Inainte, ianuarie 1973 (Anul 30, nr. 8653-8676)
1973-01-04 / nr. 8653
Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conștiința că am parcurs o nouă și importantă etapă pe calea edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în România. Și în acest an oamenii muncii au obținut succese de seamă în toate domeniile de activitate. In industrie, planul producției a fost depășit, iar în agricultură am obținut cea mai mare producție din istoria țării. A luat un puternic atgint întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învățămîntul, știința, arta, cultura, s-a îmbunătățit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizație al întregii noastre națiuni socialiste. In acest an, Conferința Națională a partidului a luat hotărîri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a întregii țări, iar Marea Adunare Națională a adopta o serie de legi menite să perfecționeze în continuare relațiile de producție, organizarea societății noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluționară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate națională și socială, pentru progres și o viață mai bună. Apreciind abnegația și entuziasmul oamenilor muncii în obținerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieții noastre noi — clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului nostru popor liber și stăpîn pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie și agricultură, ridicarea calității și eficienței întregii activități economice, în vederea sporirii avuției naționale și creșterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiții planul de anul viitor. Convins că fiecare cetățean la locul său de muncă își va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioți, succese cît mai mari în activitatea consacrată prosperității patriei, traducerii în viața a mărețului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăși. In anul care a trecut, lin mânia a desfășurat o amplă activitate internațională în slujba destinderii, păcii și colaborării. S-au întărit și dezvoltat relațiile noastre de prietenie și colaborare cu toate țările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte țări, în spiritul coexistentei pașnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeții politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului și statului nostru ci privire la evoluția vieții internaționale. Deși pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se mențin surse de conflict și încordare, dominanta dezvoltării istorice constituie afirmarea tot mai puternică a voinței popoarelor de a trăi în pace și bună înțelegere. Forțele înaintate de pretutindeni acționează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societății, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune dominație, de forță și amenin și țare cu forța, pentru promovarea în relațiile interstatalea principiilor independenței și suveranității naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viața internațională să ducă la soluționarea, în spiritul păcii, a noi și noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ținerii conferinței europene pentru securitate, anul unui nou și important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între națiuni, împreună cu toate popoarele iubitoare de pace dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam și în întreaga Indochina, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securității și destinderii internaționale. România intră în nou prin hotărîtă să-și aducă contribuția activă la normalizarea climatului internațional, la instaurarea păcii și securității în lume. Considerăm că, acționînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coșmarul războaielor, al" unei lumi în care fiecare na (iune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizației uman-Stimați tovarăși. Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi și însera date victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării și fericirii tuturor celor ce mun cesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace și colaborare înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sunetul dragi cetățeni ai României socialiste — muncitori, țărani, intelectuali, bărbați, și femei, tineri și vîrstnici, români maghiari, germani și de alte naționalități — cele mai calde urări de sănătate și viață lungă, un an nou fericit, satisfacții și bucurii depline, realizarea tuturor dorințelor și aspirațiilor de mai bine ! La mulți ani, dragi tovarăși și prieteni ! Există o bucurie a începutului, indiferent cind acesta se oficiază, și primele zile ale anului sunt astfel memorabile. Nimeni nu ar putea nega frenezia cu care trăirea se anuntă pe pîrtia începutului de an. Ea este organică și stimulatoare, chiar dacă uneori nu o mărturisim. Cine spune că nu a simțit cind a trecut intr-un an nou se minte inuii pe sine, el poate să-și ascundă doar virsta calendaristică, nu și forța nevăzută a startului. Unii povestesc cum au petrecut Revelionul, dar optimismul lor se leagă de primele zile și cele următoare, nu de meritul fastuos al acelei nopți de hotar. Ianuarie ne trimite cele dintîi semne ale primăverii și chiar numai astfel văzind lucrurile ne considera romantici, putem Dar, dincolo de covorul astral al unei zile, noi privim mai departe, suntem intr-un fel vizionari. Chiar modul nostru de viață ne cere să fim astfel, fiindcă numai conjugat cu meditație spiritul constructiv sfîrșește în acțiuni de rezonanță. A păși intr-un an nou înseamnă a fi in posesia unei certitudini și, de pe piedestalul acesteia, să întrezărești cu speranță o nouă rampă. Intrind într-o nouă locuință ai pus capăt unei dorințe; pierind, aceasta naște spontan un nou vis. Ciți din cei care s-au mutat într-un apartament au îndrăznit să-și spună că nu mai au nimic de făcut in viață ? Pășim dintr-un an în celălalt aprovizionînd bateriile de energie ale optimismului, ca simboluri nobile ale bărbăției și acțiunii. Speranța a fost dintotdeauna suspectată de fragilitate filozofică, termenul a fost sugerat de vremuri de restriște, pe care unii am avut șansa de a nu le apuca... Ea pare puțin utopică, fiindcă se proiectează pe ecranul frumos al perspectivei, lipsită însă de conturile ferme ale detaliilor. Speranțele noastre de astăzi se numesc convingeri fiindcă ele cresc din certitudini; adevărurile nu pot naște decit adevăruri... De aceea ele pornesc de pe platforme consolidate, ele aspiră spre altele superioare. Nimic nu e mai frumos decit să năzuiești, tulburătoare este libertatea năzuinței. In climatul societății noastre libertatea năzuinței înseamnă existența premiselor și condițiilor concrete ale înfăptuirii acesteia. Certitudinile ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a îl-a) îu M.-m JOI 4 IANUARIE 1973 ANUL XXIX Nr. 8653 4 PAGINI 30 BANI RECENSĂMÎNTUL ANIMALELOR-o importantă acțiune de stat Prin programul național de dezvoltare a zootehniei și al creșterii producției animaliere, în perioada 1970—1975 se prevede crearea bazei tehnicomateriale necesară dezvoltării sectorului creșterii animalelor atît în unitățile socialiste, cât și în gospodăriile populației. Se știe, de asemenea, că la Conferința Națională din iulie 1972 s-a recomandat, printre altele, ca una din orientările de bază ale agriculturii să fie dezvoltarea prioritară a zootehniei, pentru a crește ponderea producției animaliere în totalul producției agricole. In acest context, în afară de măsurile care se vor lua în sensul concentrării și specializării producției animale în unități mari, o importanță deosebită se va acorda contribuției ce va fi adusă de gospodăriile populației în ceea ce privește sporirea efectivelor de animale și creșterii producției de carne, lapte, ouă, lână, miere etc., avându-se în vedere că în localitățile județului nostru există o valoroasă tradiție în creșterea unui număr din ce în ce mai mare de animale. în ultimii ani, ca urmare a măsurilor luate s-au obținut succese importante în direcția sporirii efectivelor de animale și creșterii producției animaliere pe baza ameliorării