Inainte, ianuarie 1973 (Anul 30, nr. 8653-8676)

1973-01-04 / nr. 8653

Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Socia­liste România. Peste cîteva minute vom în­cheia anul 1972, cu conștiința că am parcurs o nouă și im­portantă etapă pe calea edifi­cării societății socialiste mul­­­tilateral dezvoltate în Româ­nia. Și în acest an oamenii muncii au obținut succese de seamă în toate domeniile de activitate. In industrie, planul­ producției a fost depășit, iar în agricultură am obținut cea mai mare producție din istoria țării. A luat un puternic atgint întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învățămîntul, știința, arta, cul­tura, s-a îmbunătățit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizație al întregii noastre națiuni socialiste. In acest an, Conferința Na­țională a partidului a luat hotărîri de cea mai mare în­semnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a întregii țări, iar Marea A­­dunare Națională a adopta­­ o serie de legi menite să per­fecționeze în continuare rela­țiile de producție, organiza­rea societății noastre socialis­te. Zilele trecute am sărbăto­rit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea repu­blicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluționa­­­ră a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate națională și socială, pentru progres și o viață mai bună. Apreciind abnegația și en­tuziasmul oamenilor muncii în obținerea tuturor realiză­rilor pe calea edificării soci­a­lismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor fău­ritori ai vieții noastre noi — clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului nostru popor liber și stăpîn pe­ soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie și agricultură, ridicarea cali­tății și eficienței întregii ac­tivități economice, în vederea sporirii avuției naționale și creșterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia din­tre noi de a realiza în cele mai bune condiții planul de anul viitor. Convins că fieca­re cetățean la locul său de muncă își va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioți, suc­cese cît mai mari în activita­tea consacrată prosperității patriei, traducerii în viața a mărețului program elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului. Dragi tovarăși. In anul care a trecut, lin mânia a desfășurat o amplă activitate internațională în slujba destinderii, păcii și co­laborării. S-au întărit și dez­voltat relațiile noastre de prie­tenie și colaborare cu toate țările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state in­dependente, s-a extins colabo­rarea multilaterală cu celelal­te țări, în spiritul coexistentei pașnice. Evenimentele din acest­­ an au adus noi confirmări jus­teții politicii promovate d­e România, au demonstrat încă o dată realismul­­ apreci­erilor partidului și statului nostru ci privire la evoluția vieții inter­naționale. Deși pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se mențin surse de conflict și încordare, domi­nanta dezvoltării istorice constituie afirmarea tot mai­­ puternică a voinței popoarelor de a trăi în pace și bună în­țelegere. Forțele înaintate de pretutindeni acționează pentru realizarea unor schimbări pro­gresiste în dezvoltarea societă­ții, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune dominație, de forță și amenin și țare cu forța, pentru promo­varea în relațiile interstatale­­a principiilor independenței și suveranității naționale, ega­lității depline în drepturi, ne­amestecului în treburile inter­ne și avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să mar­cheze noi progrese în dezvol­tarea proceselor pozitive care au loc în viața internațională să ducă la soluționarea, în spiritul păcii, a noi și noi pro­bleme care confruntă omeni­rea, să fie anul ținerii confe­rinței europene pentru secu­ritate, anul unui nou și im­portant pas înainte pe calea conlucrării rodnice între na­țiuni, împreună cu toate po­poarele iubitoare de pace dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Viet­nam și în întreaga Indochi­na, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la în­tărirea securității și destin­derii internaționale. România intră în nou p­rin hotărîtă să-și aducă contribu­ția activă la normalizarea cli­matului internațional, la in­staurarea păcii și securității în lume. Considerăm că, ac­ționînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coșmarul războaielor, al" unei lumi în care fiecare na (iune să se poată dezvolta li­ber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizației um­an-Stimați tovarăși. Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi și însera date victorii pe calea progre­sului socialist, a bunăstării și fericirii tuturor celor ce mun cesc. Fie ca în noul an ome­nirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea no­bilelor idealuri de pace și co­laborare­­ înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sunetul dragi cetățeni ai României so­cialiste — muncitori, țărani, intelectuali, bărbați, și femei, tineri și vîrstnici, români ma­ghiari, germani și de alte na­ționalități — cele mai calde urări de sănătate și viață lun­gă, un an nou fericit, satis­facții și bucurii depline, reali­zarea tuturor dorințelor și as­pirațiilor de mai bine ! La mulți ani, dragi tovarăși și prieteni ! Există o bucurie a înce­putului, indiferent cind a­­cesta se oficiază, și primele zile ale anului sunt astfel memorabile. Nimeni nu ar putea nega frenezia cu care trăirea se anuntă pe pîrtia începutului de an. Ea este organică și stimulatoare, chiar dacă uneori nu o măr­turisim. Cine spune că nu a simțit cind a trecut in­tr-un an nou se minte inuii pe sine, el poate să-și as­cundă doar virsta calenda­ristică, nu și forța nevăzu­tă a startului. Unii poves­tesc cum au petrecut Reve­lionul, dar optimismul lor se leagă de primele zile și cele următoare, nu de me­­­ritul fastuos al acelei nopți d­e hotar. Ianuarie ne trimite cele dintîi semne ale primăverii și chiar numai astfel vă­­zind lucrurile ne considera romantici, putem Dar, dincolo de covorul astral al unei zile, noi privim mai departe, suntem­ intr-un fel vizionari. Chiar modul nostru de viață ne cere să fim astfel, fiindcă numai conjugat cu meditație spi­ritul constructiv sfîrșe­ște în acțiuni de rezonanță. A păși intr-un an nou înseamnă a fi in posesia u­­nei certitudini și, de pe pie­destalul acesteia, să între­zărești cu speranță o nouă rampă. Intrind într-o nouă locuință ai pus capăt unei dorințe; pierind, aceasta naște spontan un nou vis. Ciți din cei care s-au mutat într-un apartament au în­drăznit să-și spună că nu mai au nimic de făcut in viață ? Pășim dintr-un an în ce­lălalt aprovizionînd baterii­le de energie ale optimis­mului, ca simboluri nobile ale bărbăției și acțiunii. Speranța a fost dintot­­deauna suspectată de fragi­litate filozofică, termenul a fost sugerat de vremuri de restriște, pe care unii am avut șansa de a nu le apuca... Ea pare puțin u­­topică, fiindcă se proiectea­ză pe ecranul frumos al perspectivei, lipsită însă de conturile ferme ale de­taliilor. Speranțele noastre de­ astăzi se numesc con­vingeri fiindcă ele cresc din certitudini; adevărurile nu pot naște decit adevă­ruri... De aceea ele pornesc de pe platforme consolidate, ele aspiră spre altele supe­rioare. Nimic nu e mai fru­mos decit să năzuiești, tul­burătoare este libertatea năzuinței. In climatul so­cietății noastre libertatea năzuinței înseamnă exis­tența premiselor și condi­țiilor concrete ale înfăptui­rii acesteia. Certitudinile ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a îl-a) îu M.-m JOI 4 IANUARIE 1973 ANUL XXIX Nr. 8653 4 PAGINI 30 BANI RECENSĂMÎNTUL ANIMALELOR-o importantă acțiune de stat Prin programul național de dezvoltare a zootehniei și al creșterii producției animaliere, în perioada 1970—1975 se pre­vede crearea bazei tehnico­­materiale necesară dezvoltării sectorului creșterii animalelor atît în unitățile socialiste, cât și în gospodăriile populației. Se știe, de asemenea, că la Conferința Națională din iulie 1972 s-a recomandat, printre altele, ca una din orientările de bază ale agriculturii să fie dezvoltarea prioritară a zootehniei, pentru a crește ponderea producției animalie­re în totalul producției a­gricole. In acest context, în afară de măsurile care se vor lua în sensul concentrării și specializării producției ani­male în unități mari, o im­portanță deosebită se va acor­da contribuției ce va fi adusă de gospodăriile