIC, SECȚII SERALE DE SUBINGINERI. jf ■IUI