raselor, îmbunătățirii bazei furajere prin cultivarea furajelor consistente și prin valorificarea mai bună a potențialului de pășuni și finețe existente. Pentru cunoașterea tuturor aspectelor legate de dezvoltarea acestei importante ramuri a agriculturii, conducerea de partid și de stat a dispus ca, în perioada 3—10 ianuarie 1973, să se efectueze recensămîntul animalelor domestice existente la 3 ianuarie 1973, ora 8, la: bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, iepuri de casă, păsări și familii de albine. Prin efectuarea acestui recensămînt se urmărește obținerea de date exacte, necesare fundamentării în continuare a măsurilor ce trebuiesc luate în vederea dezvoltării creșterii animalelor. Organizarea și coordonarea lucrărilor de înregistrare în teren a efectivelor de animale revin comitetelor executive ale consiliilor populare comitColectivul de muncă al secției întrerupătoare din cadrul fabricii de aparataj a Uzinei „Electroputere“ Craiova a realizat, peste sarcinile planului pe 1972, un întrerupător de tip 10-400 KW/1600 A pentru termocentrala de la Rogojelu. Această realizare a fost dedicată celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. In foto , întrerupătorul respectiv și cîțiva dintre realizatorii lui : maistrul Ion Serieciu și lăcătușii montatori Tudor Peia, Ion Băbăligea, Adrian Vănuț, nale, orășenești și municipiu care răspund de efectuarea recensămîntului animalelor domestice în raza lor de activitate. In vederea efectuării recensămîntului animalelor domestice, atît în comunele și orașele județului cît și la municipiu, s-au constituit, incă din perioada 14—16 decembrie 1972, comisii de recensămînt care, după înființare, s-au preocupat de pregătirea și organizarea lucrărilor de înregistrare a efectivelor de animale. Recensămîntul ce se efectuează, așa cum am mai amintit, începînd de ieri, 3 ianuarie, pînă la 10 ianuarie a c. va oferi informații cu privire la numărul și structura efectivelor de animale pe specii și grupe de vîrstă, nu numai pe țară, ci și în profil terțto(Continuare in pag a II-a) PETRE I. GIGEA prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular al județului Dolj, președintele Comisiei județene de recensămînt. SUCCESE DIN PRIMELE ZILE ALE ANULUI ...Și la amoniac I s-a lucrat din plin în noaptea de Anul nou. Schimbul alcătuit din Meson Gheorghe, maistru principal operatorii chimiști Pican Karion, Badea Aurel, Grigorescu Iliuț au raportat în zorii zilei de 1 ianuarie 1173 primele tone de amoniac obținute peste plan. Un început promițător ! Foto : Elena Anton • 730 TONE AMONIAC PESTE PLAN • PRODUCȚIE SUPLIMENTARA DE 700 KG PIESE TURNATE După ce au încheiat anul 1972 cu un bilanț meritoriu în realizarea sarcinilor de plan, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile industriale ale județului au pășit, în cel de-al treilea an al cincinalului cu rezultate frumoase, încă din primele zile ale lunii ianuarie. In zilele de 1 și 2 ianuarie, la Combinatul chimic craiovean s-au produs peste plan 730 tone amoniac, 260 tone azotat de amoniu și nitrocalcar 100% substanță activă. A fost depășit planul și la butanol și acid acetic. Lucrînd în primele trei zile ale lunii ianuarie, colectivele întreprinderii de panificație și produse alimentare din Craiova au pus la dispoziția consumatorilor 145,6 tone produse de panificație, dintre care 13,9 tone specialități, remarcindu-se, în mod deosebit, colectivele fabricii noi și ale secțiilor a II-a specialități și a IV-a-Colectivul turnătoriei din cadrul Uzinei „7 Noiembrie“ a realizat, în cursul zilei de ieri, o producție suplimentară de cca 700 tone piese bine turnate. Alte colective de muncă, printre care Fabrica de zahăr „Craiova“. Fabrica de ulei „Oltenia" și Schela de extracție Craiova au îndeplinit și depășit sarcinile planului de producție din zilele de 1 și 2 ianuarie a.c. La Fabrica de confecții * Aceeași atmosferă de optitru ca procesul de producție dat pieții în zilele următoare, mism, de hotărîre nestrămu să se desfășoare ritmic, ne Principala preocupare amontată