populației în ceea ce privește sporirea efec­tivelor de animale și crește­rii producției de carne, lapte, ouă, lână, miere etc., avân­­du-se în vedere că în locali­tățile județului nostru există o valoroasă tradiție în creș­terea unui număr din ce în ce mai mare de animale. în ultimii ani, ca urmare a măsurilor luate s-au­­ obți­nut succese importante în di­recția sporirii efectivelor de animale și creșterii producției animaliere pe baza amelioră­rii raselor, îmbunătățirii ba­zei furajere prin cultivarea fu­rajelor consistente și prin va­lorificarea mai bună a poten­țialului de pășuni și finețe existente. Pentru cunoașterea tuturor aspectelor legate de dezvoltarea acestei importante ramuri a agriculturii, condu­cerea de partid și de stat a dispus ca, în perioada 3—10 ianuarie 1973, să se efectueze recensămîntul animalelor do­mestice existente la 3 ianua­rie 1973, ora 8, la: bovine, porcine, ovine, caprine, caba­line, iepuri de casă, păsări și familii de albine. Prin efectu­area acestui recensămînt se urmărește obținerea de date exacte, necesare fundamen­tării în continuare a măsurilor ce trebuiesc luate în vederea dezvoltării creșterii animale­lor. Organizarea și coordonarea lucrărilor de înregistrare în teren a efectivelor de anima­le revin comitetelor executive ale consiliilor populare comit­Colectivul de muncă al sec­ției întrerupătoare din cadrul fabricii de aparataj a Uzinei „Electroputere“ Craiova a rea­lizat, peste sarcinile planului pe 1972, un întrerupător de tip 10-400 KW/1600 A pentru termocentrala de la Rogojelu. Această realizare a fost dedi­cată celei de-a XXV-a ani­versări a Republicii. In foto , întrerupătorul respectiv și cîțiva dintre realizatorii lui : maistrul Ion Serieciu și lăcă­tușii montatori Tudor Peia, Ion Băbăligea, Adrian Vănuț, nale, orășenești și municipiu care răspund de efectuarea recensămîntului animalelor domestice în raza lor de acti­vitate. In vederea efectuării recensămîntului animalelor do­mestice, atît în comunele și orașele județului cît și la municipiu, s-au constituit, incă din perioada 14—16 decembrie 1972, comisii de recensămînt care, după înființare, s-au preocupat de pregătirea și or­ganizarea lucrărilor de în­registrare a efectivelor de ani­male. Recensămîntul ce se efectu­ează, așa cum am mai amin­tit, începînd de ieri, 3 ianua­rie, pînă la 10 ianuarie a­ c. va oferi informații cu privire la numărul și structura efec­tivelor de animale pe specii și grupe de vîrstă, nu numai pe țară, ci și în profil terțto­(Continuare in pag a II-a) PETRE I. GIGEA prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular al județului Dolj, președintele Comisiei județene de recensămînt. SUCCESE DIN PRIMELE ZILE ALE ANULUI ...Și la amoniac I s-a lucrat din plin în noaptea de Anul nou. Schimbul alcătuit din Meson Gheorghe, maistru principal operatorii chimiști Pican Karion, Badea Aurel, Grigorescu Iliuț au raportat în zorii zilei de 1 ianuarie 11­73 primele tone de amoniac obținute peste plan. Un început promițător ! Foto : Elena Anton • 730 TONE AMONIAC PESTE PLAN • PRODUCȚIE SUPLIMENTARA DE 700 KG PIESE TURN­ATE După ce au încheiat anul 1972 cu un bilanț meritoriu în realizarea sarcini­lor de plan, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile industriale ale județului au pășit, în cel de-al treilea an al cincinalului cu rezultate frumoase, încă din primele zile ale lunii ianuarie. In zilele de 1 și 2 ianuarie, la Combina­tul chimic craiovean s-au produs peste plan 730 tone amoniac, 260 tone azotat de amoniu și nitrocalcar 100% substanță activă. A fost depășit planul și la bu­tanol și acid acetic. Lucrînd în primele trei zile ale lunii ianuarie, colectivele întreprinderii de pa­nificație și produse alimentare din Cra­iova au pus la dispoziția consumatorilor 145,6 tone produse de panificație, dintre care 13,9 tone specialități, remarcindu-se, în mod deosebit, colectivele fabricii noi și ale secțiilor a II-a specialități și a IV-a-Colectivul turnătoriei din cadrul Uzinei „7 Noiembrie“ a realizat, în cursul zilei de ieri, o producție suplimentară de cca 700 tone piese bine turnate. Alte colective de muncă, printre care Fabrica de zahăr „Craiova“. Fabrica de ulei „Oltenia" și Schela de extracție Cra­iova au îndeplinit și depășit