și avînt creator pentru stingherit încă din prima zi citorilor, inginerilor și tehnirealizarea sarcinilor de plan de lucru a noului an. Porcienilor din acest important maximale încă din prima zi spune cu satisfacție că azi compartiment de activitate, ca a noului an am întîlnit nu am dat peste plan 10 bucăți de altfel a întregului codecmodernele secții ale Fabricii costume, în primele rînduri tip de muncă al Fabricii de de confecții Craiova. Iată-ne ale întrecerii socialiste și confecții Craiova, este de a în sectorul I costume-copii, luîndu-se colectivele conduse nu precupeți nimic pentru ca colectiv recunoscut pentru de ajutorii de maiștri Ale în anul 1973 să obțină cele frumoasele și constantele salexandru Fulga și Gheorghe mai mari sporuri de producție, succese în muncă. Sutele de Lucian, la un preț de cost redus, să muncitoare și-au reluat la Bine au pornit în noul an până la dispoziția cumpărătorul la mașini, neexistînd nici și iscusiții oameni din sectorilor o gamă variată de conțin absent nemotivat. rul de creație. Tov. ing. secții și de cea mai bună cale„Sîntem deciși să valorifi- Margareta Neagu, șefa servi ,,„„ _____. . căm la maximum întregul podului tehnic, ne-a informat că, , ’ Punei” aceasta deoarece tențial de care dispunem pen din cele 140 modele noi de fa de realizările anului trebru îndeplinirea înainte de ter-confecții care vor fi lansate în cut, în noul an valoarea promen a actualului cincinal — producție în trimestrul I, dejaducției globale este prevăzută spunea maistrul comunist Ion se lucrează în serie la un nu „reactămn teria «,,,+ă Dumitrescu, șeful schimbului măr de 30, primele cantități I. Au fost luate măsuri pen- urmînd să fie livrate la Ion- a. P. In moderna cantină studențească craioveană de pe Calea București, antrenul, buna dispoziție, ritmurile tinerești ale muzicii opresc parcă — pentru cîteva clipe — curgerea timpului. Recunoaștem de departe pe cîțiva eroi reportajelor scrise în ultimima vreme: Decebal Alexandru, anul V electrotehnică, Iustina Turbea, anul III, horticultură, Nicolae Mătăsaru și I. Godeanu, asistenți universitari, ing Dan Cîrciumărescu și prof. Adriana Cîrciumărescu. — Văzut de la fereastra revelionului ’73, anul care își trăiește acum ultimele momente — 1972 — îmi pare că s-a desfășurat sub însemnele unui timp fierbinte — ca o aripă de foc. Comparația nu este deloc gratuită. In această vară mi-am continuat, pe platforma Uzinelor „23 August“ din București, elaborarea și verificarea în practică a lucrării de licență, începută în urmă cu doi reporter, cu gîndul să surprindem crîmpeie din marele festin care a precedat sosirea lui 1973, gînduri și sentimente ale unei atmosfere unice... ani în cadrul orelor de practică în producție la Uzinele „Electroputere“. In torida lună iulie a anului ’72, la Uzinele ,,23 August“ din București mi s-a întîmplat un fapt pe care cred că n-am să-l uit niciodată. La un moment dat, pe cînd verificam unele amănunte tehnologice, s-a apropiat de mine un muncitor cu care nu mai stătusem de vorbă pînă atunci. M-a privit adînc în ochi și mi-a spus : „— Bravo, băiete, ai făcut un lucru foarte bun“! Am simțit atunci ce înseamnă să privim muncitorește producția, viața în genere. Cred că această conștiință a participării plenare la ritmurile țării constituie cea mare realizare a mea mai pe anul 1972 — ne-a mărturisit studentul Decebal Alexandru, care în 1973 va fi probabil unul din inginerii de nădejde ai Uzinelor „Electroputere“. Hategekimana Pragmace, din Ruanda, student in ahul I la Facultatea de studii economice, și-a bucuria deosebită exprimat pentru faptul că a fost primit, ca de altfel toți colegii săi, cu multă căldură de către studenții craioveni . — Am rămas în mod special în România de Anul nou pentru a cunoaște și mai bine tradițiile locale legate de sărbătorile de iarnă. Și trebuie să recunosc că ele au constituit o adevărată surpriză, un spectacol inedit pentru mine. ★ ... 1 ianuarie ’73. Ora 1,30. La cantina Fabricii de confecții din Craiova am ajuns tocmai cînd se încinsese o horă de mină. — Bucuria pe care o vedeți înflorind pe chipurile colegelor și colegilor mei reflectă, mai presus de toate, satisfacția împliniri- DAN LUPESCU (Continuare In pag. a II-a) In marea noapte de hotar — cînd fiecare gest este marcat de solemnitatea unui astfel de moment — am pornit la drum înarmați cu obișnuitul carnet de Cînd orologiile au bătut prima secundă Să încerci să pătrunzi în suflul fierbinte al realității noastre diurne înseamnă să participi nemijlocit la ceea ce muncitorul nostru modern denumește atît de simplu, fără echivoc, muncă, muncă de zi cu zi, obișnuință tot atît de firească precum e aerul. Mărturisesc că m-a tentat o asemenea profesiune de credință, mai ales că îmi stabilisem întîlnire cu ea la cumpăna de timp de unde toate orologiile țării au bătut întîia secundă a anului 1973. Mă aflam la Combinatul chimic craiovean, această uriașă retortă modernă a industriei doljene, la fabrica de acetilenă, în schimbul trei, urmărind, împreună cu inginerul Radu Ion, unul din cele mai spectaculoase procese chimice în care gazul metan și oxigenul conlucră, sub supraveghere atentă, la obținerea acetilenei, gaz cu multiple întrebuințări în industria modernă. Cu o oră și jumătate în urmă, Băjenaru Victor, maistru principal din schimbul doi, predase ștafeta lui Lazăr Stelian, urîndu-i „An nou, fericit!“ Lazăr Stelian, proaspăt purtător al Medaliei a 25-a aniversare a Republicii, ii zîmbise. Apoi, își strînseră mîinile, se îmbrățișară. Sala de comandă, se cufundase în tăcere. Operatorii Iordache Gheorghe, Velea Alexandru, Bugă Paul, Ciobanu Dumitru își luaseră și ei locurile în primire. în jurnalul de tură se scrisese lapidar: „Instalația funcționează la parametrii optimi“. Asta înseamnă că totul este în ordine. Cum o să decurgă aceste ore ? Cum o să se scurgă și această noapte ? Schimbul de noapte e cel mai greu. Curge anevoie. Fiecare ceas parcă e o zi întreagă. Tuburile fluorescente revarsă din plafonul înalt o lumină uniformă. In piroliză, acolo unde în fiece oră se aprind mii de metri cubi de gaz, temperatura urcă la 1500 grade C. Aproape că nu-ți vine să crezi, dar pe cele 17 ha, cît cuprinde fabrica, instalațiile, prin care gazul metan și oxigenul străbat lunga prefacere în acetilenă, măsoară 650 km liniari ! Atît cît măsoară de la est la vest pămîntul românesc ! Și mai uluitor este faptul că fiecare metru din aceste instalații, fiecare utilaj sau agregat e,ve urmărit, de la distanță, prin creiere electronice! O simplă defecțiune ce ar putea să aibi urmări grave este alertată de panoul de urmărire. În inginerii și maistrul pBH grupa operativă se deplasează la fața locului, pentru că acetilena are o forță de distrugere năpraznică, atunci cînd scapă de sub urmărirea atentă a omului. — Orice naștere-i grea, murmură lingă mine inginerul Radu Ion. Nu-i așa că instalația e superbă ? In lume, sunt trei la fel. In ’66, cînd a intrat în probe tehnologice, dădea doar 10 la sută din producția planificată. De ce ?! Foarte simplu , firma care o instalase nu era specializată în instalații chimice. Proiectul însă e bun, foarte bun. Acum produce la parametrii din proiect. Știți cine au pus-o pe roate ? Specialiștii noștri. Inginerul Radu Ion uită să adauge: patru ani din viață s-a închinat acestei fabrici. Patru ani de frămîntări în care insuccesul a fost șters, lăsînd loc împlinirii. Specialiștii români, cum spune el, înseamnă și inginerul Radu Ion, comunistul Radu Ion. Modestie? Nu, nu cred. Marile iubiri, ca și marile împliniri, se destăinuie greu, nu în gura mare. Bărbatul tînăr de lingă mine are 35 de ani. Vîrstă matură, chibzuită, energică. Privirea deschisă te tulbură. Il întreb : Era neapărată nevoie să fii în noaptea asta aici ? Știu că ai o soție, un copil ? E, totuși, noaptea Anului nou ! — Pentru mine ora sau ziua, plăcerile se măsoară în alte unități sau măsuri. Nu fac excepție de dragul excepției, nu spun că nu mi-ar fi făcut plăcere să fiu în nomi^^^m Ami nou lingă soțieâ, dar viața mea, a înt.... a: M — Și totuși ! ? — Nu, nu cred mal. !'ZI"... .. i-.