sarcinile planului de producție din zilele de 1 și 2 ianuarie a.c. La Fabrica de confecții * Aceeași atmosferă de opti­­tru ca procesul de producție dat pieții în zilele următoare, mism, de hotărîre nestrămu­ să se desfășoare ritmic, ne­ Principala preocupare a­mon­­tată și avînt creator pentru stingherit încă din prima zi citorilor, inginerilor și tehni­­realizarea sarcinilor de plan de lucru a noului an. Por­cienilor din acest important maximale încă din prima zi spune cu satisfacție că azi compartiment de activitate, ca a noului an am întîlnit nu am dat peste plan 10 bucăți de altfel a întregului codec­­modernele secții ale Fabricii costume, în primele rînduri tip de muncă al Fabricii de de confecții Craiova. Iată-ne ale întrecerii socialiste și­ confecții Craiova, este de a în sectorul I costume-copii, luîndu-se colectivele conduse nu precupeți nimic pentru ca colectiv recunoscut pentru de ajutorii de maiștri Ale­ în anul 1973 să obțină cele frumoasele și constantele sale­xandru Fulga și Gheorghe mai mari sporuri de producție, succese în muncă. Sutele de Lucian, la un preț de cost redus, să muncitoare și-au reluat la­ Bine au pornit în noul an până la dispoziția cumpărăto­­­rul la mașini, neexistînd nici și iscusiții oameni din sect­o­­rilor o gamă variată de con­țin absent nemotivat. rul de creație. Tov. ing. secții și de cea mai bună cale­„Sîntem deciși să valorifi- Margareta Neagu, șefa servi­ ,,„„­ _____. . căm la maximum întregul po­­d­ului tehnic, ne-a informat că, , ’ Punei” aceasta deoarece tențial de care dispunem pen­ din cele 140 modele noi de fa­ de realizările anului tre­bru îndeplinirea înainte de ter-­confecții care vor fi lansate în cut, în noul an valoarea pro­men a actualului cincinal — producție în trimestrul I, deja­ducției globale este prevăzută spunea maistrul comunist Ion se lucrează în serie la un nu­ „react­ă­mn te­r­ia «,,,+ă Dumitrescu, șeful schimbului măr de 30, primele cantități I. Au fost luate măsuri pen- urmînd să fie livrate la Ion- a. P. In moderna cantină stu­dențească craioveană de pe Calea București, antrenul, buna dispoziție, ritmurile tinerești ale muzicii o­­presc parcă — pentru cîte­va clipe — curgerea timpu­lui. Recunoaștem de de­parte pe cîțiva eroi reportajelor scrise în ulti­mi­ma vreme: Decebal Ale­xandru, anul V electroteh­nică, Iustina Turb­ea, a­­nul III, horticultură, Nico­­lae Mătăsaru și I. Godeanu, asistenți universitari, ing­ Dan Cîrciumărescu și prof. Adriana Cîrciumărescu. — Văzut de la fereastra revelionului ’73, anul care își trăiește acum ultimele momente — 1972 — îmi pare că s-a desfășurat sub însemnele unui timp fier­binte — ca o aripă de foc. Comparația nu este de­loc gratuită. In această vară mi-am continuat, pe plat­forma Uzinelor „23 August“ din București, elaborarea și verificarea în practică a lucrării de licență, în­cepută în urmă cu doi reporter, cu gîndul să surprindem crîm­­peie din marele festin care a precedat sosirea lui 1973, gînduri și sentimente ale unei atmosfere unice... ani în cadrul orelor de practică în producție la Uzinele „Electroputere“. In torida lună iulie a anului ’72, la Uzinele ,,23 August“ din București mi s-a întîm­­plat un fapt pe care cred că n-am să-l uit niciodată. La un moment dat, pe cînd verificam unele amănunte tehnologice, s-a apropiat de mine un muncitor cu care nu mai stătusem de vorbă pînă atunci. M-a privit a­­dînc în ochi și mi-a spus : „— Bravo, băiete, ai făcut un lucru foarte bun“! Am simțit atunci ce înseamnă să privim muncitorește produc­ția, viața în genere. Cred că această conștiință a parti­cipării plenare la ritmurile țării constituie cea mare realizare a mea mai pe anul 1972 — ne-a mărtu­risit studentul Decebal Alexandru, care în 1973 va fi probabil unul din ingine­rii de nădejde ai Uzine­lor „Electroputere“. Hategekimana Pragmace, din Ruanda, student in ahu­l I la Facultatea de studii economice, și-a bucuria deosebită exprimat pentru faptul că a fost primit, ca de altfel toți colegii săi, cu multă căldură de către stu­denții craioveni . — Am rămas în mod special în România de Anul nou pentru a cunoaște și mai bine tradițiile locale legate de sărbătorile de iarnă. Și trebuie să recu­nosc că ele au constituit o adevărată surpriză, un spec­tacol inedit pentru mine. ★ ... 1 ianuarie ’73. Ora 1,30. La cantina Fabricii de confecții din Craiova am ajuns tocmai cînd se în­cinsese o horă de mină. — Bucuria pe care o ve­deți înflorind pe chipurile colegelor și colegilor mei reflectă, mai presus de toate, satisfacția împliniri- DAN LUPESCU (Continuare In pag. a II-a) In marea noapte de hotar — cînd fie­care gest este marcat de solemnitatea unui astfel de moment — am pornit la drum înarmați cu obișnuitul carnet de Cînd orologiile au bătut prima secundă Să încerci să pătrunzi în suflul fierbinte al realității noastre diurne înseamnă să participi nemijlocit la ceea ce muncitorul nostru modern de­numește atît de simplu, fără echivoc, muncă, muncă de zi cu zi, obișnuință tot atît de firească precum e aerul. Mărturisesc că m-a tentat o asemenea profesiune de cre­dință, mai ales că îmi stabi­lisem întîlnire cu ea la cum­păna de timp de unde toate orologiile țării au bătut întîia secundă a anului 1973. Mă aflam la Combinatul chi­mic craiovean, această uriașă retortă modernă a industriei doljene, la fabrica de aceti­­lenă, în schimbul trei, urmă­rind, împreună cu inginerul Radu Ion, unul din cele mai spectaculoase procese chimice în care gazul metan și oxi­genul conlucră, sub suprave­ghere atentă, la obținerea a­­cetilenei, gaz cu multiple în­trebuințări în industria mo­dernă. Cu o oră și jumătate în ur­mă, Băjenaru Victor, maistru principal din schimbul doi, predase ștafeta lui Lazăr Ste­­lian, urîndu-i „An nou, feri­cit!“ Lazăr Stelian, proaspăt purtător al Medaliei a 25-a aniversare a Republicii, ii zîmbise. Apoi, își strînseră mîinile, se îmbrățișară. Sala de comandă, se cufundase în tăcere. Operatorii Iordache Gheorghe, Velea Alexandru, Bugă Paul, Ciobanu Dumitru își luaseră și ei locurile în primire. în jurnalul de tură se scrisese lapidar: „Instala­ția funcționează la parame­trii optimi“. Asta înseamnă că totul este în ordine. Cum o să decurgă aceste ore ? Cum o să se scurgă și această noapte ? Schimbul de noapte e cel mai greu. Curge anevoie. Fiecare ceas parcă e o zi întreagă. Tuburile fluo­rescente revarsă din plafonul înalt o lumină uniformă. In piroliză, acolo unde în fiece oră se aprind mii de metri cubi de gaz, temperatura ur­că la 1500 grade C. Aproape că nu-ți vine să crezi, dar pe cele 17 ha, cît cuprinde fabri­ca, instalațiile, prin care gazul metan și oxigenul străbat lun­ga prefacere în acetilenă, mă­soară 650 km liniari ! Atît cît măsoară de la est la vest pămîntul românesc ! Și mai uluitor este faptul că fiecare metru din aceste instalații, fiecare utilaj sau agregat e,ve urmărit, de la distanță, prin creiere electronice! O simplă defecțiune ce ar putea să aibi­ urmări grave este alertată de panoul de urmărire. În in­­­ginerii­ și maistrul pBH grupa operativă se deplasea­ză la fața locului, pentru că acetilena are o forță de dis­trugere năpraznică, atunci cînd scapă de sub urmărirea atentă a omului. — Orice naștere-i grea, mur­mură lingă mine inginerul Radu Ion. Nu-i așa că insta­lația e superbă ? In lume, sunt trei la fel. In ’66, cînd a intrat în probe tehnologice, dădea doar 10 la sută din producția planificată. De ce ?! Foarte simplu , firma care o instalase nu era specializată în instalații chimice. Proiectul însă e bun, foarte bun. Acum produce la parametrii din pro­iect. Știți cine au pus-o pe roate ? Specialiștii noștri. Inginerul Radu Ion uită să adauge: patru ani din viață s-a închinat acestei fabrici. Patru ani de frămîntări în care insuccesul a fost șters, lăsînd loc împlinirii. Specia­liștii români, cum spune el, înseamnă și inginerul Radu Ion, comunistul Radu Ion. Modestie? Nu, nu cred. Ma­rile­­ iubiri, ca și marile îm­pliniri, se destăinuie greu, nu în gura mare. Bărbatul tînăr de lingă mine are 35 de ani. Vîrstă matură, chibzuită, e­­nergică. Privirea deschisă te tulbură. Il întreb : Era neapărată nevoie să fii în noaptea asta aici ? Știu că ai o soție, un copil ? E, totuși, noaptea Anului nou ! — Pentru mine ora sau ziua, plăcerile se măsoară în alte unități sau măsuri. Nu fac excepție de dragul excepției, nu spun că nu mi-ar fi făcut plăcere să fiu în nomi^^^m Am­i nou lingă soțieâ, dar viața mea, a înt.... a: M — Și totuși ! ? — Nu, nu cred mal. !'Z­I"... .. i-.

Next